1,167 matches
-
la caracteristicile sociale ale subiecților înșiși." Ibid., pp. 84-85 Acest lucru autorizează constituirea unei tripartiții a celor cinci SCB din modelul [28/5] și a unui chestionar simplificat [19/2], axat esențial pe cele două SCB "atribuire" [șapte conectori] și "praxis" [doisprezece conectori]. Constituenții normativi ai nucleului central dau naștere unei valențe puternice pentru răspunsurile la întrebările metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale unei soluții provizorii la problemele pe care le traversează un grup. Indicele λ este atunci categoric mai sensibil. Utilizarea tabelului de valori ale λ, stabilite în urma a numeroase teste, se sprijină astfel doar pe cunoașterea valențelor celor două metascheme "praxis" (VP) și "atribuire" (VA). Iată acum exemplul unei cercetări recente care folosește în mod special metodele SCB. 3.4. Reprezentările sociale ale științelor și meseriilor corespunzătoare Chestiunea orientării școlare și profesionale este în-totdeauna mai complexă decît pare. Structurarea vocațiilor elevilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fetele din clasa a treia valorizează profesia medicală; băieții vor să se orienteze spre profilul științific evocînd, în primul rînd, meserii tehnice precum cea de "inginer". La fel, aplicarea unui chestionar SCB remodelat, centrat pe cele două metascheme "atribuire" și "praxis", la elevi din clasa a treia indică o diferență relativă. "Fetele [...] operează mai multe judecăți pe marginea meseriilor științifice decît băieții și par să marcheze mai mult decît ei dificultățile legate de accesul la aceste meserii și de exercitarea lor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
meseriilor științifice la clasele de liceu terminale cu profil filologic și științific se dovedește a fi un obiect mai consistent, fiind legat de un fenomen social mai difuz. Modelul [19/2] despre care am vorbit mai sus, centrat pe SCB Praxis și Atribuire, este aplicat cu termenii inductori "matematică" și "deschideri", la 179 de liceeni și liceene din patru licee din Montpellier. Aceste două cuvinte sînt, de fapt, cele care corespund cel mai bine motivațiilor elevilor din clasele terminale științifice pentru
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constată, într-adevăr, statutul surprinzător de element periferic al "matematicii" la băieții din clasă terminală științifică. Una din dovezile acestei atitudini este asemănarea structurii acestei reprezentări la elevii din clase științifice și filologice. Analiza mai detaliată a efectelor asupra SCB "praxis" și "atribuire" permite găsirea unor diferențe între sexe, mai ales pe prima schemă. Fetele din secția filologică tind să emită mai puține judecăți funcționale ("praxis") pentru "matematică". Băieții de la profilul științific își însușesc tendențial mai des meserii științifice pe planul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprezentări la elevii din clase științifice și filologice. Analiza mai detaliată a efectelor asupra SCB "praxis" și "atribuire" permite găsirea unor diferențe între sexe, mai ales pe prima schemă. Fetele din secția filologică tind să emită mai puține judecăți funcționale ("praxis") pentru "matematică". Băieții de la profilul științific își însușesc tendențial mai des meserii științifice pe planul funcțional ("praxis") dacă sînt confruntați cu termenul inductor "deschideri". Fetele au mai multe reprezentări praxeologice în raport cu "matematica", din dorința de a fi "mai conforme" sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atribuire" permite găsirea unor diferențe între sexe, mai ales pe prima schemă. Fetele din secția filologică tind să emită mai puține judecăți funcționale ("praxis") pentru "matematică". Băieții de la profilul științific își însușesc tendențial mai des meserii științifice pe planul funcțional ("praxis") dacă sînt confruntați cu termenul inductor "deschideri". Fetele au mai multe reprezentări praxeologice în raport cu "matematica", din dorința de a fi "mai conforme" sau primele între egali (primus inter pares) în fața normei științifice decît cei (băieții) care îi sînt tradițional destinați
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ideatic, propun ca instrumente suplimentare de analiză conceptele de "geofractalitate" și de "praxalitate"9 pentru analiza structurilor geopolitice autogenerative și autoreproductive. Geofractalii politici reprezintă acele structuri expandabile din punct de vedere al ideologiilor, fie ele non-pragmatice pe termen lung, iar "praxis-ul" nu este altceva decât politica de punere în practică a unor astfel de ideologii. Ideea fundamentală este aici că, spre exemplu, în lumea socială și geopolitică izomodernă, supersensibilitatea Mittelpunkt-eană la condițiile inițiale tinde să se diminueze, fenomenele turbulente tind
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pe întreaga perioadă a cercetării). Inglehart Ronald (1977). The Silent Revolution: Changing Values and Political Styles Among Western Publics. New York: Princeton University Press. Joas Hans (1987). "Giddens' Theory of Structuration: Introductory Remarks on a Sociological Transformation of the Philosophy of Praxis". În: International Sociology 2: 13. (http://iss.sagepub.com, accesat la 04. 02. 2008). Kant Immanuel [1795] (1991). Spre pacea eternă. În: Scrieri moral-politice (pp. 366-429). (trad., note și studii introductive de Rodica Croitoru). București: Editura Științifică. Karnoouh Claude [1993
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
integrată", "Europa extinsă", un sinonim aproximativ pentru "Paneuropa". 8 Pentru o abordare a geopoliticii Mitteleuropei din perspectiva "expansionismului" austriac și pentru o bibliografie cuprinzătoare în domeniu, v. Baumann (f.a.); v., de asemenea, Bădescu, 2001, 5, p. 27. 9 De la gr. "praxis" = "acțiune". 10 Engl. "web" = "rețea", "țesătură" și "log" = (mar.) "jurnal de bord". 11 Termenul permite "internauților" diverse jocuri de cuvinte. Spre exemplu, unii "bloggeri" susțin că blogosfera reprezintă rețeaua logos-ului (în sensul limbii grecești antice, de "gândire", "rațiune"). 12
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cooperare a partidelor interesate". Cu această ocazie, PvdA a încercat a doua oară să promoveze ideea unui partid european federat. A. Mozer și-a redactat personal raportul 305. El recomanda producerea a șase schimbări pentru a fi create condițiile unui praxis social-democrat european: (a) creșterea reprezentativității Congresului; (b) independența Biroului; (c) procesul decizional prin majoritate calificată; (d) implicarea experților și a institutelor de cercetări; (e) finanțarea și (f) voința politică. Propunerile sale de modificări indică o opțiune clară în favoarea integrării PSCE
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în considerare că 13 guverne din 15 includeau cel puțin un partid social-democrat, iar patru se aflau singure la guvernare. A. Guterres se implică mult în activitatea de punere în practică a programului. Tactic, el speră să schimbe principiul și praxisul tradiționalismului economic printr-o întîlnire cu ministrul german de finanțe, Lafontaine. Dar există puternice tensiuni între liderul social-democrației germane și cancelarul său, G. Schröder, care susține o viziune destul de ortodoxă. Ca urmare, Lafontaine va demisiona. La asta se mai adaugă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
esențial al fazei de integrare, europartidele ajungînd la un stadiu al cooperării în care sînt capabile să și elaboreze politici comune. La rîndul său, Christophe Lécureuil a optat pentru o concepție implicită a rețelei în cadrul unei familii politice 696. Desigur, praxisul partidului european social-democrat o include. Totuși ea nu se limitează la asta. Pe de o parte, PSE nu reunește doar partide laburiste, socialiste și social-democrate. S-a lărgit cu foștii comuniști care s-au "social-democratizat". Pe de alta, funcția internă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
posterioară a scizurii lui SYLVIUS. Porțiunea posterioară a parietalei a II-a se unește și cu circumvoluțiunea temporală a II-a, formând pliul curb. Aici se găsesc ariile 40 și 39, care, în hemisfera dominantă, au importanță în vorbire și praxis, iar în hemisfera nedominantă reprezintă o zonă asociativă cu rol în aprecierea imaginii corporale, stabilind relațiile spațiale ale eului corporal cu mediul înconjurător. Fața internă a lobului parietal se află între scizurile calosomarginală și cea perpendiculară internă. Ea delimitează lobul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sens, foarte mulți dintre cei care folosesc expresia new media, fac referire la formele expansive ale new media, precum unele rețele de socializare, însă, foarte puțini reușesc să ofere o explicație și o argumentare coerentă a substanțialității new media în praxis-ul societal și o definesc atribuindu-i mult mai multă ambiguitate decât se presupune că o incumba. De aceea, clarificarea terminologica și conceptuală a caracteristilor și formelor new media, chiar istoricul acestor noi medii tehnologice, s-a considerat că sunt
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs de apariție). Teoretizările feministe aduc în prim plan descoperirile praxisului feminist spre exemplu etica preocupării și activismul social al femeilor din Lumea a Treia pentru a intra în dezbateri despre etica internațională, ajutorul și intervenția umanitară, și instrumentele ce țin de drepturile omului (Cochran 1999; Robinson 1999; Hutchings 2000; Ackerly
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Citizenship: A Third Way for British Foreign Policy", International Affairs, 74. Wheen, F. (1999) Karl Marx (London). Whitworth, S. (1994) Feminism and International Relations: Towards a Political Economy of Gender in Interstate and Non-Governmental Institutions (London). (2001) "The Practice, and Praxis, of Feminist Research in International Relations", în R. W. Jones (ed.), Critical Theory and World Politics (Boulder). (2004) Men, Militarism and UN Peacekeeping: A Gendered Analysis (Boulder). Wight, M. (1966a) "Why Is There No International Theory?" în H. Butterfield și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a se vedea, în post-baroc, excesul churrigueresc). Între cele două, există o dublă și permanentă postulare. Să fie ținut erosul sub supraveghere fie și să nu se cedeze ispitei trupești. Dar nici să nu se rupă legăturile cu Economia și Praxisul. Imaginea este economică fiindcă scurtează demonstrațiile și explicațiile "un crochiu bun are mai multă valoare decât un discurs lung". Mai puține pierderi pe parcurs. Și practică, fiindcă inculcă necesitând cheltuieli mai mici. Puterea amoroasă a imaginii este așadar deopotrivă dăunătoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ce altceva este faimoasa lui aură dacă nu materia palpabilă a unui suflet dacă nu cumva este sufletul impalpabil al unui trup, cuvântul latin desemnând suflul, exhalarea sau expirația?) Era foarte îndreptățită distincția conceptuală între acțiunea omului asupra omului, sau praxis, și acțiunea omului asupra lucrurilor, sau technè. Ele nu răspund acelorași legi și se desfășoară în două timpuri diferite. Dar nu le putem cantona în mod real în două diviziuni ermetice. De vreme ce niciun simbol nu acționează decât dacă este transmis
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și clasică a acestei culturi pare să fi fost mai curând auditivă, cum i se și potrivește unei civilizații incomodate de scriere. Nu există cuvânt pentru creație? Atunci poesis ce este, dacă nu un termen de estetică? Oare? Opus lui praxis, poesis desemnează fie fabricarea obiectelor de uz curent, ca parfumurile sau corăbiile, fie compunerea operelor literare poem, comedie și tragedie. Poetica lui Aristotel nu este o Estetică; ea nu tratează nici despre Frumos, nici despre judecățile de gust. Aristotel nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
era de a explica raportul de dominație existent în societatea capitalistă. Prezentată în această manieră, ideologia devine un sistem de idei care exprimă interesul claselor dominante, reprezentând relațiile de clasă într-o formă iluzorie. Urmarea este dată de faptul că praxisul social, viața reală a oamenilor se reflectă în conștiința lor într-o manieră ideologică. Cu alte cuvinte, viața reală este falsificată de reprezentarea ideologică, imaginară, pe care oamenii o au asupra acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
primă etapă a gândirii sale, atunci când sublinia contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere, un alt pas ce trebuie făcut este cel de a o reformula și de a demonstra că ideologia nu se află în opoziție cu praxisul social ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru fizică și cosmologie"134. Desigur, fiind indelebil legată de analiza realității sociale, ideologia rămâne prezentă în sfera științelor care construiesc teorii asupra acestei realități. Recunoaștem însă în cazul ideologiei și o acută latură acțională, care se insinuează în câmpul praxisului politico-social: "Fenomenul ideologic apare în toată originalitatea lui tocmai la nivelul caracterului semnificant, mutual orientat și socialmente integrat al acțiunii"135. Având în atenție acest aspect, Paul Ricoeur sugera, în cazul analizei ideologiei și a relației acesteia cu știința, aplicarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a se rupe de o realitate căreia i se opune. Cu alte cuvinte, ideologia consolidează prezentul, în vreme ce utopia creionează un viitor artificial, spre a-l contrapune unui prezent real: "Acolo unde ideologia consolidează ceea ce tânărul Marx numea viața reală, praxis, utopia duce la pierderea realului însuși în favoarea unor scheme perfecționiste, la limită irealizabile"264. În viziunea istoricismului utopic, istoria este un veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceea de integrare-identitate comunitară, la care se adaugă, din plan secund, cele de legitimare și de distorsionare. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei privește, așadar, mai mult înspre relația pe care aceasta o întreține, în mod imanent, cu realitatea, cu praxisul socio-politic și mai puțin înspre caracterul "științific" sau "non-științific" al enunțurilor pe care ideologia le vehiculează. Fiind indisolubil conectată cu realitatea socio-politică, ideologia contribuie la construcția acesteia și se constituie, astfel, într-un instrument al cunoașterii sale. 3.1.1
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]