692 matches
-
tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin de bucuria revederii cu Ea. Și, în timp ce turnă o ceașcă de cafea - pentru mine și una de ceai - pentru ea, realizai că toate portretele semănau atât de izbitor între ele. Chiar și cu Ea! Ca o adevărată gazdă, începu să
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
Cântec revărsat din ramurile moi Când păsări cu ciocul de aur Ne sunt oaspeți și adierea aproape... Râuri de argint, fluviul cu cantare triumfala Alunecă pe trupul pământului cu fala Peste tot, în toate - ape și păduri - viețuitoare mii În preaplin de iubire, în taină, fac nunți de poveste, cununii În țară binecuvântata cu câmpii împovărate De grâne legănate în nopțile de-alint, Apoi lin, în cercuri verzi, la sânul aurorei toate Se deschid, iar diminețile se schimbă înrourate în veșmânt
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
Îi datorez formarea mea ca iubitoare de cuvântul scris. Îi sunt recunoscătoare că a intuit talentul pentru creație la vremea adolescenței mele, înflăcărând luminița ce aștepta să fie dezvăluită. Erudit, cunoscut meloman, a știut să picure, fără să pregete,din preaplinul ființei lui, adolescentei care am fost ... Citește mai mult Deși născută prahoveancăAm susținut că sunt clujeancă,Dar un țânțar m-a dat de gol:... În sânge mi-a aflat petrol!La întâlnirile mele cu elevii din Cluj sau din Tinca
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Îi datorez formarea mea ca iubitoare de cuvântul scris. Îi sunt recunoscătoare că a intuit talentul pentru creație la vremea adolescenței mele, înflăcărând luminița ce aștepta să fie dezvăluită. Erudit, cunoscut meloman, a știut să picure, fără să pregete,din preaplinul ființei lui, adolescentei care am fost ... XXIII. GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIBUN (2) - TURNUSUL ȘI NEA ILIE, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 430 din 05 martie 2012. Mi-a fost dat să întâlnesc, după mulți ani, oameni care mi-
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
fiu altcineva” (Din jurnalul unei adolescente), asemănându-se astfel cu oricare femeie ce se vrea frivolă, dar care adeseori rămâne în corsetul unor principii morale autoimpuse sau dobândite prin educație ori prin religie. Este o poezie de iubire izvorâtă din preaplinul unui suflet sensibil, adolescentin, ce curge firesc, muzical, frumos. “Iubite”sau “Rugăciune” sunt poeme ce ar suna foarte bine pe muzica, versurile având o muzicalitate remarcabilă: “Te porți ca și cum n-am muri niciodată/ ca și cum... noaptea n-ar fi pe pamânt
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
a încercat crearea omului nou folosindu-se reeducarea prin tortură, despre care specialiștii și istoricii aveau să declare mai târziu, că a fost unic în lume și a fost denumit „experimentul Pitești”. Despre el am semnalat în cartea scrisă intitulată „Preaplinul tăcerilor”, editată în anul 2010. Te poți îngrozi și poți plânge citind despre sistemul de reeducare și te întrebi cum de au putut supraviețui oamenii unei asemenea terori? Te mai întrebi și cauți să înțelegi cum de a fost posibil
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
s-ar spune, unii oameni rămânând pentru toată viața sub influența ei paralizantă. Nu se putea protesta, nu puteai să ai opinia ta! Și aici îmi amintesc de poezia lui Adrian Păunescu „Opinia mea”, episod despre care am scris în „Preaplinul tăcerilor”... Cei care și-au exprimat-o cu adevărat, au plătit cu viața, alții cu compromisuri degradante. Frica și-a arătat colții în acea închisoare, ca și în celelalte închisori din țara mea, în vremea terorii comuniste; întreaga populație trebuia
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
neînțeles... Poetul George CĂLIN, „veșnic îndrăgostit visător”, ascultă susurul izvoarelor, descoperind întreaga armonie a universului cu care ar dori să se contopească... dar, de cele mai multe ori , face popas în preajma „cascadei Niagara” și gândurile se revarsă năvalnic, antrenând în rostogolirea lor preaplinul inimi ce se vrea descătușat, eliberat, dăruit lumii. Multe versuri nu au o idee, sunt ca o furtună ivită pe neașteptate, ce angrenează în dezlănțuirea ei înfinitele stări sufletești, scânteile atâtor vise care sunt gata să aprindă cerul inimii. De
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
0” al respirației. Tensiunea emoțională a fiecărui vers crește ca o flacără în mijlocul unui ocean de gânduri învolburate. Expulzat de pe pajiștile însorite ale cuvântului, de multe ori, se avântă pe culmile înzăpezite ale trăirilor, așteptând „vulturul” neliniștilor - să-i sfârtece preaplinul inimii, „când întunericul m-apasă,/ când Disperarea/ mă devoră,/încă mai cred în /miracole, / încă mai cred /în Destin,/ în aripa zborului frânt,/ în cioburile visului sfărâmat,/ întregindu-te din lacrimile-nghețate /ale sufletului...” să-l elibereze de „eul” zbuciumat
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
divino-uman, de înaltă inten¬sitate duhovnicească. Momentul central al vieții martirului și mucenicului este acela al mărturisirii lui Iisus Hristos în inima sa și în fața lumii dezlănțuite asupra lui, mărturisire ce este lucrare a Duhului Sfânt în adâncurile sufletului său, preaplin de Dumnezeu. Este cunoscută, în acest sens, intensitatea iubi¬rii jertfelnice a martirului și mucenicului, manifestată prin râvna și cuvintele pronunțate înaintea persecutorilor. Acestea fac proba unei experiențe intime în comuniune de iubire cu Dumnezeu și cu oamenii. Sfântul Ignatie
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Toate Articolele Autorului La liziera dintre veșnicii, e-un han unde coboară, deseori, din lumea-i de metafore și de vise un trist boem cu ochi pătrunzători și sufletul...un teanc de manuscrise. Când netrăite dorurile-l ard și tot preaplinul stă potop să cadă, cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard, se-ntoarce în cuvânt să poată scrie ce ochiul minții n-a-ncetat să vadă. Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând
LA LIZIERA DINTRE VEȘNICII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379359_a_380688]
-
tine ca în ultima relicvă a disperării respirația secundelor tale înșiruite pe bătăile axului cordial a rămas calea scurtă ce duce înlăuntru acolo unde e Sfântul... locașul cel lin de unde împărăția evadează din imagini și golul este locuit de mult preaplinul Viu transfigurată-n vorbe cuantica ta de microni din secunde și clipe se transhumează lin în șiruri de miei goi pe panta veșniciei uitând de ne-tine nemilosule cronos lepădând toată ura secundei futile toată umanitatea gliei învie în plenitudinea
POEM HIERATIC XXXIII-KAIROSUL ULTIM de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381103_a_382432]
-
existența-taina copleșitoare care recuperând dragostea hristică, ca dăruire de sine, ca filiație cosmică, se agrăiește și nu grăiește numai dintr-ale sale. Mistica ortodoxă a geniului său profetic l-a golit de iubirea de sine, inerentă geniului, umplându-l cu preaplinul dragostei de Neam, de Fecioara Maria-Crăiasa și de Dumnezeu. Această redimensionare a asumării, a trăirii, a împlinirii, a dăruirii, i-a restituit Calea către Dumnezeu în care se reflectă mistica Iconică-Aura veșniciei daco-carpatine. Întregul său Dor și plinătatea Doinei l-
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
mi-aduce-n decor Crâmpeie de viață, misterele vii Prin care-n vecie, ușor, mă strecor, În râs ștrengăresc și-n priviri de copii. Septembrie-acesta îmi plouă-n senin Și-un gând îmi înalță privirea-nspre cer, Un nor, dintr-odată, de lacrimi preaplin, Împrăștie-n grabă-amintiri în eter. Septembrie-acesta cu gust arămiu, Din toamnă în toamnă m-ajută să trec Prin porțile-acelea de timp și eu știu Că-i tot mai aproape-anotimpul să plec. Referință Bibliografică: SEPTEMBRIE-ACESTA... Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SEPTEMBRIE-ACESTA... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381134_a_382463]
-
de amar-istoria milenară a marelui nostru Neam dacoromân. El nu se folosește de cuvânt pentru fastul estetic ori pentru semantica lui, ci pentru spiritul religios-ortodox al cuvântului, duhul lui, exegeza hermeneutică, mireasma suavă a sublimului purtător de lumină harică, de preaplin ca dar al creației artistice. Cuvântul dac se îmbracă literar cu Iia țesută a literelor românești, brodate pe altița metafizică a cugetului peste care se răsfrânge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice. Însumându-se Neamului său creștin, Bisericii străbune ortodoxe
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Când ochii tăi, hipnotic protectori Pe gura mea, stând aplecați în așteptare Mă- nvăluie, mă readuc din depărtări La tine-n suflet, a câta dată oare? Și-atunci îmi este cald și-atunci îmi este bine, Mă-nvaluie lumina în sufletul preaplin, Îmi este dor de noi, îmi este drag de tine, Îmi este înviere omule senin Stau ca într-un pântec ghemuită, La pieptul tău privindu-mă într-o oglindă, În care viața-mi încă merită trăită, Cu miile de ani
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381486_a_382815]
-
Toate Articolele Autorului TOATE CELE CARE SUNT “Devine-mă întru lumină, Mă răzvrătesc din întuneric Chiar dacă am destin de vină, În universul meu cel sferic! Naștem iubiri, se pierd în bine, Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine, Îngenuncherea în preaplin, Devine-mă întru culoare Și fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie, Devine-ma pe mine însumi Și făurește-mă cum vei voi, Conjugă doar întru lumină, În jurul meu, verbul a fi, Naștem din
TOATE CELE CARE SUNT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381495_a_382824]
-
aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mulțumesc pe acestă cale tuturor cititorilor CONFLUENTE pentru toate clipele dăruite mie, pentru încrederea pe care mi-au sadit-o prin gândul lor bun! EU TIND SPRE FERICIRE Eu tind spre fericire. Din neant adusă, Preaplinul de iubire-i Povestea mea nespusa. Eu tind amorf spre formă. Granule de mercur, Mă scurg între destine Pe care le îndur. Pe un pământ de umbre Și de sublim frumos, Fugind din gânduri sumbre, Mă tot ridic de jos
EU TIND SPRE FERICIRE- CARTEA, LANSARE 09.04.2017 de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381520_a_382849]
-
diversa ei coloratură umană. Reporterul privește lumea cu un ochi proaspăt, lipsit de prejudecăți, știind mereu să releve esențialul din mulțimea de aspecte și metamorfoze ale cotidianului, scrisul său având mereu o căldură umană și o generozitate ce vine din preaplinul sufletesc al privitorului. Tel Avivul e un oraș fascinant și pentru oamenii care-l vizitează, printre aceștia figurând și câțiva români, cu care Roni Căciularu realizează un soi de interviuri imaginare, în fond niște portrete neconvenționale, în care eseistul excelează
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
cuvintele/ căci ele mă vor devora/ de le voi scăpa/ de sub cravașă, mai ales/ că acum sunt singur în turn”... (Singur în turn), poetul, ca un mizantrop, nu se dezice de lume pentru că ar urâ-o, ci o face dintr-un preaplin al dragostei. Lumea pe care o oprește la poarta turnului său este, de fapt, sursa permanentă a inspirației sale. Lumea aceasta invadează spațiul intim, privat, iar poetul se lasă cotropit chiar dacă face efortul continuu de a-l respinge. Neîmblânzita condiție
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel, subiectivismul este îmbobocit sau înflorit, în funcție de absorbția informatiei în evoluție. Dar cea mai frapantă evoluție este însăși viața celui care
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
rădăcina Când viscolul sorții mă trage afară, Primăvara din mine aude speranța Pentru noi, înviem oare întâia oară? Miros de înger au icoanele vii ale iubirii Când sfințenia nardului le binecuvântează, Poate parfumul vieții să MIROASE-n suflet Și din preaplinul lui să dea pe dinafara? GUSTA din inocentă mea târzie Când timpul îmi ajustează pașii, Încă mai crezi că gustul bucuriei Se mai găsește-n altă parte? E-n mine, în tine și-n cei Ce cred că pot fi
DESCHIDE-MI PORTALUL IUBIRII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373617_a_374946]
-
Constantin Triță, „Dreptul la nefericire” de Liliana Boian Terziu, „Îngerul timpului” de Nicolae Nistor. Fascinați, copleșiți și obosiți nu doar de căldura toridă a soarelui de vară care ne-a însoțit de-a lungul caravanei noastre culturale, dar și de preaplinul artistic ne-am întors acasă după șapte zile cu sufletele încărcate de bucurie, de emoție artistică sub aproape toate formele ei (arhitectură, sculptură, pictură, muzică, poezie, dans) și de trăinicia legăturilor de prietenie care s-au cimentat între noi prin
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului RAZA DE SPERANȚĂ Cum aș vrea să te cuprind, Cu brațul meu să te mângâi, În suflete din nou să reaprind, Focul iubirii ce a fost întâi. Din preaplinul sufletului meu, Îți ofer și ție o rază de speranță, Vreau să fiu lângă tine mereu, Chiar virtual, de la mare distanță. Florile lumii mi le oferi în buchete, Cu o dezarmantă și pură iubire, Cum oare asta să nu mă
RAZA DE SPERANŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374850_a_376179]
-
sufletească ne marchează cumplit, ea însumându-se celorlalte suferințe avute de-a lungul vieții. Suferințele sufletești, ca niște mici ființe, parcă se caută să se adune, să stea de vorbă, amintind, comparând, cântărind, căutând un loc unde să-și reverse preaplinul spre eliberare. De cele mai multe ori, nu suntem cruțați de noi suferințe, paradoxal însă, fiecare revărsare, ieșire, ne schimbă, ne întărește. Suferința se abate asupra noastră deseori. Cu cât este mai sensibil omul, cu atât este mai sortit suferinței, cu atât
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]