751 matches
-
război deja. G.Ș.: Și mă uitam și eu la el și mă gândeam ce naiba voia ăla de la mine, că mie-mi plăcea să joc rebus nu să trag în oameni! Eu nu am nimic cu cei de la MAN, dar prăpădul mare ei l-au făcut. Eu nu zic că nu au tras și securiștii și milițienii. S.B.: Securitatea a intrat în alarmă de război pe 24 decembrie, ea nu și-a scos armamentul cu muniția, iar măcelul s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
întâmplat, dar bănuiala este că DA! t. Amintiri de anțărț În goana lor vijelioasă spre noi victorii ce urmau a fi repurtate prin gospodăriile țăranilor români dar și pe sub fustele femeilor de toate vârstele, pe unde treceau rușii lui Stalin prăpăd făceau și ruralii cu praful de pe tobă se-alegeau! Astfel, amintindu-și de oareșce chestii întâmplate prin luna septembrie a anului 1944, mai-marii noștri (de fapt mai-micii noștri) din CRPAA, trimiteau Centralei de la București la data de 9 iunie 1945
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
august 1944 a fost una crâncenă la Vaslui. Atât trupele noastre cât și cele germane au realizat la repezeală o ariergardă pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Idrici-Roșiești pentru a zădărnici pentru un timp impetuoasa înaintare a trupelor rusești care începuseră, deja, prăpădul în oraș. Magazinele au fost în mare parte jefuite, iar incendiile cuprinseseră orașul. Toate aceste orori le-am descris în lucrarea „Întâmplări din vremea Ciumei Roșii”, lucrare ce a fost realizată pe baze exclusiv arhivistice. Se pare că, încă din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost... care într-o noapte au încercat să evadeze. Au spart peretele, că a fost o casă obișnuită, n-o fost ziduri nu știu ce... Au spart cărămida și au plecat... Dimineața la apel... lipsă doi. Atunci a început un pic de prăpăd: ne-a adunat pe toți în curte, acolo, au venit de la propagandă, politrucii... Ne-o culcat pe burtă acolo, unul lângă altul, în curte, ș-atunci cu bățul unde-o ajuns, pe cine-o pocnit... o sărit pe noi, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
săptămână de la Înălțarea Sfintei Cruci. O zi de toamnă frumoasă și senină. Din copaci se scuturau frunzele arămii, așternându-se pe cărări, foșnind ca un cântec trist... abia auzit. Și în Grădina publică din Copoul Iașului, venise toamna ca un prăpăd... Aleile erau așternute cu frunze veștede aduse de vânt, cu niște nuanțe, de la galben putred... la roșu ruginiu, culori care ți umplu sufletul de tristeți. După mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul lumii... Știam doar, ce ne așteaptă când Sfinția Sa e furios... cel puțin groaza unei mustrări... s-o ținem minte. Dar, nu... Nici măcar o aluzie, n-a făcut niciodată... Și, n-am știut, de ce... ...Anul 1945, ne-a găsit tot în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
calendar, pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o lume nebună. O apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lanț atât în Moldova cât și în Muntenia. Milostivul Mitropolit, totdeauna a luat partea mulțimii. Iată o întâmplare petrecută la Iași la 1819, pe vremea domnitorului Scarlat Vodă Callimachi consemnată în cronici... „Iași în 1819... Cand zapciii se puseră pe prăpăd, despoind oamenii de bani și de avutul lor, poporul „ridicându-se”, locuitori din Tătărași, ca la o mie de oameni, au intrat în târg pe la 9 ceasuri dimineața, unde mai adăugându-se peste o mie de oameni învecinați, unii cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
culce, o apucă tandrețea. „Ai văzut ce scrie de tine?“, ciripește ea ca odinioară, când n-avea decât cincizeci și patru de kilograme, nu optzeci și nouă. „Scrie că ești singurul care te ții drept. E de bine, nu?“ „E prăpăd“, se lamentează deputatul. „Și măcar dac-ar fi vorba despre ce-aș fi zis eu. Dar nemernicul de vice, știi tu care, îi spune la ureche c-aș fi zis nu știu ce... Și până să-l conving pe șef că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ale trecutului 1. Despre Originea cetății, Legendele, Regii (753-510 î.Hr.) au rămas numeroase legende care înfrumusețează istoria acelor timpuri de demult. Se spune că nobilul Enea, scăpat cu viață împreună cu familia sa și cu un mic număr de credincioși din prăpădul abătut asupra cetății Troia din Asia Mică (rămășițele acestei cetăți se află pe teritoriul actualei Turcii), a ajuns, după multe peripeții pe apă și pe uscat, în câmpia Latium, între mare, râul Tibru și Munții Apenini, unde a întemeiat cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sat” De la Eusebiu Camilar (7 octombrie 1910, Udești Suceava - 27 august 1965, București) păstrez 18 scrisori, 15 vederi din țară și străinătate și 13 telegrame. Ceea ce mă surprinde, la relectura lor, e bunăvoința și prietenia pe care autorul Cordunului, al Prăpădului Solobodei, al Turmelor, al Avizuhăi și al Negurii, un maestru al evocărilor, poet, dramaturg, traducător, membru corespondent al Academiei, mi le-a acordat de la început. Eram numai un student care credea că are aptitudini de prozator. În afara diferenței enorme de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
au fost suprimate unele fraze. Nu era mai bine să fi fost tradus integral? Între timp a apărut și articolul privind punerea în discuție a primei cărți a lui Camilar. Îmi amintesc cu mare plăcere de ea, ca și de Prăpădul Solobodei și [de] Turmele, celelalte fiind, dacă nu mă înșel, în afară literaturii. Nu știu dacă vi s-a trimis un exemplar și de aceea vă trimit și eu unul. Articolul despre ultimele trei cărți ale lui Blaga vi-l
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
toată granița veche de la PlavalariHreațca pînă la Chilișeni, m-am întors pe La Vie și prin Aluniș, am urcat pe Oadeci și pe Coastă, însă mi-au rămas încă destule secrete și ascunzișuri necălcate vreodată de piciorul meu, ca Solobotenii (vezi Prăpădul Solobodei) <footnote id="5"><Roman de Eusebiu Camilar, apărut la Ed. Cartea Moldovei din Iași, în 1943 și premiat de Societatea Scriitorilor Români./footnote>, Udeasca de la luncă, pădurea între Reuseni-Plavalari Mănăstioara, Secăturile, Obîrșia și încă altele. Udești și Udeasca nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
11.687.000 ha și o populație de 10 milioane. În Pennsylvania sunt centre mari importante precum Pittsburgh cu 680.000 locuitori, și Philadelphia cu două milioane. Trecem după Philadephia prin Trenton (statul New Jersey). De cu noapte s-a anunțat prăpăd pentru zilele de 18-19 septembrie, cu ploi torențiale și cu bântuirea unui ciclon. Vasele de pe coastă au fost puse În gardă. Un vânt puternic ne Întâmpină din nord. Trebuie să țin strâns volanul. Cu cât ne apropiem de New York, circulația
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
serviciul altora, ci Încearcă să se scoată pe el În evidență. A preda Înseamnă a pătrunde În intimitatea unui suflet, În miezul lui cel mai plastic, cel mai fierbinte. Înseamnă a disloca obișnuințe, ticuri, moduri de a fi, a face „prăpăd” În ceea ce privește stabilitatea adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
operațiune militară este o opțiune nefericită, dar nu una de neconceput și exact în același ton cu limbajul dur pe care l-ați folosit în timpul campaniei. Capitolul 12 Un singur Irak e de ajuns Ați fost vreodată martor ocular la prăpădul provocat de un cutremur? Eu da, mai cu seamă în Turcia acum zece ani. Terenul nu mai este unde era. Casele sunt distruse, vehiculele au zburat prin aer și așezarea străzilor a fost rasă de pe fața pământului. Chiar și ideea
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
de astăzi va fi însemnată cu litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar la 17 iunie (29 iunie)1849 Bucovina își lua „rămas bun” de la Mihail Sturza scriindu-i: ...” Mihai Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta Transilvaniei și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Reproducția simbolică ideologică a sistemului În anii ’80, 69 • Postsultanism și stagnare, 68-69 Ziua a treia 71 Absența viziunii strategice, 75-76 • Merele discordiei, 77 • Plăcerea de a delega lucrurile, 78 • Insider și outsider, 80 • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale, 81 • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă, 81 • Oligarhie vs. ideologie, 81-82 • Baroni și interese, 82 • Personajul sui-generis, 83 • Semne de Întrebare din trecut, 83 • „Virusul Montesinos”, 83 • Personaje stranii, măsuri aberante, 84 • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială, 84 • Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pianist, iar fata lui s-a căsătorit cu Paul Zarifopol. Iată În ce direcții au mers. Ziua a treiatc "Ziua a treia" Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui-generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și-a schimbat programul • În coada listeitc " Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • PrăpĂd și căpĂtuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui‑generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc ? • Autoritarism competitiv, democrație de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
organismelor internaționale. Există FMI, ce apare mereu În România și spune: „Regretăm, sunteți În stand-by, nu vă putem da nimic, mai lucrați În această direcție”. Nu se lucrează, și modelul care se instaurează cu sau fără voia domnului Constantinescu este prăpădul făcut la locul de muncă. Fiecare dintre cei care conduc o parte a economiei românești are grijă să se căpătuiască. Vladimir Tismăneanu: Seamănă cu situația din Rusia, fără a se ajunge la dominația economică a oligarhilor. În literatura de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de populație inițiat de Szabados Mihály au constituit-o cele 6000 de fișe adunate de general. "Abia acum lucrarea lui Rákosi Viktor, Elnémult harangok (Clopote amuțite) înseamnă, pentru mine, o veritabilă experiență, acum, când mă văd față în față cu prăpădul" - declara militarul, referindu-se la motivația acțiunii diasporelor inițiate de el82. Urmașul în post al generalului maior Thold, prefectul Bethlen Béla, l-a rugat pe prim-ministru să-i aducă pe secuii din Bucovina în comitatul condus de el. Preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la Oradea (Nagyvárad) și la Cluj (Kolozsvár), iar, în 1940, după o variantă mută, a fost ecranizată din nou, sonor. În repertoriul de la Cluj figurau marii autori clasici - Madách, Vörösmarty -, autorii la modă - Herczeg Ferenc cu al său Bizanț (Bizánc), Prăpădul (Földindulás) de Kodolányi, Turnuri din lemn (Fatornyok) de Zilahy Lajos sau Madame Asvay, nebuna (Bolond Ásvayné) de Harsányi Zsolt, în care Bajor Gizi strălucea -, dar se reprezentau și lucrări ale celor mai buni autori din Transilvania - Tamási Áron, Bánffy Miklós
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ϑ∀4 ≅⊇ 6∀4Δ≅∴). 26Iar după cele șaizeci și două de săptămâni, ungerea va fi nimicită și judecată nu va fi în el. Iar el va distruge cetatea și [lăcașul] sfânt [împreună] cu căpetenia care va veni și [toate] vor pieri în prăpăd, iar până la sfârșitul războiului rânduit [vor fi] nimiciri. 27Și el va întări un legământ cu mulți, o săptămână, iar la mijlocul săptămânii vor înceta jertfa mea și libația (Δ2ΖΦγϑ∀∴ :≅ Λ 2ΛΦ∴∀ 6∀ℜ ΦΒ≅<∗Ζ), iar pe locul sfânt [va sta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]