2,626 matches
-
ne-a făcut să batem palma. De acord, însă nu doresc să-mi formez un așa fel de aură în jurul meu, zice domnul Președinte, e-adevărat însă că îmi place să am grijă de cei pe care-i am în preajmă, indiferent de convingerile lor legate de o idee sau alta. Nu există individ care să nu poată fi modelat, totul e să-i lași puțină libertate, și să-l întrebi din cînd în cînd ce îl doare. Cuvintele astea ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
îl simte pînă în stomac, niciodată sinusurile nu i-au fost mai curate. Cine sînt cei mai îndreptățiți să-l lichideze pe Tiran? începe să se întrebe, dacă nu cei care i-au fost pe tot parcursul ascensiunii sale în preajmă? Cine altcineva i ar cunoaște mai bine comportamentul, apucăturile, reflexele, orgoliile, nebunia, dacă nu chiar cei care au făcut sub o formă sau alta parte din cercul său, l-au încurajat sau i-au căutat nod în papură, după caz
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai dăm nici o bătaie de cap de acum încolo, promite Curistul. Foarte bine, zice Roja, de aceea vă spun din start ca să nu avem discuții mai tîrziu, tangoul e al meu, nici să nu vă gîndiți să-mi stați prin preajmă, vreau să plutesc de unul singur, să nu simt pe nimeni în preajmă. Și atunci nouă ce o să ne rămînă? întreabă Curistul. — Paso doble, rumba, poate și ceva mai moale, o să mai vedem, spune Roja. N-am mai dansat în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zice Roja, de aceea vă spun din start ca să nu avem discuții mai tîrziu, tangoul e al meu, nici să nu vă gîndiți să-mi stați prin preajmă, vreau să plutesc de unul singur, să nu simt pe nimeni în preajmă. Și atunci nouă ce o să ne rămînă? întreabă Curistul. — Paso doble, rumba, poate și ceva mai moale, o să mai vedem, spune Roja. N-am mai dansat în viața mea așa ceva, recunoaște Părințelul. — O să vă descurcați voi, e o nimica toată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tîrît după el într-un slalom amețitor, spune Roja, iar acum mă simt obligat s-o țin tot așa, chiar dacă am rămas pe cont propriu, se plînge. Nu e adevărat, încearcă să l încurajeze Părințelul, mai sîntem și noi prin preajmă, spune. Care voi, întreabă din nou derutat taximetristul, neștiind încotro s-o apuce văzînd culoarea verde a unui semafor agățat de cealaltă parte a intersecției în dreptul unui balcon care îi dă impresia că o să se prăbușească pe carosabil. Tocmai de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tocmai asta l-a răpus, faptul că știa prea multe, asta l-a dat gata, noroc însă că n-a fost unul din ăia care duce totul cu sine în mormînt. Dacă nu m-ar fi avut pe mine în preajmă, amarnic s-ar mai fi plictisit, mai ales în zilele alea de bîjbîială dinainte. Aveam deja Baraca pregătită, puteam începe experimentul. Ți-au mai lipsit doar cîteva ore, tovarășe general, și situația, cine știe, s-ar fi putut întoarce în favoarea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
După cîte mi-au văzut ochii, începe Sena să pună cap la cap gîndurile ce-i trec pin minte, slabă încercare de a induce pe cineva în eroare! De-a lungul celor opt, nouă luni de cînd îi fusese în preajmă, domnul Președinte se schimbase de nenumărate ori, fiind chinuit de tot felul de îndoieli. La rîndul său, din cauza neliniștilor pe care le trăia, îi chinuia și el pe cei din jur. Dacă n-o să iasă totul conform planului, dacă oamenii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
trecem prin Queens Park și ne minunăm cînd vedem chipul impunător al lui Salisbury Craig care se Înalță deasupra noastră. Orașul ăsta al nostru e Într-adevăr frumos, iar nouă ne place aici cînd nu se vede nici un șmecheraș prin preajmă. De ce n-am putea pur și simplu să-i mutăm pe toți nemernicii la mama dracu, de exemplu la Glasgow, unde s-ar armoniza mai ca lumea cu ceilalți? Dacă te gîndești mai bine, exact asta am și făcut, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
foloseam de ea, mi se părea că-mi dă forță și liniște. Noaptea adormeam cu imaginea orașului meu drag În minte, până când pâcla grea a visului cobora Încet În creier și În trup. Dimineața, când mă trezeam, Îi auzeam prin preajmă pe bunici, ca pe niște păsări cântătoare ce fâlfâie tot timpul din aripi. Acest fâlfâit se repeta ritmic și-mi dădea Întâi o senzație de bucurie stranie. Primul lucru pe care-l făceam când mă trezeam, era să-mi răcoresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și mama se face palidă ca margarina, iar tata mă strânge În brațe. Cutremur. Am patruzeci și șapte de ani și sunt unul din copiii lui Dumnezeu. Nu vreau să mor...,, -Ai o imaginație bogată, nu glumă. Nu văd prin preajmă nici un caiet și nici un creion. Plăcințica a ascultat fascinată cum vocea gravă a lui Antoniu a intonat pur și simplu frazele, le-a dat sens și strălucire actoricească. -De multe ori nu pot să dorm noaptea și, ca să nu fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lipsea un membru important al familiei, dar fericiți. Am cumpărat de la un Supermarket din apropiere brânză, șuncă, pâine, un kilogram de mere și un borcan de zacuscă, după care ne-am oprit la ușa unei prietene bovarice, care locuia prin preajmă, genul acela de femeie care știe tot și vrea să fie În centrul atenției În fiecare clipă. Era o ființă cam nevrotică, mică de statură și, cu o inteligență sfidătoare care nu-i folosise cine știe ce În viață. Avea un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
soțul meu și de-a mă despărți pentru totdeauna de artist. După un an, am citit Într-un ziar, că părăsise țara, pentru agitatul Paris unde era deja recunoscut ca unul din pictorii mari ai Europei. A mai trăit până În preajma Celui de-al Doilea Război Mondial. Plecând, a luat cu sine și portretul pe care mi-l făcuse. Fusese remarcat În expoziții și vândut după moartea lui, la două licitații. După vremuri zbuciumate și turburi, și după convulsii politice, lucrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să arunce nici un pic de lumină prin ceața nemiloasă care parcă îți pătrundea în creier. Siluete fără contur, animate de o vioiciune și o euforie ciudată, scrutau obscuritatea, apoi o traversau în grabă. O astfel de siluetă se mișca prin preajmă purtând o mică sferă de lumină palidă înghițită de noaptea opacă și totuși luminoasă din care se materializau cu uimitoare iuțeală oameni și obiecte. Era ora șase fără un sfert. Plecasem cu mașina de acasă destul de devreme de teamă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Polul Nord, am răspuns. Ce n-aș da să fie așa! Iar eu nu sunt singurul care va respira ușurat când veți pleca. — Cum adică? N-aș zice că Palmer și Antonia sunt chiar încântați să vă aibă tot timpul în preajmă, stând la pândă ca un corb. Honor Klein mă privi și trăsăturile i se crispară pentru o clipă. Apoi spuse: — Sunteți beat, domnule Lynch-Gibbon, dezgustător de beat și, chiar și când sunteți treaz, sunteți cam prostănac. Noapte bună! și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
îmi dădeam toată silința. Nu aveam pretenția că înțeleg toate implicațiile omniprezenței ei, dar mi se părea indiscutabil faptul că asta are de-a face cu felul cum mă port în momentele când credeam că nu-i și ea prin preajmă. Una dintre urmările acestei fantazări, care a supraviețuit (chiar în această formă) până în clasa întâi, a fost că, văzând că n-am încotro, am devenit cinstit. Ei, ba chiar și strălucit la învățătură. Despre gălbejita și supraponderala de soră-mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și vreau să fiu: tare coerentă. Ah, Păsuleț, te-ador. În clipa asta, în orice caz. Hei, urmă ea în șoaptă, vrei să miroși ceva - ceva năucitor? Se uită în jur, să fie sigură că nu-i nici o chelneriță prin preajmă, apoi se aplecă în față, băgându-și mâinile sub fața de masă, ca și cum ar fi vrut să-și îndrepte un ciorap. Peste o clipă își întinse degetele spre mine. Le-am dus la buze. — Păcatul meu, scumpete, zise Maimuța, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
apropo de simbolism, bubi? Să-l văd și eu pe ăla care poa’ să facă așa ceva! N-am fost în stare să-mi mențin erecția pe Pământul Făgăduinței! Cel puțin, când am avut nevoie de ea, când am avut prin preajmă ceva mai atrăgător decât o mână cu care s-o iau la labă. Dar, după cum se vede, o budincă de tapioca nu se poate înfige în nimic. Pentru că asta-i ofer eu acestei fete - o budincă de tapioca! O bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
asemenea multor eroi de Bildungsroman de până la mine, mă gândeam la propriul meu Bildungsroman-fluviu - am ajuns la ascunzătoarea marelui bărbat. — Ce cauți în autobuz cu mălaiul la tine? Tot omul bolnav scâncește după mama; dacă ea nu se află prin preajmă, trebuie să se mulțumească cu alte femei. — Romanul tău, zice el, este categoric una dintre cele cinci-șase cărți ale vieții mele. Din momentul în care, în timpul unui control de rutină, medicul de familie a descoperit o anomalie în EKG-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de șase soldați. Nu păreau că se grăbesc să Înceapă verificarea. Se Îndreptau, râzând și vorbind, către vagonul de serviciu. Un șir de țărani stăteau și se uitau la tren, iar una din femei alăpta la piept un sugar. În preajmă se aflau mulți soldați care nu păreau să aibă ce face. Unul din ei Îi alungă pe țărani de pe șine, dar aceștia se adunară iar pe ele douăzeci de metri mai În jos. Pasagerii Începură să devină nerăbdători. Trenul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de polo din Bridgehampton. Soțul tău este aici? Întrebă Valerie, uitându-se la mine. De-abia aștept să-l cunosc. Aud Întruna atâtea despre el. —E cu treburi În Germania, i-am răspuns, ridicând din umeri. Nu e niciodată prin preajmă, nu-i așa? Săracul de el, cu siguranță ajunge să se simtă foarte singur. — E cu un coleg, am spus, gândindu-mă brusc la abilitățile lingvistice ale Sophiei. —Și nu cumva acel coleg este cineva pe nume Sophia? zise Marj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În momentul acela am văzut-o pe Marci strecurându-se prin mulțime În celălalt capăt al camerei. Părea Îmbujorată și plină de entuziasm de la aerul rece al nopții. În spatele ei venea Pierre, iar după el, Sophia. De ce era mereu prin preajmă? Oriunde era Hunter, se părea că era și Sophia. Sau... poate eram eu nedreaptă. Poate că doar era acolo cu Pierre din Întâmplare. La urma urmei, pe Pierre Îl invitasem eu Însămi. Aproape imediat, Sophia dispăru cu Pierre În dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și pietriș. Și zbier la Helen să pună mâna pe ea. În clipa în care Mona e liberă, eu și Helen ne dăm înapoi. Helen ține cartea în mâini, iar eu mă uit să văd dacă nu e cineva prin preajmă. Mona e gata să se repeadă la noi, cu pumnii strânși, cu părul negru și roșu atârnându-i peste ochi. Lănțișoarele de argint și amuletele i s-au încurcat în păr. Rochia portocalie i s-a răsucit strâns în jurul trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a dezbrăcat pardesiul, apoi a întins mîna și a așteptat, pentru ca o puștoaică, răsărită din senin lîngă ea, să-i dea și pardesiul ei. Înflăcărat de prezența cu totul aparte a acestei femei, Mihai a reușit să-i ajungă în preajmă tocmai cînd secretarul literar al teatrului s-a apropiat de fată: "Cum stai cu emoțiile, Doinița?", iar fata a răspuns ceva, de complezență. Secretarul literar i-a făcut cunoștință cu cele două femei: "Doamna Maria Săteanu și domnișoara Doinița, candidată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Putna - por]i [i bariere" Mitropolitul Daniel, drapat în splendide veșminte alb-aurii, face treișpe-paișpe, cu un ochi la marea slujbă, cu celălalt la aleea despicată de sepepiști prin mulțime. Înalt Prea Sfințitul e icoana vie a ortodoxiei române căutând mereu preajma Puterii pământești. În sfârșit, se aud aplauze răzlețe, niște trâmbițași care atâta așteptau suflă într-un soi de buciume de tablă și apar în trap săltat Ion Iliescu, Adrian Năstase și Octav Cozmâncă. Deci, nu președintele țării, primul-ministru și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ceasul morții când nu vă mai găsim, prea ne bușește starea asta că trebuie să vă cerem iertare, prea vrem ca soldățeii noștrii să cucerească alte lumi în care să ne simțim mai bine, să fim singuri, fără Bau-Bau prin preajmă sau alte sperietori de oameni mari (noi și cu toți Mateii noștri mici și mari de la început până la sfârșit, bine mersi și fără nici o treabă într-o poveste care nici nu mai trebuie scrisă, tihnită și atât), mă înțelegi, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]