348 matches
-
commercial pe Valea Prahovei l-au avut cărăușii, oameni cunoscuți sub numele de “prahoveni”. Pentru transportul mărfurilor se întrebuințau în acele vremuri 5000 de cai. La 27 decembrie 1854 au fost construite și organizate stații de postă în lungul drumului prahovean. În secolul al XX-lea și aici au avut loc transformări importante prin apariția rețelei feroviare ce folosea locomotive cu aburi în anul 1879, pentru ca să fie data în folosință linia electrificată, aceasta porțiune fiind cuprinsă într-un drum de importantă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
valorii științifice a vegetației, a particularităților geologice și geomorfologice precum și a valențelor estetice ale întregului peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe rezervații naturale: Marea Rezervație (6680 ha), de la 1000 la 2500 m altitudine, pe versantul prahovean, în nordul Bucegilor, pe o parte a platoului și pe versantul brănean până la șaua Strunga, cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1400), telescaun (Cota 1400 - Cota 1950) și teleschiuri (Furnica, Cota 1400). Munții Bucegi reprezintă, practic, leagănul drumețiilor și al alpinismului românesc. Greutățile apar pe timp nefavorabil (ceață, ploaie, vânt, viscol), în special pe crestele nordice ale Bucegilor și pe abruptul prahovean. Activitățile turistice au o frecvență mai mare iarna, în timpul sezonului de schi, și vara, în timpul concediilor sau la sfârșit de săptămână. Se practică tipuri variate de turism: drumeția, sporturile de iarnă, alpinismul, vânătoarea și pescuitul sportiv. Cazarea este asigurată în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana Poiana Stânii - Cabana Piatra Arsă - Cabana Peștera - Cabana Padina. Marcajul este cu bandă albastră, iar durata parcurgerii este de circa 5 ore. Prima și ultima parte a traseului prezintă șosea asfaltată. 3. Cabana
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pitești mă felicita ironic pentru atitudinea avută și mă întreba dacă avocata arăta bine. I-am răspuns că putea să fie și un top-model sau o Monică/coaptă, că tot n-aș fi permis o asemenea nesimțire. Codruț, Haiducul Prefecturii prahovene 12 iulie 2006 Ora 7.20. Îmi beau cafeaua. Radio România tocmai ne vorbește triumfalist despre un congres regional destinat combaterii pirateriei și contrafacerii, ținut la București, la care președintele și premierul au subliniat etc. etc. Ton și maniere comuniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care să permită formularea unei ipoteze.,, Decedatul’’ venise șingur la hotel, în jurul orei 23, urcase la etaj cu propriile-i picioare și ocupase un pat într-o cameră, în care mai era cazat un bărbat, de prin Ploiești. Este căutat prahoveanul și verificat. Rezultatul: persoană onorabilă, bun familist, fără antecedente penale sau abateri de la morala creștină, cu prezență în Focșaniștemeinic justificată,etc,etc. Deșigur că biografia ireproșabilă nu l-a scutit de oarece ,,zgâlțâieli’’. Omul era însă de bună credință; dormea
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
a ta muiere?”... Pe urmă, “Sârba în căruță”... Îmi amintesc că, nu demult, la emisiunea pentru sate, redactorul a spus, la un moment dat: “Să trecem acum la o nouă secvență reportericească și să fim oaspeți gospodarilor dintr un sat prahovean”... A urmat, după acest anunț, aceeași “Sârbă în căruță”, ceea ce m-a făcut să zâmbesc. “O trecere muzicală mai nimerită nici că se poate!...”, mi-am spus atunci. Din pâlnia difuzorului răzbat acum acordurile săltărețe al “Rustemului”, apoi ale “Gemparalelor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Știința Bacău - Activ Ploiești 28-27 (14-12) Etapa a VII-a a seriei A din Divizia A la handbal feminin a adus la Bacău a doua echipă a Ploieștiului, aparent victimă sigură în fața Științei. Doar aparent, fiindcă tânăra și arțăgoasa echipă prahoveană, pregătită de un foarte tânăr tehnician, Florin Ciupitu (23 de ani !), a fost la un pas să producă o mare surpriză. Lipsită de aportul a două jucătoare de bază, Laura Chiper și Ioana Matei, ambele accidentate, echipa băcăuană și-a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
preoți au așteptat acest moment 71 pentru a duce această Lumină în localitățile de unde provin. Sfânta Lumină a fost dusă și la Brașov cu elicopterul ... Tot direct de la Ierusalim, o delegație a Patriarhiei Române condusă de Preasfințitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul a adus de la biserica Sfântului Mormânt Lumina Sfântă cu un avion special, pentru a spori bucuria clerului și credincioșilor de Sfintele Paști. Lumina Sfântă a fost oferită la miezul nopții la slujba de Înviere din data de 18 Aprilie 2009
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
individ delicat, subțirel, oacheș, taciturn, păpușesc, cu mișcări țăcănitoare și nevrotice de figurină mecanică, în poemele căruia toate zgârciurile, bubele, marile defecte și micile izbânzi ale Cenaclului de Luni se regăseau îngroșate. Cel de-al doilea, fonf, masiv, calamburgiu, tenisman, prahovean, c-o mustață cât vrabia. Nimeni altcineva decât tocmai acela care, din neștiință sau îngîmfare, învîrtind o poezie de-a sa pe deasupra creștetelor, a răscolit deodată, cu sonoritățile ei, toate reumatismele diavolilor celor bătrâni. Ălora, de surprindere, să crape
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fără a se opri, încânta ochii tânărului Bidaru prin pitorescul ei și-i oferea prilejul de a se bucura și de a petrece în mod plăcut orele lungi ale călătoriei. În timp ce trenul părăsea treptat zona de câmpie pătrunzând în ținuturile prahovene pe neobservate, rana încă necicatrizată din sufletul fostului student s-a redeschis. Încă era dependent de suficiente amintiri cu o bogată și o intensă încărcătură afectivă. Acestea își trăgeau seva, s-au născut și s-au consolidat sub cerul însorit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Totul îi era cunoscut pentru că fiecare scenă, consumată în atari împrejurări, a mai fost trăită cel puțin încă o dată, dar când? Răspunsul la întrebare era, deocamdată, imposibil de găsit. Știa însă precis că pentru prima oară a călcat pe pământ prahovean cu câțiva ani în urmă. Trimis în delegație, trebuia să se transfere din Gara Sud, în Gara Est pentru a lua trenul spre Brașov. Cu această ocazie a văzut pentru prima oară orașul respectiv însă, chiar și atunci era sigur
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
câmpii, încât nu-și mai pot închipui vreo ispravă notabilă, care să nu ne fi trecut nouă prin mână. Și dacă autorul Bibliei e un român, atunci musai să fie Eminescu. Că doar e ăl mai mare din toți. Majoritatea prahovenilor, din satul cu pricina, cad de acord că „Blibia" e scrisă de Eminescu, la care s-ar putea adăuga unele contribuții ale lui Alecsandri și Ion Creangă. Dar iată că un alt „intervievat" răspunde scurt: „Biblia a scris-o popa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noi!" - zice altul. In treacăt, apare și ideea că „preoții noștri nu sunt în stare să scrie așa ceva!". Cum vedem, când e vorba de preotul local, patriotismul enoriașilor se smochinește al naibii și atinge nivelul ierbii. Dintre toți interlocutorii reporterului prahovean, unul singur răspunde un pic parcă mai convenabil: „Păi cine s-o scrie? Hâc! Dumnezeu. Și hâc, Fiul Lui, Iisus Hristos". Omul are o înfățișare mai curând jalnică. Pare binișor băut și, în mod sigur, nu face parte din „elita
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
capitală. Se întorc apoi în vacanță în orașul natal să-și destindă nervii, cu aere de inițiați în misterele urbei. Aerele astea îi separă net de mitici. Miticul autentic se revendică de la orașul în care trăiește de o generație. Ceilalți: prahovenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii, dau bir cu fugiții la prima tornadă. Fug în provincii și se împăunează că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cunoscut; exceptîndu-i pe ploieșteni și pe amicii lui Sebi Ștefănescu, puțină lume a auzit de el. Deși era dintr-o familie oarecum celebră: tatăl său fusese un mare traducător; fratele și sora actori la Nottara. El a slujit instituția teatrală prahoveană, cu talent. Dar, mai presus de toate, a fost un personaj. L-am cunoscut, am fost deseori în compania lui, a și jucat într-un spectacol de-al meu. Dar cele mai amuzante întîmplări sînt, desigur, cele din afara scenei. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cazuri, cu un ochi de moralist, critic. Din „Amurg”, cel mai mult a prins ultimul vers, dar nu în nota sa apocaliptică, ci într-o notă veselă, ironică. Astfel, referindu-se, în jurnalul său, la o întîlnire între cîțiva poeți prahoveni, la Cîmpina, Simion Stolnicu, un pasionat de opera scriitorului băcăuan, nota pe jumătate serios, pe jumătate amuzat: „Primirea s-a făcut ca deobicei pe terasa cu jazzband din centru, seara în micul decor miliardar al orașului - cum ar zice Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
NAUM, Andrei (18.VIII. 1875, București - 18.VIII.1917, Mărășești), poet și traducător. Probabil că s-a născut pe meleaguri prahovene, căci absolvea, în 1893, Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. După efectuarea serviciului militar, a urmat o școală de ofițeri și a devenit sublocotenent, dar nu a fost ofițer activ decât un an, preferând să lucreze ca funcționar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
lui Ghiță Ionescu, negustor și om politic ploieștean, I.-Q. urmează școala primară în orașul natal și tot acolo va absolvi Liceul „Sfinții Petru și Pavel” (1893). După obținerea licenței în drept la București (1897), se înscrie în disidența liberală prahoveană, începând astfel o carieră politică nu lipsită de succese: este în mai multe rânduri deputat de Prahova și va fi vicepreședinte al Camerei Deputaților. În anii 1901 și 1902 funcționează ca supleant la Tribunalul din Brăila, dar demisionează și pleacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
pentru Rafinării din Ploiești. Între 1993 și 1995 va fi redactor-șef la Editura Harisma, iar în 1994 se află printre întemeietorii Fundației pentru Pluralism din București. Secretar de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție la revista ploieșteană „Itinerar” și în cadrul Editurii Edit-Art. În 2003 devine corespondentul pentru România al ziarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Cluj și la București, aici devenind apoi student la Facultatea de Litere și Filosofie. Debutează în 1929, cu poezia Iubire, semnată Emil Soare, la „Povestea”, „foaie de expoziție literară în versuri” din Predeal-Sărari. Își continuă activitatea publicistică la „Gazeta învățătorilor prahoveni” din Ploiești (1930). Ulterior colaborează la numeroase publicații, majoritatea de stânga, fiind și redactor la „Cuvântul liber” (1933-1936), secretar de redacție la „Era nouă” (1936), redactor la ziarul „Timpul” (1936-1938), unde conduce pagina de literatură și artă, semnând cu pseudonimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
3 jud. (53,3+66,7) (Ș.A.) Vaslui 42. "Marochinărie" Societate Săliște, jud. Producerea și comercializarea 33,6 Întreprinderea de - Ș.A. comercială Sibiu articolelor de marochinărie din piele și --------------- marochinărie pe acțiuni înlocuitori. (25,8+26,3) Săliște (Ș.A.) 43. "Prahoveana" - Societate Ploiești, str. Producerea și comercializarea 16 Întreprinderea de Ș.A. comercială Carpenului nr. 4 semifabricatelor de piele și confecții --------------- piele Ploiești pe acțiuni jud. Prahova din blană. (4,5+18,1) (Ș.A.) 44. "Samric" - Ș.A. Societate București, b-dul Producerea confecțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]