1,060 matches
-
treilea rând, beția este o componentă a poeticii, aceea responsabilă de starea de inspirație a eului creator. Ea se integrează ca fond și ca amplificator al inspirației lirice. Beția este vrăjitoria calmă ce asigură ieșirea din efemer, din caducitate, din precaritate. Beția salvează, ea anesteziază timpul, fiind o eclipsă a subiectului. Eul liric ajunge „să se-mbete mut” („Ascultă frumusețea cum ucide”). Conștiința de ființare se dorește eliberată de presiunea vinei și a greșelii prin intrarea în procesualitatea băuturii: „Bea-mă
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Precaritatea istoriilor literare de la noi -Eseu- de AL.FLORIN ȚENE Pentru George Călinescu istoria literară și critica sunt “ înfățișări ale
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Precaritatea istoriilor literare de la noi -Eseu- de AL.FLORIN ȚENE Pentru George Călinescu istoria literară și critica sunt “ înfățișări ale criticii în înțelesul cel mai larg “. Istoria literară înglobează și critica propriu-zisă ca pe o uvertură indispensbilă ce pregătește marea “sinfonie
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
generală prin aceea că, deși nu poate fi compusă decât de un critic formator de valori, ea are nevoie de un cap epic, care să scrie o epopee, fie de forme, fie de destine personale. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Precaritatea istoriilor literare de la noi / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Precaritatea istoriilor literare de la noi -Eseu- Pentru George Călinescu istoria literară și critica sunt “ înfățișări ale criticii în înțelesul cel
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Precaritatea istoriilor literare de la noi -Eseu- Pentru George Călinescu istoria literară și critica sunt “ înfățișări ale criticii în înțelesul cel mai larg “. Istoria literară înglobează și critica propriu-zisă ca pe o uvertură indispensbilă ce pregătește marea “sinfonie“. Așa că nu există nici o
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
generală prin aceea că, deși nu poate fi compusă decât de un critic formator de valori, ea are nevoie de un cap epic, care să scrie o epopee, fie de forme, fie de destine personale. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Precaritatea istoriilor literare de la noi / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
pământene, ale unui neam ce trecut sub atâtea obidiri și nesfârșite schimbări și dominații zguduitoare sociale, teritoriale, politice, putea altminteri să-și piardă identitatea. Ordinea întâmplărilor în istoria cântecului folcloric ar fi fost decisă de la sine, dacă azi, când rătăcirea, precaritatea culturală și nepăsarea pot devasta în scurt timp folclorul, la care au lucrat constructiv și înfloritor veacurile, n-ar exista artiști ca Ștefania Rareș. Folclorul are azi nevoie de astfel de interpreți, pentru restaurarea și consolidarea lui.. Dacă nu ar
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
combinațiile lexicale ale profesorului de sport Deșelatu), sau făcând apel la curente vulgarități stradale, convenționalizate ele însele, extrase din zonele joase ale comportamentului public, prozatorul reușește să fixeze foarte exact proveniența socială, regională, gradul de instrucție și, mai cu seamă, precaritatea educației civice a diverșilor participanți la viața școlii. Ceea ce nu se realizează verbal, este sugerat cu mijloace grafice. Punctele de suspensie, propozițiile ori frazele frânte, neterminate, trimit la ceea ce nu se spune direct, ci e doar subînțeles și bine-cunoscut de
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
actuală a internetului are drept corolar nihilismul.Plonjarea lui Heidegger în filtrarea vieții cotidiene, privind-o cu ochiul critic și exigența analistului cu conștiință adversă față de” inerția spirituală”, față de stereotipia lozincară intrată în vocabularul oamenilor fără o judecată prealabilă , față de precaritatea viețuirii terne, are sensul unui avertisment și al unui denunț.Parcurgerea lui Heidegger prin acest labirint social nu uită să sacncționeze simtomele reificării,ale uniformizării materiale, psihice și spirituale care confirmă depersonalizarea omului într-un mediu social ajuns la alienare
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
în ce) mai puțini „activi” trebuie să plătească pentru un număr (în creștere) de „inactivi”, fapt care pune în discuție sustenabilitatea pe termen mediu și lung a întregului stabiliment social, mai ales având în vedere presiunea crescândă exercitată asupra „activilor”, precaritatea cronică a situației financiare a „inactivilor” și nu în ultimul rând, pe termen mediu și lung, riscul de corupere iremediabilă a bondului social dintre „activi” și „inactivi”. Din păcate, situația riscă să se agraveze în următorii ani pentru că, începând cu
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]
-
să devină rentieri, însă vestea mai puțin bună este că România nu era într-atât de bogată pentru a redistribui fonduri suficiente noii categorii în creștere de populație inactivă, lucru care a pus-o pe aceasta din urmă în fața unei precarități financiare cronice, de multe ori la limita subzistenței, transformând-o în masă de manevră pentru guvernanța orientată populist. Ar mai fi de amintit și alte efecte colaterale ale acestei transformări societale din România. Resursele limitate au afectat structural nivelul general
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]
-
care, din nefericire, nu pot fi sancționate la momentul în care componente ale acestora sau chiar platforma în sine nu se înfăptuiește. E drept, alegerile trebuie câștigate - la urma urmei acesta este scopul oricărui politician - însă non-combatul preelectoral întărește sentimentul precarității contractului social. Practic, orice plan prezentat articulat și realizabil în termenii promiși este binevenit în România, însă la acest capitol guvernanța păcătuiește prin promisiuni nerealizabile, care cu timpul ajung să submineze încrederea atât de necesară dintre leadership-ul public și cetățeni
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]
-
început. Eram foarte nepopular, iar ei mie antipatici. Un motiv foarte bun, printre altele, de a lua decizia corectă de a-mi decreta lipsa de vocație și afinitate și să părăsesc „sistemul de învățământ”, în ciuda aparenței sale de siguranță în precaritate. Dar am constat, la început cu indignare, mai la urmă doar cu obidă mută, că obsesia patalamalei este endemică la noi. Instituția onorabilă pentru care am lucrat s-a abandonat într-o vreme, din fericire mai puțin azi, unei pornografii
Diploma ta nu valorează (mai) nimic () [Corola-blog/BlogPost/338073_a_339402]
-
Nu mai conta că aveam grupul sanitar și baia comună la capătul holului și nici că trebuia să servim masa la cantina altei vile! Eram tineri și, pentru prima dată, împreună la munte, iar iubirea noastră nu se deranja de precaritatea condițiilor de cazare. Genny a scos toate lucrurile din geamantanele de carton și le-a aranjat în șifonierul de vârsta bunicilor noastre. Am observat că ușile nu se închideau complet și scârțâiau asurzitor când încercai să le închizi, din cauza degradării
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
din Codul de procedură civilă, după cum s-a arătat anterior. ... 34. Așadar, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
lucrărilor, dispozițiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 și ale art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 împiedică recunoașterea dreptului de proprietate pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, instanța neputând să valideze prin hotărâre judecătorească precaritatea unei situații juridice create printr-o conduită contrară legii. ... 22. Așa fiind, prin Decizia nr. 13 din 8 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că lipsa autorizației de construire
DECIZIA nr. 596 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298300]
-
propriei analize, că aceasta este una reală și veritabilă. ... 42. Titularul sesizării face trimitere la „neconcordanța legislativă“ fără a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, nesemnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, astfel că rezultă cu evidență că sesizarea formulată în cauză nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi o chestiune de drept
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. ... 50. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege și a caracterului lor dual și complex. ... 51. De asemenea, în cadrul acestei proceduri, instanța supremă nu poate fi învestită cu identificarea normelor de drept aplicabile în scopul soluționării cauzei în care a fost formulată sesizarea în
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 41. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod
DECIZIA nr. 178 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300340]
-
de trimitere, întrucât completul de judecată învestit cu soluționarea pricinii este ținut în primul rând să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate și care implică riscul unor dezlegări diferite în practică, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 56. Or, în cauza de față, analiza de conținut
DECIZIA nr. 231 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299986]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 44. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod
DECIZIA nr. 179 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300547]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 36. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
instanța de trimitere, întrucât completul de judecată învestit cu soluționarea pricinii este ținut, în primul rând, să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care prezintă dificultate și implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 47. În cauza de față, din verificarea încheierii de
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018). ... 101. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]