1,241 matches
-
accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a alege (L-au ales director.), a angaja (L-au angajat mecanic.), a desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept altcineva.). Complementul predicativ al obiectului cere atât prezența verbului, cât și prezența celuilalt complement. „Complementul predicativ al obiectului este purtător el însuși de predicație semantică, fie o predicație denominativă (L-au botezat Doru.), fie o predicație categorizantă (L - au angajat mecanic.), predicații care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept altcineva.). Complementul predicativ al obiectului cere atât prezența verbului, cât și prezența celuilalt complement. „Complementul predicativ al obiectului este purtător el însuși de predicație semantică, fie o predicație denominativă (L-au botezat Doru.), fie o predicație categorizantă (L - au angajat mecanic.), predicații care privesc complementul, și nu subiectul. O situație specială are verbul contrafactiv a lua
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mecanic.), predicații care privesc complementul, și nu subiectul. O situație specială are verbul contrafactiv a lua de / drept, care, în afara predicației categorizante (M -au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care privesc complementul, și nu subiectul. O situație specială are verbul contrafactiv a lua de / drept, care, în afara predicației categorizante (M -au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie rostite. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este tratat „drept un verb copulativ, care cere în calitate de determinant un nume predicativ”. Există însă și structuri cu acest verb care acceptă în subordonată atât construcții pasive, cât și active, ambele generând dublul subordonat simultan. Spre exemplu: (1) că soluția este calculată greșit. Soluția pare calculată greșit. (Se) pare (2) că elevul este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt comune, în general, cu atributul și cu numele predicativ. Dublul subordonat simultan își exprimă caracterul predicativ prin intermediul verbului însoțit, de care apare dependent. „Dependența de verb a dublului subordonat simultan se manifestă prin legătura în timp cu verbul însoțit: dublul subordonat simultan exprimă o caracteristică sau o acțiune simultană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt comune, în general, cu atributul și cu numele predicativ. Dublul subordonat simultan își exprimă caracterul predicativ prin intermediul verbului însoțit, de care apare dependent. „Dependența de verb a dublului subordonat simultan se manifestă prin legătura în timp cu verbul însoțit: dublul subordonat simultan exprimă o caracteristică sau o acțiune simultană cu acțiunea verbului însoțit, fie că există
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. S-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. S-a vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
e mai mult de atît: în jurul fermei, nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd PROPR). Să analizăm următoarele propoziții descriptive: (5) Nairobi, orașul din apropiere (6) tribul Massai, războinici neînfricați (7) harnicii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
informativă, chiar și atunci cînd ea nu este decît parțială. Să analizăm evoluția dinamismul comunicativ din prima frază a cuvîntului înainte. Prin "Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție" ni se permite identificarea complementului circumstanțial ca temă proprie și numele predicativ "semestrial" ca remă proprie (ansamblul alcătuind partea rematică a frazei); în acest context, considerăm că adverbul "semestrial" aduce mai multe informații decît ediția (referent presupus a fi cunoscut de către cititorii care au avut, în 1988, catalogul celei de-a zecea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
textuală a demersului este alcătuită dintr-o descriere relativ "obiectivă" în care argumentarea este un principiu derivat ce apare în valorile vehiculate. Două trăsături caracteristice ale textualității descriptive sînt prezentate constant în acest ansamblu publicitar: pe de o parte, expansiunea predicativă a proprietăților-calităților sau a părților din carte; pe de altă parte, structura definitorie a tipului lexicografic ("această carte este..." sau "această carte, ea este cea care..."). Să analizăm extrasele publicitare (1) și (2): (1) Cartea Anuarul lumii sportive franceze este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
va fi descompus, într-o analiză semantică de tip cazual, după cum urmează: (9) Marchizul [N1] oferă un colier de perle [N2] marchizei [N3]. [[[ V + Obiect] Beneficiar] Agent] Proces N2 N3 N1 Factual benefic (acțiune) Un al doilea tip de analiză predicativă îi determină pe W. Kintsch și T. A. Van Dijk să descompună astfel prima frază a unui articol intitulat "Autocolantele și polițiști": (10) O serie de înfruntări violente și sângeroase între poliție și membrii partidului Black Panthers au marcat primele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1991) care consideră acest tip de texte mai ales rețeta de bucătărie variante ale povestirii, spunând că se lasă influențați de prezența masivă a predicatelor acționale, că nu țin cont de caracterul ilocuționar al timpurilor folosite (infinitivul, imperfectul sau viitorul predicativ), de absența enunțiativă a subiectului determinat (loc abstract destinat a fi ocupat de către cititor) și caracterul cu certitudine non-ficțional al genului. Faptul că poate fi întotdeauna posibilă o narativizare datorită transformării de la o stare inițială la o stare finală nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
importante, în ceea ce ne privește. Cel al efectului de dominantă a povestirii în raport cu dialogul, în cazul discursului indirect, indirect liber și narativizat. Doar discursul direct își păstrează o anumită autonomie. Inserția este, în general, asigurată de formele verbale cu nume predicativ. Ne rămâne însă întrebarea cu privire la întinderea secvențelor dialogale. Forma dominantă a dialogului apropie romanul mai mult de teatru, forma dominantă a povestirii determină apariția unor fraze trunchiate pentru care scurtul extras citat mai devreme (p. 151) este un exemplu reprezentativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]