448 matches
-
vorbit de multe ori, dar nu îndeajuns de sincer. Cred că ar trebui s-o facem acum. Majestatea Sa Sublimă, țarul, posedă deja o întindere imensă de teritoriu. Zău, generale, fă-mă să înțeleg! La ce i-ar mai folosi prăpăditul ăla de petic de pământ? Ce foloase așa de mari crezi că va avea Rusia din posesia lui? Ce reprezintă el pe lângă imensitatea teritoriului vostru? ― Nimic, Galib efendi! Nimic! Dar cei cinci ani de război ne îndrituiesc să nu plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
amândouă cu un val de fum și spuse: — Eu zic că Darlene și papagalu-s foarte escepționali. Ăău! O s-atragă o grăma’ de oameni în baru’ ăsta. Un’ mai găsești local c-un vultur care joacă pe scenă? — Chiar credeți voi, prăpădiților, că se poate face treabă bună c-o pasăre? întrebă Lana. — Ba-s chiar sigur de asta! Păi albii nu țin ei papagali și canari și-i to’ pupă? Așteaptă numa’ s-afle lumea ce fel de pasăre prezintă Bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
serioasă era situația. Nimic. Inspectorul Insch se lăsă pe spate cu scaunul, făcând plasticul să trosnească. — Așa, zise el oftând. Hai să mai Încercăm, da? Toți cei de la masă se strâmbară, cu excepția Hoitarului. El continuă doar să Îngâne. Îndură alături de prăpăditul de mine. Începuse să-l scoată din minți pe Logan. Profesorul ridică mâna. — Îmi pare rău, inspectore. Cred că vă e suficient de clar că Bernard nu e apt pentru a fi interogat. Aruncă o privire chiorâșă către bărbatul urât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
smeriți, și privirile trufașe vor fi plecate. 16. Dar Domnul oștirilor va fi înălțat prin judecată, și Dumnezeul cel sfînt va fi sfințit prin dreptate. 17. Acolo vor paște mieii ca pe imașul lor, și păstori pribegi vor mînca moșiile prăpădite ale bogaților. 18. Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii, și păcatul, cu șleaurile unei căruțe, 19. și zic: "Să-Și grăbească, să-Și facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărîrea Sfîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se ducea la templu, i se părea firesc să-și plece capul în fața statuilor frumoase și când stătea în fața unui sanctuar unde curgea apă neîntinată simțea, de asemenea, nevoia să-și apropie palmele. Însă, un om atât de neputincios și prăpădit nu-l putea face cu nici un chip să simtă nici sfințenie, nici prețuire. „Negustorii...” La fel ca el trebuie să fi simțit în adâncul sufletului lor și negustorii de care s-au despărțit în Nueva España. Însă pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zi ploioasă optzeci și opt de misionari și călugări japonezi care fuseseră întemnițați au fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce citeam copiile, prin fața ochilor îmi trecea, bătrânului așezat în scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care trebuia negreșit s-o pună la adăpost pentru părerea pe care ar fi putut s-o aibă despre mine, și pe care trebuia s-o exprime fără ocol; le-a dat următorul răspuns: ― Tovarăși! Marin Preda a fost un prăpădit. Trăiască Partidul Comunist! Nu mai adaug că eroul meu s-a contaminat de pofta de câștig a unora dintre concetățenii săi și a început să spună în dreapta și-n stânga că ar fi trebuit să împart cu el drepturile de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Îi spusese că Își luase o cameră În Kebayoran, dar n-avea cum să-l creadă, ar fi fost mult prea scump. știa că refuza să fie socotit lipsit de mijloace, ca toți cei care locu iesc Într-o magherniță prăpădită. Voia să fie privit ca oricare alt profesionist din clasa de mijloc, iar ea era Încântată să-i facă pe plac. Dar se Îndoia că ar putea să mai reziste multă vreme. N-ar fi vrut să-l vadă plecând
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cândă și un sentiment de bine și de pace totală. Știe. Știe că exact acum nebuna iese din baie. O vede pe nebună înțelegând că el nu mai e acolo. Miro sul pielii lui e peste tot în camera aia prăpădită și el o vede pe nebună înțelegând că mirosul omului a rămas, dar omul ia-l de unde nu-i, dar continuă să conducă liniștit și totul e ciudat de normal în mo mentul ăsta și totul e paradoxal de normal
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Să am ceva de citit, spuse Adrian, ieșind din cameră. — Șterge-te la cur cu el! strigă Șam în urma lui. — Șam, de ce ești așa de necăjit? îl întreba Eleanor. Nu-i decât un prăpădit de articolaș tembel, scris de-o prăpădita de ziarista tembeluță. — Da, dar îl vor citi toți cunoscuții mei, spuse Șam, învârtindu-se surescitat prin cameră. La ora asta hlizelile mesenilor se-nalță că fumul de pe jertfelnice la o mie de mese unde se ia micul dejun, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
urs și frecîndu-și piciorul de zor. După asta, Moscu, care era nepotul lui Barbă, a făcut rost de un certificat medical că suferă de nu știu ce și a fost scutit de Gimnastică. ― Mulți ca mine ați lovit voi cu mingea, mă prăpădiților? Omorîți-vă voi la oină, la paralele, la trapez, la fus și la inele, că mandea în vremea asta se plimbă cu barca-n Cișmigiu! Eram în clasa a VI-a și aveam teză la Limba latină cu Barosanul. Nimeni nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
melesteul, ci Înghesuindu-le În cămări, În podurile caselor, În băi sau În cotețe, puneau În aplicare metoda lui Pancratie, astfel că, de multe ori, În timp ce clopotele sunau de vecernie, tot satul se umplea de hohote de râs. Chiar și prăpăditul de Onisei, aflând de toate astea, se apucă Într-o zi s-o Înghesuie pe Mașa sumețindu-i fustele În șură, dar după ce primi o scurtă scatoalcă peste ceafă se lăsă păgubaș. Ce-i drept, În zilele geroase de iarnă, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se clintesc de la locul lor, iar unghiile lor s-au rupt până la carne. Sunt murdari și sfârșiți de oboseală. Două săptămâni În capăt a mers trenul, oprind o dată sau cel mult de două ori pe zi În halte tot mai prăpădite. Și În tot acest timp n-a căzut un strop de ploaie. Ziua era arșiță cumplită, iar noaptea se mai răcorea un pic - și spre dimineață pica rouă. Ostaticii Își scoteau limbile Înnegrite printre crăpături și-și mai alinau amarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume? ÎNECATUL Fulger străin, desparte această piatră-adîncă; Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean! Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean, Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice, Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea, Viu altar îți miruia: Ca Islande caste, norii În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită. Mă tolănii în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am să întâlnesc în starea aceea (ar trebui, poate, să desfac puțin și mecanismele dureroase ale eșecurilor, dar prefer să le uit); întâlnirile cu persoane precise le practicasem mai demult, în adolescență, pe când eram topit după o creatură mică și prăpădită, aflasem cum o cheamă, dar nu știam pe unde stă, porneam la drum, coteam la dreapta sau la stânga, mă conducea un fel de luminozitate, când o întâlneam, nu-i spuneam o vorbă, abia dacă o salutam. Totul pornise de la niște
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
s-o vadă...“ „E una acolo, într-o baracă, e moartă, împăiată...“ „Mă miram și eu, fiindcă balenele nu există decât la apă adâncă, în oceane...“ (A început să râdă.) „Ce-ai zice să se prindă una de acul ăsta prăpădit al meu ?...“ Vorbind așa, mi-a spus că e bolnav de piept și că nevasta îi murise, tot de oftică. Mi-a povestit însurătoarea Lui. Fata avea vreo paisprezece ani, El împlinise optsprezece și s-au înțeles să vină într-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
activă, deși hotărâtoare, nu trebuia decât să mă mențină disponibil. Așa se face că într-o zi de vineri, rătăcind la întâmplare pe străzi, am ajuns la marginea de dincolo a unui cartier periferic. Simțeam apropierea câmpului. Străbăteam o uliță prăpădită, cu șanțuri năpădite de buruieni. Casele păreau nefiresc de mici, niște cocioabe. Patru copii se ghemuiseră pe scara de ciment a unei clădiri mai răsărite, pesemne o măcelărie, și mă urmăreau cu privirile, bănuitori. După un timp m-am oprit
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
preoții, slujitorii Domnului, jelesc. 10. Cîmpia este pustiită, pămîntul întristat, căci grîul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este. 11. Înmărmuriți, plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grîului și orzului, căci bucatele de pe cîmp sunt pierdute. 12. Via este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe cîmp, s-au uscat... Și s-a dus bucuria de la copiii oamenilor! 13. Încingeți-vă, preoți, și plîngeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
deodată: sunteți măritată domnișoară, eu răspund sincer nu, nu am avut timp pentru așa ceva, mint ca o scroafă, m-aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo urmă de praf din ființa ta pe ei". Doamne, mă gândesc în sinea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dar ce se poate fura din țărișoara asta nenorocită? Sunt atât de specializați hoții că ar trebui să fie cea mai bogată țară din lume, și nici așa nu ar face față măiestriei acestor hoțomani. Am venit și eu, un prăpădit, fără cunoștințe temeinice în domeniu, doar cu intuiții, și vreau să ajung un as peste noapte, un nabab. Visuri mălăiețe. Dar trebuie să găsesc și eu o cale de îmbogățire rapidă, doar nu sunt idiotul lumii. Mă bucur și de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
însăși starea lui și de medicamentele neputincioase și amare, administrate în ineficiente doze zilnice. Vladmir se zgâi la el, ținând carafa de whisky în mâna dreaptă, și-i contemplă, cu ochi tulburi și cețoși de om beat, maniera în care prăpăditul se complăcea în deșertul dezolant al unei glorii nefirești, zăcând rătăcit și pierdut într-o casă, străină, construită grăbit și stângaci din marmură adusă de aiurea. Deși cunoștea dinainte răspunsul pe care urma să-l primească, îl întrebă: Ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să-i dau la mână aia, aia. Am furat meserie, am practicat singur. Dar toate astea... Am dus o viață mizerabilă. Degeaba ai haină, ai o mâncare, dar aia poate că o ai, cu toate că muncești. Și eu am fost un prăpădit că, la bani, imediat beam, rămâneam fără bani... Repetiția, mama nenorocirilor Se repetau nenorocirile astea la început, oricât încercam să ies din ele. Nu agoniseam. Casă nu aveam, în a părinților stătea căsătorit fratele mai mare. După aia m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
faptul că pe o porțiune de drum, spre Golgota, mi-am cărat singur crucea, fie și târâș, doar era vorba de o jucărie enormă, iar eu eram nemâncat și însetat. Ce mai, am fost un ins în putere, nu un prăpădit. Îmi era cald, grozav de cald; găurile piroanelor pătrunse-n palme mă ardeau, iar picioarele nici nu mi le mai simțeam. Soldații de sub cruce erau veseli, arătau spre mine cu degetul și râdeau, nu știam de ce. Pentru că mă strâmbam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
muncim nici eu, nici tu, să se aranjeze toate... — Ia să vedem... — Dar... îmi promiți că n-ai să te superi, fetițo? — Bine, zi! — După ce știu și ce-am auzit de la tine, bietul don Augusto ăsta e un nătărău, un prăpădit, ce mai, un... — Hai, mai departe! — Da’ n-o să te superi? — Ți-am spus să continui! — E deci, cum stăteam să-ți spun, un... încornorat din născare. Și poate cel mai bine ar fi nu doar să accepți treaba cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]