739 matches
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Din caratele prostiei trăiesc domnilor o mie și-altă mie o susține pe meleagurile române Ei se fac zău că nu văd cum duc țara la prăpăd ziua în amiaza mare trec țara peste hotare Bogatul ce pui de drac fură doar de la sărac n-are nici măcar o pâine îl fură de azi pe mâine Cinstit vai nevoie mare este doar cine nu are și cică nu
CA LA PIAŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341924_a_343253]
-
-ți ajungeau două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul care urmează această prudență niciodată nu se va depărta de faptele virtuoase, dar nici nu va fi prins de prăpădul păcatului. Așadar, cel care înțelege < > cunoaște pe de o parte pe vicleni și înșelători, iar pe de altă parte cele ce trebuie făcute în viață. Prudența se dăruiește celui care-și clădește luiși casă și pune temelia ei pe piatră
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
respectă nici cutuma. Credința scade, turmele-s pribege Și peste tot se varsă parcă ciuma, Pe câmp uscat se joacă moartea numa Și-acest blestem, nu-i sfânt să-l mai dezlege. Sunt bani, petrol și scopuri bine-ascunse În ăst prăpăd ce viața ne-o scurtează Și-n taina vorbei Tale se lovește Cu incultura crasă ce dospește, Inundă minți și inimi sunt străpunse. Deci, vino Tu și pace reașează! Referință Bibliografică: CHEMARE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CHEMARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342654_a_343983]
-
peste lume, ninge cu temei, Nu mai văd lumina de atâta alb; Ne îngroapă iarna-n cimitirul ei, Câte două nuduri înghețate-n galb. Dar, în iarna asta, de nimic nu-mi pasă, Chiar de-ar fi ninsoarea să facă prăpăd; Stau în pielea goală, fumând pe terasă, Vreau, cât pot cu ochii, numai alb să văd! Dacă, pân’ la tine, nu pot să ajung, M-oi preface-n viscol, troienind cărarea, Să le fac la alții drumul cât mai lung
NINGE PESTE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340597_a_341926]
-
milioane, adică cum s-ar pierde trei Românii în întregime. Numai în Japonia, unde s-a aruncat bomba atomică, s-au pierdut 250 de mii de suflete în câteva clipe. Dar pe locul acela, nici până astăzi n-a încetat prăpădul! În timp de 10 ani de la război încoace s-au născut 652 de prunci morți, 1.500 de prunci s-au născut cu oasele strâmbe, 429 au rămas bolnavi: unii nu văd, alții nu aud etc., 313 din cei născuți
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari. Acum însă motivul era altul ... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența unui balaur, din care cauză nimeni nu mai ieșea pe câmp, multe fete avortând de groază când îl văzuseră
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
vârstă de 100 de ani care decide că nu-i prea târziu s-o ia de la capăt. Mulți ar crede că îl așteaptă aventura vieții, dar această călătorie nu este prima pentru Allan Karlsson: se împlinește un secol de când provoacă prăpăd în lume, iar acum e gata să se dezlănțuie din nou. 10. DE CE EU, r. Tudor Giurgiu. Filmul spune povestea lui Cristian (Emilian Oprea), un tanăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupție în tumultuosul context
Caravana Metropolis revine cu cele mai bune filme ale verii! [Corola-blog/BlogPost/100920_a_102212]
-
VOI PĂRINȚI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 633 din 24 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Voi părinți Trage cu ochiul un soare printre ramuri, Grupuri de stele se adună pe neamuri. La noi se adună tot minciună și prăpăd, Țin lângă mine părinții și totuși nu-i văd. E vântul, sau zvonul e ce mi i-a sustras, Aprind o lampă să număr câți au rămas. Mă-ntreb ce lege mă obligă a fi orfan Și nici nu e
VOI PĂRINŢI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343842_a_345171]
-
s-a priceput mai bine și după ce i-a bocit câteva minute, spre marea ei bucurie, au înviat. Nici nu i-a mai bătut. Că ce să mai bați de ei spunea Bunica râzând acum când își amintea prin ce prăpăd a trecut. Dar cel mai șifonat, își amintește Bunica acum veselindu-se, ieșise motociclistul. Era așa de zăpăcit, săracul, că nu știa cine-l lovise. Se învârtea buimac în mijlocul prafului, căutându-și motocicleta, sau obiectul care îl adusese în halul
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
chiar sfinții colo-n Rai !). - Însă de eu te-oi prinde cu minciuna ! Să știi că tu scăpare n-ai să ai. - Ai învățat Codul Tăcerii văd !” Și să asculți când Dumnezeu vorbește. Dar n-ai uitat ca să îmi faci prăpăd ! În inima ce, sincer, te iubește. - Domnul se joacă în sufletul tău ! Făcând mormane ce sunt de dorință, - Din tine să înlăture ce-i rău ! Tristețe, multe rele, suferință. Și picure divin în dânsul Pacea, (dară făcând-o-n liniște
MI L-AM PUS MATOR CHIAR PE DUMNEZEU ! de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344185_a_345514]
-
chiar sfinții colo-n Rai !). - Însă de eu te-oi prinde cu minciuna ! Să știi că tu scăpare n-ai să ai. ”- Ai învățat Codul Tăcerii văd !” Și să asculți când Dumnezeu vorbește. Dar n-ai uitat ca să îmi faci prăpăd ! În inima ce, sincer, te iubește. - Domnul se joacă în sufletul tău ! Făcând mormane ce sunt de dorință, ... Citește mai mult - E două noaptea, iară ochi-s treji ! Te-au tot văzut cum mi te pierzi în noapte.- Aș vrea
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
chiar sfinții colo-n Rai !). Însă de eu te-oi prinde cu minciuna ! Să știi că tu scăpare n-ai să ai.” - Ai învățat Codul Tăcerii văd !” Și să asculți când Dumnezeu vorbește.Dar n-ai uitat ca să îmi faci prăpăd ! În inima ce, sincer, te iubește.- Domnul se joacă în sufletul tău ! Făcând mormane ce sunt de dorință,... XV. CÂND DAGOSTEA NE VA FI JOC ÎN DOI, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
și în capitală, ce pretenții să mai ai la un sat, sau o comună? Strada Dunării, citi Adriana pe o tăbliță. - Da, este alături și nașa, pe dreapta, care acum unduiește sprințară spre mare, iar alteori este foarte neprietenoasă. Face prăpăd când se dezlănțuie. Normal ar fi trebuit să-i spună străzii DJ 223 că este aceeași cu drumul județean, dar consilierii au hotărât s-o personalizeze altfel. Uite că am ajuns. În acel moment viră la stânga, parcându-și mașina pe
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
loc. Da, acolo e ceva! Acum văd chiar bine o oarecare iluminație pe stânci și pe bradul de deasupra. Și, curios, în acea pădure mi se părea că zăceau răsturnați o mulțime de brazi, în mare neorânduială. În alte părți, prăpădul părea mai puțin evident. Cobor din mansardă și intru din nou în camera unde aveam telefonul. Dar, spre nemulțumirea mea, telefonul era complet mut: ori se stricase, ori căzuse vreun stâlp cu firele. Exact asta îmi mai lipsea, acum eram
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
din vale. Totuși, am zărit în ultima clipă o umbră urcând spre cabană dinspre sat. Era un localnic pe care nu l-am recunoscut. - Cine-i acolo? stigă omul când mă văzu. - Marian, de la Observator!... - Măi flăcăule, ce-a fost prăpădul ăla de adineauri? - Nu știu, nene! Încerc și eu să mă lămuresc. Chiar asta fac acum... Apoi îi explic cetățeanului concluziile la care ajunsesem până în acel moment, precum și planul meu pe care tocmai îl puneam în practică. - Nu mergi cu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din Vale E liber
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a venit Marin din sat și a văzut prăpădul, l-a chemat ușor, a scos cuțitul și l-a tăiat. - De ce, Marine, ai tăiat mânzul, ce-ai avut cu el? L-a întrebat frate-său Dumitru. - Ce era să-i fac, nene, a răspuns Marin, dacă n-a știut
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
false comori,ce în viață am strâns, Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd, Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă, Pe frați ce se zbat,prinși de-al lumii prăpăd, Uitând că-ntr-o zi,pot ei înșiși,să cadă! Urechi ce n-aud ,când e vorba să dea, Din ce nu-i al lor,din ce au primit! Acelor ce duc o cruce,mai grea, Dar care, se poate
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
false comori,ce în viață am strâns,Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd,Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă,Pe frați ce se zbat,prinși de-al lumii prăpăd,Uitând că-ntr-o zi,pot ei înșiși,să cadă!Urechi ce n-aud ,când e vorba să dea,Din ce nu-i al lor,din ce au primit!Acelor ce duc o cruce,mai grea,Dar care, se poate
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
-n viața mea "? Se naște Domnul și ne pune o întrebare:... XXIV. RUGĂCIUNEA!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. Rugăciunea! Poartă-n cer e rugăciunea, Ușă către mântuire, Ea ne mai salvează lumea, De prăpăd și de pieire! De vei cere cele bune, El,te v-asculta,mereu, Ce răspuns nu afli-n lume, Îl găsești la Dumnezeu! Rugăciunea,e scăparea, Și din boli și din necazuri Far,ce luminează marea, Când te zbați între
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
ce știe, De folos,sufletului! Rugăciunea-i,alinarea, Vieții noastre,pe pământ, Căci ea ne arată Calea, Către Viață-n cerul sfânt! Citește mai mult Rugăciunea!Poartă-n cer e rugăciunea,Ușă către mântuire, Ea ne mai salvează lumea,De prăpăd și de pieire! De vei cere cele bune,El,te v-asculta,mereu,Ce răspuns nu afli-n lume,Îl găsești la Dumnezeu!Rugăciunea,e scăparea,Și din boli și din necazuriFar,ce luminează marea,Când te zbați între talazuri
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
toamnă și-a-nghetat Și lacul plin cu lacrime de nuferi, Acolo-am să te uit iar pe-nserat, Cu un sărut te-oi înveli, ca să nu suferi. A nins în toamnă cu ninsori de iad Și-i înghețată-n noi și amintirea, Prăpăd e-n amândoi, iar fulgii cad Și ne îngroapă și destinul și menirea. A nins cu fulgi de lacrimi peste noi, Și peste dorurile tale arzătoare, Uita-vei și de mine, uita-vei de noi doi, Găsind altă poveste nouă
A NINS ÎN TOAMNA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374346_a_375675]
-
odată. Or să ne audă animalele sălbatice și ne vor ataca. Vrei să ne mănânce lupii? Băiatul începu să plângă mai tare. Se sperie cu adevărat. A văzut ce s-a întâmplat o dată, când au venit lupii la stână, ce prăpăd au făcut. Au mâncat câteva oi si capre. Și chiar câinii ciobănești s-au speriat de ei. Ajunseră în sat când se crăpa de ziuă. Ĩn drum, un țăran își lăsase căruța plină cu fân. Ema se ascunse cu copilul
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]