1,560 matches
-
dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență; • Evaluarea: - forme: - prin muncă independentă; - prin teste și probe scrise; - prin examinări verbale; - ritmicitatea: - continuă; - prin sondaj; - sumativă; - eventual predictivă; - complexă; - rezistența în fața subiectivității: - efectele Hallo, Pygmalion; - efectele de așteptare; - de contaminare; - ecuația personală. 2. Socio-educaționale: „etnometodologice”, surprinzând diferențele între elevi după: • Statutul părinților; • Poziția familială; • Sexul; • Rasa; • Etnia, naționalitatea etc. 3. Deontologice: semnificațiile pe care cadrul didactic le dă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a acestei CPP, în special la nivelul expectanțelor educatorului, față de inegalitatea de șansă „acordată” din start elevilor. Observația sugerată de această aserțiune constă în intervenția reglatorie a CPP la nivelul conduitei cadrului didactic prin orientarea stilului educațional. De asemenea, funcțiunea predictivă permite o predicție asupra comportamentului viitor al cadrului didactic în perspectiva relațională, iar prin aportul lor formativ contribuie la edificarea interioară a unei noi structuri la nivel personalitar, personalitatea cristalizată. 4.6.5. Personalitatea cristalizattc "4.6.5. Personalitatea cristalizat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inteligență și măsura abilității motrice sau a vitezei de scriere, corelațiile sunt foarte slabe sau nule (de la 0 până la .25). Prin urmare, aveți dreptate să nu judecați priceperea doctorului dumneavoastră în funcție de scrisul de pe rețetele sale! Unele cercetări au comparat caracterul predictiv al scrisului pentru adecvarea unei persoane la o anumită muncă cu alți indicatori, cum ar fi aprecierea colegilor sau testele de inteligență. Într-o sinteză realizată de cercetătorii americani pe baza unui mare număr de studii, testele de aptitudini (cum
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
matematică sau de informatică pentru munca în domeniul IT) sau un eșantion de lucru efectiv sunt cele care indică cel mai bine înclinația pentru o muncă, iar testele de inteligență generală (compozite) au un grad de predicție mediu. Însă caracterul predictiv al grafologiei este nul. Validitatea metodelor de recrutare (adaptare după Robertson și Smith, 1989, apud Huteau, 2004) Metode Corelație Eșantion de lucru efectiv Teste de aptitudini .38 până la .54 .53 Evaluare a colegilor și a superiorilor Teste de inteligență generală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tr.). În limba franceză, „avoir la bosse du commerce” - literal, „a avea cocoașa comerțului” (n. tr.). De ce au fost inventate testele de inteligență? Nivelul inteligenței și testele psihometrice Alfred Binet (1857-1911) este considerat inventatorul primului test cu o oarecare valoare predictivă (asupra reușitei școlare). În paralel cu măsurarea capetelor, el realiza, împreună cu prietenul său, doctorul Simon, studii despre inteligența copiilor, analizându-le capacitatea de a soluționa situații din viața obișnuită, cunoștințele generale, memorarea frazelor, abilitatea de a socoti, vocabularul și altele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de bine adecvarea la o profesie care necesită îndemânări foarte specifice (artizanatul) sau cunoștințe foarte caracteristice (informatica) și, uneori, chiar însușiri ale personalității (extravertit, pentru a fi animator sau vânzător). În acest caz, observăm că testele de aptitudini sunt mai predictive. Predictivitatea mai bună a testelor de aptitudini decât a celor de inteligență generală în adecvarea la o anumită profesie (adaptare după Robertson și Smith, 1989, apud Huteau, 2006) Metode Corelație Eșantion de lucru Teste de aptitudini .38-.54 .53 Evaluarea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tranzacționale se Înscrie pe linia abordărilor neoinstituționaliste În economie și analiză organizațională. Sensul determinărilor costuri tranzacționale - instituții este Însă diferit ca și concepția asupra instituțiilor. 5. Instituțiile economice ale capitalismului - piețe și organizații O.E. Williamson (1993) formulează o teorie predictivă a organizării economice care corelează tranzacțiile (atributele acestora diferă) cu structuri instituționale (ale căror costuri și beneficii sunt distincte) Într-o manieră discriminatorie (În sensul economisirii costurilor tranzacționale). Contribuția majoră a lui Williamson În teoria instituțională constă mai degrabă În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dinamica și funcțiile grupurilor și fenomenelor sociale; • tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și/sau spațio-culturale; • ipotezele și teoriile elaborate să se preteze la verificare (putând fi deci confirmate sau nu), să aibă, prin urmare, o putere predictivă și, în consecință, să poată fi utilizate ca bază pentru intervențiile practice. Din experiența noastră didactică, inclusiv cea cu masteranzii și doctoranzii (dar fenomenul poate fi ușor sesizat și în multe articole sau cărți), emiterea de ipoteze în cercetarea socioumană
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu-și propună să testeze o realitate cu totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții comparabile, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îndreaptă acțiunea, contextul în care acțiunea are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile de tip atitudine-comportament respectă mai mult simetria dintre elementele menționate, cu atât corespondența dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale va fi mai ridicată. Succesul predictiv al sondajelor electorale se datorează și acestui lucru, pentru că în chestionar se cere intenția față de o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu felul alegerii și situației în care are loc). 2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
instrumente de culegere a informației sociologice. Sublinierea este importantă pentru a înțelege exact sensul considerațiilor pe care le facem în acest capitol. Bazându-ne pe distincțiile și precizările anterioare, părerea noastră este că o poziție rațională și cu multe virtuți predictive și explicative este cea care pornește de la constatarea că în științele mature există două metode fundamentale de abordare a realității empirice: observația și experimentul. Mai mult, vom sublinia imediat că această din urmă metodă este dominantă într-o anumită categorie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi apreciate, de diverși beneficiari, în termeni de genul: „Da, e bine, căci așa bănuiam și eu că va ieși”. Validitatea predictivă se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa evenimente, comportamente, atitudini sau alte stări ale indivizilor, grupurilor sau instituțiilor sociale. Să recunoaștem că, în domeniul socioumanului, cu cât ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
instrumentului de a anticipa evenimente, comportamente, atitudini sau alte stări ale indivizilor, grupurilor sau instituțiilor sociale. Să recunoaștem că, în domeniul socioumanului, cu cât ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât este mai puțin prezentă puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior - ca în cazul votării. Dar nici aici o lipsă de paralelism - în ciuda faptului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
utilizare practică repetată, în care experiența sociologului are un cuvânt greu de spus. În ceea ce privește sondajele de opinie - și cu deosebire cele politice, cu mare prizăla public, dar și sensibile prin aceea că, în preajma alegerilor, nu se poate ignora caracterul lor predictiv, fiind deci până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a tipurilor sunt operații deosebit de frecvente în științele socioumane, dar nu numai. Clasificarea indivizilor într-un număr redus de clase este necesară pentru o mai clară înțelegere a diversității situațiilor reale și pentru detectarea unor regularități și similitudini cu caracter predictiv pentru „comportamentul” indivizilor după alte variabile decât cele care au stat la baza construcției tipologice. Nivelul de la care se pornește efectiv în construcția tipologiilor variază foarte mult, operația putând fi efectuată pe orice palier, de la planul strict teoretic până la cel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
A „explică”, statistic vorbind, o parte a varianței lui B; cu cât diferențele de „comportament” între indivizii aflați în clase diferite ale lui A sunt mai mari, cu atât această variabilă „explică” mai mult, adică are o mai mare valoare predictivă pentru B. Ceea ce am spus aici în cuvinte din limbajul comun trebuie, firește, tradus în limbaj statistic. Aceasta înseamnă, în principal, construirea unui coeficient care să măsoare gradul de dependență statistică a lui B de A sau tăria legăturii statistice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
drastice a dimensiunii eșantionului, ci și pentru că cei ce evită să aleagă un partid nu pot fi identificați cu cei ce nu merg la vot. Altfel spus, înaintea declanșării campaniei electorale, rezultatele sondajelor de tipul menționat au o slabă valoare predictivă; ele redau cel mult ordinul de mărime al ponderii partidelor principale, pot reproduce corect eventual ierarhia partidelor mai mari, pot da indicații asupra numărului de partide cu șanse de a intra în Parlament și altele de această natură. Aceste indicații
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai subliniem că răspunsurile agregate la întrebarea privind intențiile de vot nu sunt luate, de către cei care lucrează serios în domeniul sociologiei electorale, drept predicții ale rezultatelor ce vor fi obținute în alegeri. Chiar și în preajma votului, deși atunci valoarea predictivă e ridicată, se presupune că aceste cifre se vor abate de la cele ce vor apărea după numărătoarea buletinelor. Căci comportamentul uman viitor nu poate fi prezis totdeauna cu precizie din declarații, adică din răspunsurile la o întrebare directă vizând acel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
timp, în ciuda progreselor tehnice din ultimii ani, încă nu sunt capabili să ne prezică suficient de corect vremea pe o perioadă mai mare de câteva zile. Răspunsul la întrebarea pusă are însă și o componentă afirmativă, în sensul că valoarea predictivă a indicatorului despre care vorbeam poate fi ameliorată printr-un efort de a realiza o analiză mai complexă, care să țină seama de mai multe întrebări din chestionar (cum sunt cele despre simpatiile politice ale nehotărâților, despre încrederea în diferite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este una imens de mult discutată în literatura de specialitate și nu putem să facem aici decât unele considerații ce ni se par esențiale. Mai întâi, să observăm că anunțarea scorurilor partidelor în sondaje se face mereu cu această tentă predictivă și, prin urmare, este un act ce poate fi încadrat în categoria celor numite de Merton self fulfilling prophecy, ceea ce în românește ar putea fi tradus prin „predicție creatoare” (similar expresiei folosite în franceză) sau, și mai bine, prin „profeție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și nu pot fi transmise de la o generație la alta. Doar acele schimbări produse la nivelul celulelor germinale, ce acționează la unii indivizi ca și factori predispozanți pentru dezvoltarea cancerului, sunt eritabile și doar ele sunt investigate cu ajutorul testelor genetice predictive. Nu trebuie omis însă faptul că, din perspectiva complexității tabloului genetic uman, riscul dezvoltării cancerelor „sporadice” este variabil, chiar în condițiile expunerii la aceiași factori de mediu, iar această variabilitate este de natură genetică; de exemplu, clasa genelor care codifică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de ordin genetic și în susceptibilitatea organismului la diferite infecții, și în reactivitatea sistemului imun. Galon et al. (2006) au arătat, din această perspectivă, că în cancerul colorectal răspunsul imun adaptativ al organismului, mediat de celulele T, este mult mai predictiv pentru evoluția clinică a pacientului decât stadiul tumorii, iar acest răspuns imun este sub controlul unui cluster particular de gene comodulate; dacă expresia genelor inflamatorii și imunosupresoare este, conform acestui studiu, necorelată cu recurența tumorii, în schimb expresia omogenă a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prognoză - de exemplu, atunci când se analizează produsul unor gene supresori ai tumorilor (de exemplu, proteina p53 produsă de gena TP53 de pe cromozomul 17p13); - tratament - în cazul administrării unor anticorpi ce blochează produsul unei gene care predispune la cancer. b) Testele predictive Pot fi oferite unor indivizi asimptomatici, care au o istorie familială de boală genetică. La rândul lor, testele predictive pot fi presimptomatice sau predispoziționale. Testele presimptomatice încearcă să identifice dacă o persoană va dezvolta ulterior o boală genetică, pe baza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
TP53 de pe cromozomul 17p13); - tratament - în cazul administrării unor anticorpi ce blochează produsul unei gene care predispune la cancer. b) Testele predictive Pot fi oferite unor indivizi asimptomatici, care au o istorie familială de boală genetică. La rândul lor, testele predictive pot fi presimptomatice sau predispoziționale. Testele presimptomatice încearcă să identifice dacă o persoană va dezvolta ulterior o boală genetică, pe baza detectării prezenței unei mutații genetice cu transmitere mendeliană (de exemplu, în boala Huntington sau în cazul PAF). Testele predispoziționale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]