447 matches
-
publicului valorile aflate în patrimoniul Bibliotecii Stroe 372 Beloescu și a muzeului local: Cazania lui Varlaam, Biblia de la București (1688), Îndreptarea legii (1643), Min eele din ianuarie - iunie 1780, icoanele pe lemn și sticlă, porți î mpărătești, țesături importante prin prețiozitatea materialului folo sit etc. * Lumina vetrelor Lumina vetrelor, organ de îndrumare morală, cultural economică și cooperatistă înscrisă în registrul publicațiilor la Tribunalul Tutova sub nr.3 din 30 XII 1940. Apare lunar, proprietatea administrației Societății de ajutor mutual “Crucea solidarității
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o Îndurerată uimire. Exaltată, ușor romanțioasă, ea comunică multă vreme În clișeele imaturității pe care știe să o mimeze cu un farmec provenit dintr-un Îndelung exercițiu al autoanalizei. În tonuri Întunecate, cu un atent cultivat aer desuet, cu o prețiozitate pe care fragilitatea vârstei o răscumpără miraculos, Sylvia Plath pare mai degrabă destinată unei cariere filozofice decât uneia literare. Analizează până la obsesie cele mai mici detalii ale banalei vieți de adolescentă și, fără nici un fel de ironie, Încearcă să ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cuvânt lămuritor semnat de Constantin C iopr aga. Pus pe confesiuni de calitate, înnobilând textul autobiografic, probând disponibilitatea și deschiderea sa ca interlocutor - cititorul cu pregătire intelectuală diversă - prof.Liviu Romoșan își dezvăluie intimitățile seducându-ne, fără a recurge la prețiozități în vorbire, ci purtându-ne, parcă, din poezie în poezie, deși e vorba de un text pe care parcurgându-l, nu ți poți stăpâni adesea lacrimile. Lacrimile și sentimentul de acuzare. De acuza re a acelor care, fără de suflet, știindu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
beaux esprit de Paris".51 De altfel, ziarul în care Modernii și-au publicat scrierile se numea Le Mercure Galant, sugerând prin titlu ideea de mondenitate, de galanterie, saloanele pariziene fiind însuflețite la acea vreme de o reînvigorare a spiritului prețiozității. Privită sub acest aspect, Disputa pare să opună erudiției și venerabilității marilor clasici, superficialitatea și îndrăzneala unor "oameni de lume". Însă nu este întocmai așa și acest schematism, ca oricare altul de felul său, nu poate decât să dăuneze prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
despre Marino în special, Attlio Momigliano scria tranșant: " Sentimentul e sufocat de virtuozitate, poezia de elocvență" (Letteratura italiana, 1936). La rându-i, Dimov amplifică (prin reluări în exces) un cuvânt, o imagine, un nucleu mental, risipindu-se în eforturi variaționale. Prețiozitățile, tiradele lui lirice, mostre de oratorie savantă, cresc pe un fond unduitor, pe cât de pasional, pe atât de neutru, de unde tandrețea difuză și ludicul. O astfel de poezie de jocuri calculate e, de multe ori, un derivat cultural agrementat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu face altceva decât să simplifice excesiv conținutul contextului. Cumva din nou ciudat, când se fac predicții în economie în esență se încearcă să se indice măsura în care conceptualizarea este confirmată de prezentul acțiunii. Referințele ante-factum și post-factum sunt prețiozități de limbaj, pentru că ante și post în economie se suprapun în tranzacția care tocmai are loc. În Economie este, propriu-zis, predictibil prezentul ca teorie, fie doar și pentru faptul că există atât incertitudinea că intențiile au consecințe așteptate, cât și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obligă la variațiuni costisitoare. Stilul de viață al lui Piso ar permite bucătari cu toată armata lor de ajutoare în permanență, sosuri sublime și rețete alambicate. Nici vorbă de așa ceva. Physis contra nomos o dată în plus, lecțiile simplității naturale contra prețiozităților artificiale excesive... A găti ține și de exercițiul filosofic, la fel și a mânca; discipolii lui Epicur care practică la fel de bine gândirea Magistrului în jurul unei mese ca și în atmosfera austeră și liniștită a bibliotecii o știu prea bine. În fața
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Gold Corporation; gram; indian; inel scump; lacăt; lăcomie; lemn; lingou; lingură; linguri; lucitor; luciu; măr; mda...; metal scump; modă; monedă de schimb; mulți bani; munte; neprețuit; nisip; noroc; obiect; obiecte; opulent; pasiune; patimă; pierzanie; podoabe; poleit; popă; posesie; preț; prețioase; prețiozitate; prosperitate; prostie; putere; putere falsă; putere financiară; Roșia Montana; salbă; sclipiri; superb; tinichea; uau; urăsc; valută; veșmînt; viu; zăcămînt (1); 790/148/62/86/0 auzi: ureche (116); sunet (51); asculta (32); bine (31); muzică (30); ascultă (19); zgomot (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al toamnei, timpul treaz,/ Când seara prea mâhnită pe cataligi coboară." Ca și Alexandru Andrițoiu, Ion Brad este o structură romantică, fără să fie însă fantezist, versurile lui sunt parcă "scrijelate", stilizările ne trimit la un anume hieratism, chiar la prețiozități descoperite în încercarea de "a reface", cum spune Petru Poantă, tradiția: "Prea ostenite se fac/ Pădurea răsturnată în ochiul unui lac/ Cu ascunzișuri clare din care nu mai vine/ Nici un răspuns râvnit până la mine". În prezentarea satului, elementele picturale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
menuete care ne trimit la Bacovia, fără ca poetul să trăiască dramele acestuia. Horia Zilieru rămâne la desfășurări ritualice, indiferent dacă este vorba de o lirică erotică, de evocarea satului, de evocarea unui trecut îndepărtat, manifestat în formule clasice sau în prețiozități de vibrație barocă. Marin Mincu face trimiteri la Macedonski 2 " Agonizează crinii în cetate/ Și muzici pun pe tâmple o paloare/ Și pene ard în albul în lingoare,/ În ochii orbi visând singurătate." Ceea ce rămâne din poezia lui Horia Zilieru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui Ioan Alexandru "poartă cu sine o anumită rezervă de extracție țărănească ca pe un stigmat prețios"3. Petru Poantă îl consideră pe Ioan Alexandru "primul eretic" cu adevărat autentic din tânăra poezie, "care distruge toate urmele de academism, orice prețiozitate și podoabă stilistică"4. Prezenta tradiției prin Ioan Alexandru, format la școala liricii ardelene a lui G. Coșbuc, O. Goga, Lucian Blaga, se manifestă printr-un mesianism de factură specială, în sensul că există o chemare care nu mai presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scos din Curierul din Hessa și din scrisori ale autorului)... Woyzeck Florin Zamfirescu nu este nici orgolios, nici nebun, nici înapoiat. El este mai degrabă un rătăcit... deplângând omenirea și veșnicia ei, îngrozit de inutilitatea mișcării pământului, proslăvind morala aparențelor, prețiozitatea științifică a Doctorului (Ion Vâlcu, din păcate lipsit de nuanță în interpretare) ale cărui cercetări și descoperi n-au deloc drept scop binele omenirii, ci constituie un fel de pasiune dementă a studiului pe oameni-cobai și agresivitatea permanentă a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
izbutesc să eclipseze oarece resentimente sau frustrări personale, o oarecare ostentație de tip enciclopedic, de unde și eclectismul punerii în pagină, derivele digresive (întâlnite și la case mai mari), oarece patetic românism à la Alecu Russo sau Nicolae Bălcescu, truisme sau prețiozități tip confesionez, anulatoriu, ființala mea recunoștință, șoc palpitativ, unicatul meu coleg, serviciile urbanității (mai corect ar fi urbanismului, n.n.). George Mirea își justifică opțiunea de a nu deveni membru al Uniunii Scriitorilor, deși era superîndrituit ca autor a peste zece
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Pentru Sábato, marea literatura este, fără îndoială, cea care reda realitatea totală, "nu numai diurnul, dar și nocturnul", manifestând constant un dispreț absolut, nedisimulat, teoretic și practic, față de elementul formal al românului, repudiind, nu fără ironie, tehnica ingenioasă, stilul sofisticat, prețiozitatea și rafinamentele expresive. În propria-i practică narativa, Sábato vădește, de altfel, aceeași desconsiderare pentru compoziție adesea încărcată, confuză, discordanta și pentru stil necizelat, zgrunțuros, inegal. Se vede bine că scriitorul este atent la ce spune, și nicidecum la cum
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
contextul în care au fost extrase: Natură statică cu ciuperci, Natură statică cu fructe, Vânat, Hribi și hulubițe, Pere și căni, Mere și cană, Fazani, etc. În Hribi și hulubițe, de pildă, o lucrare de mare virtuozitate cromatică, ale cărei prețiozități și transparențe le egalează și le depășesc chiar, prin sporul lor de picturalitate, pe cele din acuarele, artistul transfigurează materia și o infusează cu poezie, evocându-ne totodata, amintirea și miresmele tari, înțepătoare, ale padurii. La fel de evocatoare sunt și florile
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
acestea pictorul ne introduce într-un univers uman grav cu personaje monumentale, profund interiorizate sau absorbite în acțiunile pe care le întreprind. Construite cu vigoare în dominante de brunuri consistente și calde sau în griuri aspre, dar nu lipsite de prețiozitați și inflexiuni tonale, portretele sale sunt zugrăvite în spații indefinite, pe fonduri neutre sau contrastante, menite să le potențeze expresivitatea ori să le creeze o atmosferă prielnică meditației lucide asupra lumii, asupra destinului uman îndeosebi. Deși era înzestrat cu spirit
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
extrem de largă, acoperind nu numai ceea ce s-a întâmplat efectiv ci și o gamă de structuri narativo-dramatice virtuale care ar depăși întregul univers al romanelor prețioase. Tocmai aici credem a apărut ruptura: "avizoarele-raportoare" se vedeau prin prisma vechii și noii prețiozități (de la scrierile din secolele XVII-XVIII la romancierele în vogă din anii 60 și având ca punct terminus prin epuizarea resurselor pe Marguerite Yourcenar), "țărănoiul" le trecea prin ciurul lui Scarron și sita lui Sade, prin grila de reprezentări din argotierii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
actualitate. Frazarea epică e aceeași ca în original, fosforescentă, ironia subterană, aceeași, comportamentul stilistic duplicitar, livresc și epic învăluitor, același. Ca să nu mai vorbim de primele 12 pagini, când "Baudolino inizia a scrivere", într-o imposibilă italiană latino-dialectală-macheronică, presărată cu prețiozități aulice după ureche. Echivalentul oferit aici de Ștefania Mincu este pur și simplu o capodoperă de mimetism și hermeneutică. În căutarea memoriei pierdute Chiar și suferind de enciclopedism și de oarecare artificialitate, toate narațiunile semnate Umberto Eco au darul de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și-a pus amprenta asupra celor dintâi versuri scrise de sicilian. Influența lui se regăsește în rafinamentul grupurilor nominale: harfa nomadului, pernă de verbina, în unele procedee arhaizante precum scindarea prepoziției articulate: ne la seră, șu la cima și în prețiozitatea referenților, fie că este vorba despre pietre: giada-jad, ametista-ametist, agata-agată, smeraldo-smarald sau despre plante, mai ales flori: glicine-glicină, asfodelo-crin de pădure, anemone-anemonă, narciso-narcisă. Ermeticul a crescut într-un mediu literar caracterizat pe de o parte de acest estetism decadent, pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se hrănește dintr-un amestec subtil de epicurism și de stoicism: "Egal mie aștept ceea ce nu cunosc/ Viitorul, al meu și al fiecăruia,/ La urmă totul fi-va tăcere, în afară de/ țărmul unde marea scaldă pustiul.24" Șlefuită, cizelată pînă la prețiozitate, această poezie e melancolie și pace interioară. Ricardo Reis aparține tradiției greco-romane. Calmului poetic al lui Reis i se opune frenezia excesivă a poeziei lui Alvaro de Campos, inginer naval pe care Pessoa îl imaginează născut la Tavira, în 1890
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cuvinte care se rotesc și țîșnesc de peste tot, Marius Popescu aruncă cîte o frază precum: Lucrul cel mai supărător e că trebuie să folosim cuvinte pentru a demonstra inutilitatea cuvintelor."( La Symphonie du loup) Sau, dacă este vreodată întrebat, cu prețiozitate, despre "adevărul cuvintelor", are un răspuns năucitor: "Cuvintele mele, niciun cuvînt n-ar trebui să existe", conchide el deruntant într-un interviu cu Abeline Majorel, în 2012! Ceea ce nu îl împiedică să vorbească despre "vibrația" cuvintelor și despre faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ei, fără cea mai mică umbră de ambiguitate. Huysmans, care este un bun barometru al gustului decadent, nu se arată interesat de Puvis de Chavannes, nu gustă simplitatea, naivitatea picturii acestuia pe care o interpretează ca pe o dovadă de prețiozitate. Sărmanul pescar -, tablou pe care Georges Seurat îl va include mai târziu ca mise en abîme într-una din picturile sale induce mai degrabă un sens spiritualizat al pauperității. Chipul emaciat și corpul consumat al pescarului, ca și atitudinea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe o canapea, sărut transmițându-și ecoul voluptuos unei viori, în Cei care se iubesc. Langorii și prețiozității valorificate monden, un simbolism kitschizat, manierizat, edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul Lăzărescu, la fiece doi ani, aduce din Paris, unde e menit să le vadă, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amintindu-i probabil, fie numai și dintr-o perspectivă economică, de Occidentul din care tocmai sosise. Sediul unei Bănci i s-a părut un teren suficient de neutru pentru demersurile sale paideice/ populare și, în același timp, suficient de adecvat prețiozității presupuse de ideea "prelecțiunii". Ceva mai târziu, după înființarea Societății "Junimea", membrii fondatori au continuat să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
lui Mircea Eliade. Prelecțiunea pogoreană, prilejuită de lansarea volumului său Mircea Eliade dinspre Portugalia, a adus în fața publicului ieșean o prezență aparte, un personaj sigur pe el și totuși cumva timid, căutându-și cu grijă cuvintele, nu dintr-o aleasă prețiozitate, ci pe linia unui bun simț cum rar mai poate fi astăzi întâlnit. Discurs ferm, subtil, aplicat, gândire analitică, dar cu certă înclinație către metaforă, cultură vastă, copleșitoare și o posibilitate remarcabilă de a jongla cu idei, informații, supoziții. Înarmat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]