3,561 matches
-
legendei, cercetătorul pornește de mai departe, și anume de la aspectele teoretice ale legendei hagiografice. Mai corect spus, de la temele și motivele pe care le întâlnim întrețesute în textura povestirilor ce narează viața sfintei. Astfel, Gabriel Mihăilescu identifică patru tipare narative preexistente, consacrate de alte serii de texte (dedicate altor sfinți) și circulând în literatura creștină anterioară: desfrânata pocăită, miracolul, monahul înfumurat și întâlnirea. Acestea se combină, pe un fond ideatic și moral creștin, într-un „scenariu" care - cum cu îndreptățire observă
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
fără dificultăți (a fost perfect asimilat în română) și mai ales al transparenței: ambele sale componente, non și stop, existau deja în limbă, iar relația dintre ele e foarte limpede. În plus, adverbul intră în tiparul foarte puternic al formațiilor preexistente: este un echivalent perfect al lui fără contenire sau necontenit. Toate aceste circumstanțe au favorizat lărgirea de sens și posibilitatea de folosire a lui non-stop în aproape orice context: de la titlurile de știri în stil colocvial - „Oana Zăvoranu blestemată non-stop
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
cosmos incipient, spre o civilizație litică, la limita amorfului cu primul pas către structură, îi prilejuiește artistei o dublă deschidere: pe de o parte, spre experiențele stricte ale contemporaneității europene, spre forma autonomă, desprinsă de orice model nemijlocit sau reper preexistent și, pe de altă parte, spre propriul său proiect, dar și al sculpturii noastre, în general, de autonomizare a limbajului și de redefinire a statuarului într-un sistem de gîndire nondiscursiv și nonfigurativ. Unirea de la Sebeș, 1966, sau compoziția Fără
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
pe buze, singura rezervă fiind că are mai multe finaluri, dintre care trebuie să se aleagă cel mai sugestiv. Royal Fashion este pentru Operetă un spectacol cu totul aparte, un spectacol care nu pleacă de la un text și o partitură preexistente, ci este integral invenția unui regizor. Și cum invenția sa este o reușită, Royal Fashion este un dar făcut Operetei și nouă, tututror spectatorilor, de Dan Puric. Și mai sunt două persoane care au contribuit la calitatea acestui dar: scenografa
Royal Fashion by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6313_a_7638]
-
lașitate angajamentul legionar din anii ’30. Pentru un cititor atent al filozofului și pentru un „cunoscător avizat al românității”, e clar că extremismul din Schimbarea la față a României a fost doar o acutizare politică temporară a unor complexe identitare preexistente, ce vin de departe și vădesc frustrarea apartenenței la o „cultură minoră”, periferică la modul „absolut”. Revelatoare în cel mai înalt grad sunt raporturile pe care Vartic le stabilește cu „omul ridicol” și „omul din subterană” al lui Dostoievski, insistînd
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
dar care caută toți noi moduri de expresie, ivite din mișcarea intrinsecă a corpului, din noi raporturi cu timpul, cu spațiul sau cu alternarea momentelor de tensiune și de relaxare. Dacă dansul clasic, oricât de inspirat, revine mereu la forme preexistente, ruptura în dansul modern rezidă în faptul că acesta își reactualizează continuu forma, în fiecare moment, cu fiecare creator și cu fiecare creație a sa. Dansul modern nu respinge pe cel clasic, așa cum face dansul postmodern, care respinge toate formele
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
ruptura în dansul modern rezidă în faptul că acesta își reactualizează continuu forma, în fiecare moment, cu fiecare creator și cu fiecare creație a sa. Dansul modern nu respinge pe cel clasic, așa cum face dansul postmodern, care respinge toate formele preexistente lui. Modernul preia unele forme clasice, dar neîncetat le remodelează. Aceasta este de fapt confruntarea la care am asistat la ultima premieră a Operei bucureștene. Paralela propusă între creația lui George Balanchine, din Serenada lui Ceaikovski, și opera lui Jiři
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A fost o muncă de cercetare, de documentare, extinsă în timp; ...partituri, biblioteci, documente, literatură muzicologică preexistentă; am dobândit o viziune asupra stadiului exact al cercetării. Am identificat o serie de zone neparcurse. Exista cartea lui Poslușnicu, contribuția lui Ghircoiașu, existau studiile lui Breazu. Lipsea însă o realizare coerentă, lispeau elementele de sinteză, viziunea ce nu elimina
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
care s-a grefat represiunea stalinistă, cît și fața „subterană”, „reprimată”, a unei lumi interbelice dezidealizate, marcate de haos administrativ, penurie, arbitrar, corupție și abuzuri. Evident, raportată la abundența mărturiilor despre Gulag și la amploarea traumei aferente, literatura de închisoare preexistentă comunismului e firavă sub toate aspectele. Singurele ei capodopere autohtone sunt scrierile lui Arghezi, Poarta neagră (care dă, metonimic, titlul cărții lui Mircea Anghelescu) și Flori de mucigai. Se adaugă, la rigoare, cîteva testimonii valoroase și cu virtuți literare în
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
susjos, stînga- dreapta, pozitiv-negativ etc. Dar, oricît de stabile sînt aceste simetrii, ele sînt atinse de uzura dezordinii. „Viața poate să apară numai într-un univers în care simteria nu este totală, și aceasta poate continua numai prin transformarea ordinii preexistente în haos.” (p. 142) Asta înseamnă că simetriile vor dispărea pînă la urmă în haosul final, asta dacă forța care a provocat Big Bangul nu va interveni într-o formă cam neștiințifică, adică teologică. Și aici e locul unde matematicianul
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
serie”, la care „stilul elegant, unghiurile incisive asupra vieții moderne printr-un amestec atent dozat de dispreț și sentimente pozitive” (Knight, 2005:118) sunt multiplicate cvasiidentic de la carte la carte. Atunci când strategia devine obositoare, scriitorul se întoarce la o formulă preexistentă epocii hardboiled, propunând un roman în cea mai bună descendență a literaturii sentimentale. Dar, chiar și în acest caz, punctele tari rămân personajele și stilul, nu structura romanescă și narațiunea. Logica internă a genului a determinat ca, finalmente, diferențele la
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
vorba de rațiunea obișnuită, aceea a intelectualilor, cea, vorba Angelei Marinescu, lipsită de trup.) Așa stând lucrurile, diletanții nu concep. Se lasă duși de impuls, nu știu dinainte ce va fi. Scriitorii buni au capacitatea de a reface un model preexistent. Sunt profesioniști. Scriitorii mari, înzestrați și cu feminitate creatoare, și cu rațiune întrupată, își concep singuri un model. Bineînțeles, e o epură. În realitate, lucrurile stau, ca în orice, mult mai amestecat. Un articol din „Lettre internationale” e intitulat De ce
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
a construcției gratuite cu reperul votiv. În actuala ediție el a repus în discuție ideea formei conținute în materia inertă, dar, de această dată, modelul absolut a fost acela al fosilei, al formei naturale încremnite imemorial în materia geologică. Motivul preexistent este unul cultural, pe care Bochiș l-a cercetat cu o anume consecvență, și anume lacătul, înțeles deopotrivă ca formă expresivă cu o structură inconfundabilă și ca idee morală, ca posibil obstacol în aspirația către o altă realitate, oricare ar
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
evaluare incredibile și impardonabile, dar eliminatorie la examenul din branșă este proba stilului." La aceeași întrebare răspunde, și mai tranșant, Pavel Șușară: ,Verdictul e stilul... dacă într-o demonstrație științifică argumentele sînt oarecum exterioare, putînd fi mobilizate dintr-o sursă preexistentă, în formularea unui verdict legat de limbajele artistice argumentele sînt întrinseci, ele țin exclusiv de plauzibilitate, de verosimilitate, de abilitate persuasivă, și nicidecum de vreun adevăr cuantificabil și deja experimentat." Criticul muzical Dumitru Avakian vorbește despre ,bătaia lungă" a cronicii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
asemenea artiștilor noștri din generația 70, ca strategie a construcției formei și ca tip de asumare a limbajului el este esențialmente un optzecist. Lumea capătă realitate și consistență nu prin îndemînarea mimetică a pictorului, prin fidelitatea lui față de un reper preexistent, ci prin grilele de lectură la care este supusă, ceea ce înseamnă, implicit, că ea se naște și se validează exclusiv în procesul formulării. Obiectul există în pictura sa în măsura în care convențiile expresiei, știința codificării și capacitatea de a reactiva mecanismele memoriei
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
limbajul este constrîns să accepte necondiționat o dublă misiune; aceea de a se autoreprezenta liber - uneori liber pînă la agresivitate -, așa cum a fost obișnuit, și aceea de a introduce un sens oarecum exterior dinamicii lui profunde, de a redescoperi structuri preexistente în depozitul nostru de imagini și de umbre imemorial sedimentate. Însă orice suspiciune de cădere în retorică și de alunecare spre denotativ este instantaneu dezamorsată. Aceste noi structuri nu au nimic de-a face cu voința de identificare, cu psihologizarea
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
din purele virtualități ale pînzei și ale materiei cromatice, adică de a crea o lume care nu-și preexistă sieși, a fost parțial abandonată și pictorul descoperă acum, cu o bucurie gravă și ludică, în același timp, modelul, pretextul, obiectul preexistent. Compoziția se relaxează, formele se distribuie cu lejeritate, devin gracile în mod spontan și respiră aceeași atmosferă cordială și evanescentă. în întregul discurs imagistic se insinuează o anumită melancolie și se manifestă tot mai pregnant dorința de a rupe contractul
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
Drăghicescu este un autor cu adevărat imprevizibil, ajungînd să spună lucruri pe care cititorul, oricît de bun cunoscător al domeniului ar fi, numai cu greu le-ar putea prevedea. Pe scurt, autorul nostru nu înțelege să se conformeze unor tipare preexistente. Și, cu toate că este format la școala franceză de sociologie și psihologie, avîndu-i ca maeștri pe Bergson, Durkheim și Lévy-Bruhl, critica lui începe tocmai cu aceștia. Și o face după toate regulilele onestității, punîndu-le în lumină gîndirea și apoi distanțînu-se de
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
din care provine setea de cunoaștere: la baza curiozității noastre stă voința de putere. E ușor, atunci, să te convingi că verdictul cu pricina vine dintr-o viziune militantă asupra lumii: verdictul lui Gide exprimă idealul consolidării și accentuării stării preexistente, ideal în numele căruia poți lupta cu entuziasm pentru ca cel informat să aibă, printre altele, liber acces la informație, puternicul - la putere și, ca să fim consecvenți, bogatul - la fonduri. Cunoașterea îi fortifică oare numai pe cei puternici? Da, crede Gide, fiindcă ea
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
asta, interesantă este convenția de joc reținută pentru a stabili relația dintre actor și spectator. Actorii trebuie să încerce să-i facă pe spectatori conștienți de tipul de convenție pe care-l utilizează. La început, m-am folosit de texte preexistente, ale căror personaje aveau o anumită continuitate. Dar anumite circumstanțe m-au obligat să nu fac ceea ce face de obicei un regizor: aveam patru actori și un text scris pentru cincisprezece, trebuia deci să condensez scenele și personajele, nu pentru că
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
un dialog firesc. Ca în falsele biografii borgesiene, viața lui pare alcătuită din câteva bruioane care se întâlnesc absolut întâmplător. Fiecare conține însă măcar câteva nuclee din care s-ar putea naște, rizomatic și recursiv, povești ample. Din aceste istorii, preexistente dar amputate, par a decurge toate detaliile expediate de Vona în câteva rânduri. Iată mostre: , În '39 am luat bacalaureatul și trebuia să plec la Zürich să fac Școala Politehnică. Era mare școală. Dar n-am căpătat viza elvețiană - pentru că
Poveștile de peste umăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10736_a_12061]
-
obligația de a se reorganiza ca persoane juridice, în formele asociative inițiale, ceea ce semnifică recunoașterea valorii lor istorice și a caracterului comunitar. ... 117. Așadar, acestea sunt rezultatul opțiunii legiuitorului pentru instituționalizare sub forma persoanei juridice, prin transformarea unor forme preexistente de organizare colectivă. ... 118. Se cuvine subliniat că modelele asociative vetuste, readuse în actualitatea juridică prin Legea nr. 1/2000, au fost reînființate doar în contextul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute anterior, însă în prezent ele participă în mod
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
mediu brut pe economie (care este în prezent peste 960 de lei). Vă reamintim că persoanele asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap accentuat preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstei standard cu 10 ani dacă au acumulat cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare (în cazul femeilor născute după 31 decembrie 1954, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani
Agenda2005-47-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284385_a_285714]
-
rubrica „Cititorii întreabă“ din nr. 16/2005, Art. 47 din Legea nr. 19/2000 prevede că „persoanele asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat“ au dreptul la reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare. Reducerile respective depind de gradul handicapului. Astfel, persoanele cu handicap accentuat au dreptul la diminuarea cu 10 ani a vârstei standard de pensionare „dacă
Agenda2005-20-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283682_a_285011]
-
și în mediul în care trăiesc. De asemenea, este de observat că mult mai permeabile la astfel de mesaje de violență sunt persoanele care suferă de un deficit de stabilitate afectivă. Prin urmare, mass-media nu face decât să potențeze agresivitatea preexistentă. Un rol și mai nociv este atribuit de cercetători violenței ficționale datorită faptului că prin trăsăturile sale tinde să estompeze și să atenueze efectele asociate violenței reale. Într-o lucrare dedicată acestei problematici 2 Factorul cel mai nociv este acela
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]