527 matches
-
decît cel care ești. Sînt imposibil de schimbat, și sufăr pentru asta în fiecare clipă. Dați-mi un alt eu!" (II, 179). Dar dincolo de fatalitatea aceasta alienantă, care provoacă strigătul disperat al nevoii de a fi altul, de reținut fascinația predestinării. Cioran e atras de tot ce înseamnă eșec, ratare, neîmplinire, nenoroc. "Binecuvîntate fie eșecurile! Le datorez tot ce știu" (II, 122), spune la un moment dat. Sau: " Nu mă poate interesa o ființă asupra căreia nu apasă o anume fatalitate
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
neîmplinire, nenoroc. "Binecuvîntate fie eșecurile! Le datorez tot ce știu" (II, 122), spune la un moment dat. Sau: " Nu mă poate interesa o ființă asupra căreia nu apasă o anume fatalitate" (I, 225). Cum s-a ajuns aici? Nu cumva predestinarea e numai o justificare?! La un moment dat, Cioran își recunoaște ipocrizia sau jocul. Doar că, jucînd o anumită imagine pentru ceilalți, mimînd chiar pentru sine un rol, Cioran devine finalmente chiar ceea ce neagă. Oricum, mărturisește: Cînd ai acumulat eșec
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică o manifestare aproape abisală care ține de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor inteligibili în orizontul unui proiect antropocentric, realiști în planul reprezentării și
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
Football & WAGs Mircea Mihăieș În 1966, țineam la fotbal cu Anglia. Snob, antipatic și înfumurat (cel puțin două din aceste însușiri mi le recunosc și azi), găseam un fel de predestinare lingvistică în faptul că, spre deosebire de băieții de cartier alături de care-mi rupeam perechile de pantofi, pantalonii și cămășile fugind după minge, eu știam că se spune corect „corner”, nu „cornel”, că „half” înseamnă „mijlocaș”, iar „back” desemna poziția de apărător
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
Sînt bărbatul trist din poem - de copil/ a crezut că poesia îi va salva viața/ cu care nu știa ce să facă..." (Bărbatul trist din poem). Tristețea cu și fără motivație (uneori pare a veni din nimic, ca o misterioasă predestinare) înconjoară poezia lui Gellu Dorian aidoma unui cearcăn. Dacă, uneori, sentimentul de învins adoptă figura de genuflexiune a umilinței ("Imaginea unui cîine într-un/ tablou flamand, imaginea unui om flămînd/ într-un tablou. Pe mine mă ucid în fiece clipă
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
patimile lui Hristos? În secolul al XVII-lea, preoții sosiți în America Latină au numit floarea în acest fel în încercarea de a-i atrage pe băștinași spre învățăturile creștine, susținând că deosebita ei alcătuire amintește de patimile lui Iisus Hristos. PREDESTINAREA - În mugurele închis, floarea se dezvoltă ascunsă privirilor, ajungând în circa 40 de zile la forma desăvârșită. În final, ea se va deschide rapid, perfectă în alcătuirea și frumusețea sa. Așa cum floarea se dezvoltă un timp îndelungat în interiorul mugurelui, anunțân-
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
scriitorul din el", urcînd în ierarhie cu intenția "de a vedea cît mai mult din culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau mai elegant", o asemenea emoție mesianică mobilează psihologia oricărui membru al confreriei în cauză
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
umană, și nici o salvare nu e posibilă. Într-o concepție tragică nu încape loc de consolări, de speranțe sau de perspective mesianice. Tocmai de aceea creștinismul este o religie antitragică). Răul e definitiv și incurabil, și în plus e rezultatul predestinării. Oracolul grec reprezintă locul de predilecție unde victima poate afla proorocirea dezastrului. Ce prezice oracolul se va întîmpla oricum, iar omul, orice ar face, n-are încotro, va suporta deznodămîntul. Apoi, tragedia cere o prăbușire la care victimele iau parte
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
severitate. În această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. Întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică ceva de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor ineteligibili în dimensiunea lor epică, realiști în planul reprezentării și cu
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
Stradivarius, un dicționar. Sunteți un poet predestinat?" Mostră de Răspuns: "M-am născut, atunci, în 1983, ca poet în spațiul public. Neîndoios poeții sînt predestinați, până în ultima și cea mai fină fibră a lor. Nu numai vocația, harul, e o predestinare, ci până și amănuntele sale. Dar, și aici, ca în oricare lucru lumesc, există liber arbitru. Poți renunța. Sau poate renunța poezia la tine. Deși îl stimez pe Cărtărescu și, chiar, într-un fel, mi-e drag, (fără să-l
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
un asemenea interes pentru pictură, la o vîrstă atît de fragedă, cînd motivațiile susțin îndeobște practici legate de universul copilăriei, dezvăluie, fără îndoială, în același timp o marcă a destinului și o alegere care, în ultimă instanță, va confirma această predestinare. într-o succesiune logică a faptelor, el își începe cu seriozitate studiile de pictură pe cînd este încă un adolescent, în jurul vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul lui Jean-Paul
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
imagina că dincolo de sfera ta nu există nimic altceva. E bine să stăpânești o meserie (fie ea și cea de scriitor!), dar păstrându-ți interesul pentru alte zone. Firește, dacă ești în stare... Faptul că nu e vorba de o predestinare în ceea ce privește profesiile o dovedește diferența dintre dorințele enunțate la vârste fragede și realizările maturității. În copilărie, toți vrem să devenim aviatori, marinari, doctori, învățători, scafandri, exploratori sau cântăreți — în funcție de perioadă și mediu. Aproape niciunul dintre colegii mei de liceu — marea
Ce meserie n-ați putea practica? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2629_a_3954]
-
în paroxisme comerciale: vindem imaginea trecutului fără să ținem seama de hidoșenia prezentului, iar brandul de țară, în loc să fie un proiect a ceea ce visăm să fim, e o icoană a ceea ce ne închipuim că am fost. Autorul nu crede în predestinări genetice sau în providențe divine, doar într-o evoluție de inspirație darwiniană potrivit căreia sensul schimbării e cu atît mai bun cu cît e alimentat de o diversitate umană mai mare. Progresul are sens dacă baza plebiscitară e largă, important
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
toamna lui 2004 doar o mână de optimiști incurabili credeau cu adevărat în triumful Alianței și al lui Băsescu. Felul în care aroganța lui Năstase și primitivismul politic al lui Iliescu au tăiat craca de sub picioarele PSD-ului ține de predestinare, și nu de logică politică. Tare mi-e teamă că dl Băsescu e pe cale să cadă în plasa propriei iluzii de atotputernicie. În poziția în care se află și în țara în care se află, puterea se cucerește în fiecare
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
de la început, cărțile inspiratoare, modelele și chiar coincidențele funeste. Deosebirea față de realistul Cehov constă la romanticul Stendhal în aceea că nu e vorba de un procedeu care să facă plauzibil fiecare obiect în desfășurarea acțiunii, ci de o subliniere a predestinării actelor umane, care, ca și la Balzac, după cum a dovedit Curtius, nu sunt niciodată întâmplătoare, ci ascultă de legile unei magii divine. Nicăieri nu e Stendhal mai apropiat de spiritul romantismului (nici chiar când, ca și Nicolae Filimon al nostru
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
Pe învingători nimeni nu i-a întrebat/ cum și-au forțat propriile limite/ când vinul gros se mai confundă cu viața/ în gura ce se crede oracol./ Când din măruntaie ne vin vești despre/ șinele săltate-n văzduh ale orizontului". Predestinarea copilului, zis și ,pui de heruvim" era de fapt cea de cronograf al vieții și al morții. Aceasta din urmă chiar îl previne pe poet: ,Noi doi suntem siamezi și multe/ mai avem de-ndeplinit pe acest pământ". Lungi poeme care
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
zbaturi lovind apa lexicului în tactul unei urechi muzicale, cît mai ales logica ce rotește zbaturile. Pleșu scrie în claruri directe, fără obscurități de expresie și fără prudențe evazive, și ar fi o eroare să-i punem talentul numai pe seama predestinării de gene. Înainte de a fi retor cu instinct prozodic, Pleșu e dialectician, adică spirit școlit la palestra cu răsuciri speculative: arta antonimelor și sinonimelor, alături de paradoxuri iscate din alăturarea contrariilor, urmate de alternarea identităților și diferențelor sugerate de o temă
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
e extras - vădit eronat - chiar din Biblie prin celebrul citat "Dați Cezarului ce este al Cezarului..." (partea a doua a versetului nu se pomenește decât în biserică!). Misticii înlocuiesc Cezarul cu Destinul, de parcă ar exista o axiomă de echivalare a predestinării cu supunerea și complicitatea la rău. care rezultă în urma acestei alterări spirituale are conotația chinului, a supunerii dincolo de axiologic. La limită, este vorba de umilirea paroxistică, din dorința de integrare (gregarism) sau ascensiune socială. Pentru muritorii de rând, la care
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
acestei narațiuni polifonice. În centru - privit din varii perspective - se află mereu maleficul Universal, asemenea unui păianjen ce-și țese pînza în care Maia se prinde și din care se zbate, cu disperare, să iasă încercînd să-și dezlege ițele predestinării. Mai multe romane se întretaie aici și se susțin reciproc, într-un echilibru care s-ar fi putut lesne distruge, dar pe care autoarea îl strunește cu mînă sigură: un roman genealogic, de epocă și de atmosferă, al hieraticului, probabil
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
textualizează (Vine Alex). Creația în chestiune, bizuită pe o țesătură de nuanțe fine și de semitonuri, asemenea unui cod, presupune, pentru a fi receptată cum se cuvine, o inițiere nu în primul rînd literală ci sufletească, ceea ce e poate o predestinare. Ioan Moldovan e un poet foarte bun, meritînd în opinia noastră un loc de prim plan în tabloul poeziei române de azi. Ioan Moldovan, Recapitulare, Ed.Dacia XXI, 2010, 112 pag.
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
un asemenea interes pentru pictură, la o vîrstă atît de fragedă, cînd motivațiile susțin îndeobște practici legate de universul copilăriei, dezvăluie, fără îndoială, în același timp o marcă a destinului și o alegere care, în ultimă instanță, va confirma această predestinare. Într-o succesiune logică a faptelor, el își începe cu seriozitate studiile de pictură pe cînd este încă un adolescent, în jurul vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul lui Jean-Paul
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că forma de organizare a relațiilor publice și private între sexe. Lupta se dă pentru schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se justifice prin ceea ce aleg să facă și prin felul în care știu să se afirme. Patriarhatul, ca și totalitarismul șunt și interioare, nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
mai fărâmițată, firele narative mai răsfirate și neadunate, finalul mai imprecis, psihologiile personajelor mai slab conturate, într-un cuvânt, rotițele mecanismului narativ se angrenează mai greu și funcționează mai defectuos. Dar ambele romane vorbesc despre același lucru: despre căutare, despre predestinare, despre scris și înscris (implacabil, malefic) în propriul trup, în propriul destin, despre călătorie și cerc, despre coincidența dintre dragoste și moarte a contrariilor. Despre soarele negru, despre femeia zăpezilor și bărbatul deșerturilor, despre cum poți aduce soarele cuiva, despre
Ceai și rom, praf de pușcă și pește. Levantul baroc by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4069_a_5394]
-
se întruchipează în religii, iar timbrul îi vine din tenta patetică, de profet pledînd pentru eroismul tragic. Generalizînd, tema e motivul de bază al textului, vocea e coeficientul personal al autorului, orizontul e cadrul lui de gîndire, iar timbrul e predestinarea de gene care răzbate involuntar în atmosfera cărții. Dintre cele patru elemente, doar două depind de voință: tema și orizontul, ele putînd fi alese după afinitate sau ambiție. În schimb, timbrul și vocea nu pot fi alese, deși de tenta
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
care știe că voi muri diseară). Dar dacă suntem de acord a socoti Cartea odată încheiată un soi de Destin epuizat, o "viață moartă", captivă a unei scheme imuabile, scrisul în schimb, ca proces deschis, e un mod al libertății. Predestinarea pare a-și putea aroga exclusiv textul finit, nu și elaborarea sa. Haotic precum iubirea, creîndu-și drumul pe care înaintează pas cu pas, scrisul n-ar putea fi decît o emisie a liberului arbitru, fapt cu o natură similicosmogonică: "scriu
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]