31,092 matches
-
venit !... și lumânarea venită din cer s-a așezat În palma icoanei Maria-Sfințita. de atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat și stăm la masă În doi : eu și ursita. sfânta noastră familie este cuib de azur și pe pragul ei veghează inima mea; lumânarea MARIA ninge lumina prin jur și-L rog pe Dumnezeu să nu sufle În ea...
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
Telle est la situation." Robert de Flers, marchiz al Franței, dă numele străzii dinspre Batiște către Romană, pe care, la nr. 9, se afla reședința Sion - o construcție cu un cat datând din 1865, solidă, sobră, încăpătoare. Mateiu îi calcă pragul prima oară în 1923 pe 21 mai, invitat la ceai de stăpâna casei, domnișoara de șaizeci și trei de ani Marica Sion. O lună mai târziu se instalează la adresă, fiind acceptat ca soț; căsătoria s-a oficiat chiar aici
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
bucură. De două zile Îi căuta, iar acum Îi aflase. Ieși de sub trepte cu fereală, Întră pe ușa de la intrare În bloc și Începu să zgârie ușa de unde mirosuri cunoscute Îi aduceau aminte de stăpân. Ușa se deschise, iar În pragul ei apăru cu o lumânare În mână el, bărbatul și stăpânul casei. Oare mă va primi?" se Întrebă câinele retrăgându-se puțin de pe preșul din fața ușii. ―Veniți să vedeți, zise Georgescu deschizând ușa larg către cei dinlăuntru. ―Hamilcar, Hamilcar al
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
-i sloboziră coada satârului. Căzu cu zgomot pe mozaicul holului. Sprijinit de ceilalți, străinul se lăsă mai mult târât decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o clipă, după care Începură să pălească, până când bărbatul scoase un strigăt de durere, din cauza lumânării ce-și recăpătase căldura firească. Rigiditatea corpurilor dispăru ca prin farmec, odată cu
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
căldura firească. Rigiditatea corpurilor dispăru ca prin farmec, odată cu dispariția luminii nefirești. Lumânarea căzută din nou pe covor fu ridicată cu repeziciune de femeia grijulie fată de soarta covorului. Ce-i asta ? Îi zise bărbatul privind la trupul Întins peste pragul lor. Femeia privi la rându-i nedumerită, la necunoscutul prăbușit, apoi la câinele ce stătea nemișcat În holul lor. L-a omorât ! L-a omorât cu satârul, zise ea cu spaimă, arătându-i bărbatului satârul Însângerat căzut pe holul de
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
o imagine centrală În cadrul volumului, reflectată În analiza multiplelor scene existențiale. Astfel, farmacista pensionară Pompi, micii funcționari asupriți de șefii lor, femeile bătrâne și singure, atinse de povara vârstei, casnice epuizate de Îndatoririle zilnice sau veterani ai comunismului aflați În pragul pensionării sunt doar câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi pe bancă și Contrariul morții, Între Iulia În iulie și Departe-n zare
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
Muzicieni români în texte și documente (XIX) Fondul Dimitrie Cuclin Viorel COSMA Dacă există un nume de mare muzician român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
vieții veșnice Între limitele recognoscibilului, această poezie Își ferește cititorul de iluzii. Ea construiește o „carte adevărată”, cum o numește Constantin Noica În fragmentul de scrisoare preluat pe coperta a patra. Ileana Mălăncioiu pășește, pe urmele surorii plecate dincolo, până la pragul dintre lumi, dar de acolo revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades de Ileana Mălăncioiu până la pragul peste care a trecut zâmbind sora moartă și Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate. Și totuși, uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
singura ființa care Îl leagă de trecut, singurul pe care Îl poate controla și de care se atașează aproape inconștient. Porcul e un roman ce devoalează traumele, dar și momentele minunate ale adolescenței privite din perspectiva unui băiat aflat În pragul maturizării, care se confruntă cu indiferența și egoismul celorlalți, care Încearcă să se descopere și refuză să se integreze Într-o lume ale cărei reguli i se par nedrepte. O lume prea mare și puternică pentru a nu i te
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
adâncime, leagănul temporal al OS este de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
grupul pacienților cu diabet zaharat cea mai mare valoare medie CAVI de 9,14 m/s s-a înregistrat în stadiul 3 de BRC , sugerând faptul că rigiditatea arterială joacă un rol important până la stadiul 3 de boală, după acest prag, declinul funcției , tomul 36, nr. 2-3/2011 renale fiind influențat mai mult de alți factori. Nu s-au observat diferențe semnificative statistic între valorile medii CAVI la subiecții fără BRC și cei aflați în stadiul 4 de BRC . În rândul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor deteriorate”. Clocotind ca un vulcan gata-gata să erupă, obida autoarei nu trece pragul exploziei distructive, ci se esențializează într-o decantare - autentic poem în proză: Nu le-a șters nici trecerea vertiginoasă a timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de... păpădie!...” Nu știm dacă aceste versuri au fost vreodată publicate sau poate au rămas
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
cineva încearcă să facă ceva pentru romani, apare câte o voce care zice “sigur are ceva de câștigat”. Încă nu văd acea încredere în persoana străina care poate să facă ceva pentru ei, fără sa aibă un câștig personal”. În prag de alegeri, Valeriu dorește totuși să transmită un mesaj conaționalilor săi: “Românii rezidenți în Italia indiferent de oraș, să se ducă la primărie să se înscrie la listele electorale și să-si ia cartea de alegator. Este vorba de o
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
descrisă mai sus, în localitățile montane, din zona etnografica Dorna (Poiana Stampei, Dorna Arini, Dorna Candreni, Saru Dornei, Panaci), localități învecinate cu zona Bistriței, de unde își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
poate deveni costisitor dacă se legiferează amenzile”, scrie în expunerea de motive a proiectului. Până la legiferare, dar mai ales până la aplicarea drastică a legii, mai este un pic. Până la educație și dezvoltarea în individ a simțului curățeniei și ordinii dincolo de pragul ușii sale, mai este mult. Iar în general cine e mizerabil pe strada nu este altfel nici între propriii săi pereți. Un lucru se uită: dincolo de justiție, dincolo de corupție, dincolo de sărăcia unei țări, curățenia (sau lipsa ei) și aspectul stradal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
defecte. Modele lor de viață nu mai șunt părinții ori sfinții Scripturii ci vedetele trecătoare ale zilei, fie că e vorba de Hollywood, sport, modă, ori divertisment. Muncă și perseverența par a fi valori secundare. Să ne aflăm, deci, în pragul unei noi forme de organizare politică, o nouă versiune a democrației, influențată de tehnologie și media socială care să facă mai mult sens pentru ei decît democrația tradițională cu care era obișnuită generația părinților lor? Încercînd să înțeleagă nemulțumirile tinerei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
cetățenești. Asta este de neconceput și unic între democrațiile europene. Pe lînga rescrierea Constituției, găsim de bun augur încurajarea prin legislații specifice a candidaturilor independente, a candidaților neconectați cu partide politice ori grupuri de influență cu agende străine intereselor cetățenilor. Pragul electoral ar trebui și el redus, ori chiar eliminat, iar numărul semnăturilor necesare candidaturilor independente și ale partidelor mici ar trebui și el redus substanțial. La urma urmelor, adevărații reprezentanți ai poporului nu șunt partidele politice ci independenții. În plus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
asta oricât m-aș freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă.” Acesta este Academicianul Gheorghe Păun, pe care acum, la ora bilanțului, în pragul alegerilor prezidențiale, il putem arăta țării și lumii, să se vadă cu cine ne mândrim. Acad. Solomon Marcus 24 octombrie 2014 Art-emis
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
ș.a.m.d., artistul a expus în mari muzee și în galerii influente, a realizat intervenții vizuale în spații monumentale din mai multe țări și a editat o serie de albume cu lucrările sale, beneficiind de o largă recunoaștere. În pragul unui moment aniversar (în luna decembrie va împlini 75 de ani!), Diet Sayler va vorbi la „ediția specială” a Cafenelei critice, la Galeria 418, despre arta sa, despre întreaga sa carieră. Amfitrioni: Joana Grevers (directoarea Galeriei 418) și Ion Bogdan
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
a plecat ascultător în nemoarte și nemurire, dincolo de hotarele lumii noastre, pe tărîmul de ireductibilă taină, de unde a venit pe Pămînt. A plecat la punctul însemnat de Domnul pe harta cerului. Ușa Universului i s-a deschis și a trecut pragul în lumina marii aventuri cosmice. Lui Dumnezeu i s-a făcut dor de Gheorghe Buzatu și l-a chemat la El. Marea trecere l-a oprit din cercetare, chiar în bibliotecă, pe omul de știință căruia, în lupta cu istoria
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
nimeni n-ai lăsat să îți traducă jocul în care-a trebuit să dovedești pricepere, umor și gravitate mai presus decât țăranii tăi ani mulți au studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai înainte, pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe cu picior, căni La Tčne, cești, cratițe, boluri de lut, urne, urne, urne
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]