1,393 matches
-
nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamna, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginite. Și când își deșiră veșmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că nu e de neconceput Să-apară și iarna cu toanele ei! Clopotul toamnei Stau pomii încremeniți
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
lume, cu precădere în Australia, prin efortul remarcabilului publicist George Roca. Ceea ce la început era o mare noutate și o revelație a descoperirii unei lumi noi, în curând timpul, pus pe repede-înainte, a dat buzna prin evenimente împingandu-le în malaxorul prefacerilor și în hăul uitării, încât târziul de atunci a lăsat impresia unui timp mult mai îndepărtat. Internetul a pulverizat distanțele, și lumea largă pare acum un sat ceva mai mare. Comunicarea cu cei de acasă, ca și cu cei de
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
acum un sat ceva mai mare. Comunicarea cu cei de acasă, ca și cu cei de pretutindeni, acum nu mai e o problemă. Astăzi avem o altă Românie în afara granițelor cu care ne aflăm într-o strânsă legătură. Deși tăvălugul prefacerilor a schimbat viața noastră, căci în lupta pentru adaptare e nevoie uneori să decupezi părți însemnate din viața ta, încât dupa un timp, nu mai ești tu cel care ai fost, eu totuși am lăsat relatările așa cum le-am perceput
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamnă, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginițe. Și când își deșira vesmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că nu e de ... Citește mai mult Sfârșit de toamnăMiroase a gutui, a prune brumate,Culese
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
nu are de-acuma nici lege,Cu razele-n aer, ușor se-încălzește,Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege,Misterul ce toamnă, îl întrezărește.Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales,Purtate cu zel, de cucoane grăbite,Grădina-n prefaceri de propriu-i cules,Se-mbracă cu frunze covor, ruginite.Și când își deșira vesmântul țesut,De vânt, risipit în frunze pe-alei,Găsești că nu e de ... VII. POEME, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2090 din 20
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează immense neliniști și ne pune pe gânduri. Am încercat să surprind noi forme care își caută făgaș în peisajul scurgerii rapide a prefacerilor, de parcă oamenii nu-și mai găsesc locul. Viteza cu care se schimbă fața lumii sau cea a scurgerii timpului în care nu mai încape înfăptuirea celor ce ne-am planificat, ne creează ... Citește mai mult Am stat în cumpănă, să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează immense neliniști și ne pune pe gânduri.Am încercat să surprind noi forme care își caută făgaș în peisajul scurgerii rapide a prefacerilor, de parcă oamenii nu-și mai găsesc locul. Viteza cu care se schimbă fața lumii sau cea a scurgerii timpului în care nu mai încape înfăptuirea celor ce ne-am planificat, ne creează ... XXVI. ELENA BUICĂ - RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Brăila, 2015 Articole / Poezii publicate în reviste: Carina A. Ienășel, Curcubeu, La poarta Armoniei, în rev. Muză, nr. 4, Lipova, Arad, 2005 Carina A. Ienășel, Psalm, în rev. Muză, nr. 5, Lipova, Arad, 2005 Carina A. Ienășel, Pur și simplu, Prefacere, Evocare, Marta, Ducere, Înviere, Așteptare, Curcubeu, Sărutul iertării, Orbului, Requiem 1, Requiem 2, în rev. Muză, nr. 6, p. 6, Lipova, Arad, 2006 Carina A. Ienășel, Birchiș, hotarul cu stejari, în Arca, nr. 7-8-9, p. 224-227, Arad, 2008 Carina A
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
este încă una, mai optimistă, mai luminoasă și mai aproape de adevăr. Aceasta este rostită de un mare număr de oameni dornici de cultură care țin mai dreaptă cumpăna observațiilor acestui fenomen aflat în schimbare, într-o continuă primenire impusă de prefacerile mileniului în care trăim. Se vede cu ochiul liber și de la distanță dacă privim sine ira et studio. Drept argument stau nenumărate reviste literare on-line sau pe suport de hârtie, un mare număr de edituri, de noi volume tipărite, o
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
internetul a făcut o altă reașezare a criteriilor literaturii. El dirijează scriitura instinctiv spre înseme ale modernității, el dă viață scrisului în alt mod decît cel consacrat, Se simte o alunecare spre o literatură care să țină pasul cu marile prefaceri ale lumii în care trăim, cu contemporaneitatea. Chiar dacă trăim cu toții o stare de nestăvilită urgență care lasă impresia că nu mai avem vreme pentru lectură sau pentru scris, nu se mai poate nega astăzi că actul creației literare este în
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
Cultural > Artistic > LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubim precum Soarele iubește pământul în superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
care este susceptibil. Gimnazistul devine capabil de conexiuni interșanjabile doar prin educație, doar prin interdisciplinaritate. Astfel omul devine om doar prin ceea ce face educația pentru el , ceea ce face demarcația între el și celelalte creaturi, căci astfel , kantian remarcând, are loc prefacerea animalității în umanitate. Transdisciplinaritatea o văd ca o igienă necesară, aplicabilă conștientului și inconștientului. Atenția e musai a fi supusă unui instructaj controlat. De asemenea, prográmele de educație socială și emoțională trebuie sincronízate spre a se conserva ordinea socială , politică
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
Toate Articolele Autorului Introducere În cultul divin public al Bisericii Ortodoxe, Epicleza este rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, întâlnită nu doar în cadrul Sfintei Liturghii, ca rugăciune specifică și tipică de chemare și solicitare a intervenției și lucrării dumnezeiești în vederea prefacerii darurilor, a elementelor de pâine și de vin în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ci și în rânduila Sfintelor Taine și Ierurgii ca formulă sacramentală de sfințire și binecuvântare a omului și a naturii înconjurătoare care
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ci și în rânduila Sfintelor Taine și Ierurgii ca formulă sacramentală de sfințire și binecuvântare a omului și a naturii înconjurătoare care, împreună cu omul, tinde și ea progresiv spre o prefacere și transformare spirituală în drumul ei succesiv și ascendent spre perfecționare și desăvârșire, căci „potrivit făgăduințelor Domnului, noi așteptăm cer nou și pământ nou, în care locuiește dreptatea” (II Petru 3, 13). Având o importanță covârșitoare în viața liturgică a
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
lucrarea pentru care a fost trimis, dar este nevoie de o înnoire a noastră pentru sesizarea și receptarea prezenței Lui harice, urmată de prezența Lui personală în actul de sfințire maximă, ce va urma. Toată doctrina ortodoxă, privind actul de prefacere a elementelor euharistice, subliniază rolul precumpănitor al Sfântului Duh în această acțiune. Și în această Taină, colaborarea Persoanelor divine, datorită atât misiunii Lor convergente, cât și unicei lucrări a unei firi divine, se face simțită ca fiind una și diferită
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
Sfântul Duh, puterea care a înarmat de sus pe Sfinții Apostoli, după cum le-a spus Domnul Hristos: „Iar voi rămâneți în cetatea Ierusalimului, până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus”, pentru că El este „Acela care operează în chip nevăzut prefacerea cinstitelor daruri; căci mijlocitorul este Același și atunci (adică în ziua pogorârii) și acum (adică la Sfânta Liturghie). El este însuși Domnul”[4]. Dar, „așa cum nu se poate face o distincție netă între acțiunea Logosului și cea a Duhului în
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
umană, realizată de Iisus Hristos în jertfa euharistică (urmare a celei de pe Golgota) și direcția către persoana umană, realizată în Taina euharistică de Sfântul Duh. În primul rând se distinge o acțiune de sfințire a elementelor materiale din Potir și prefacerea lor în Trupul Hristic: ea se datorează, cum spune Tradiția noastră, Persoanei Duhului Sfânt, același Care a și născut prima oară Trupul lui Iisus Hristos. Tot El s-a pogorât și a adumbrit pe Sfânta Fecioară, spre a forma Trupul
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
vreo deosebire de fond între cele două cuvinte. Când a luat pâinea și vinul și le-a dat Apostolilor, ele erau deja prefăcute în Trupul și Sângele Lui. Deci Trupul Domnului era prezent înainte de a -L frânge și atunci actul prefacerii treebuie căutat în intervalul de timp dintre „luare” și „frângere” și acesta este actul „binecuvântării”. La fel și cu vinul din pahar s-a întâmplat aceeași situație. Sângele Domnului a fost în pahar de „dare” și prin urmare, taina prefacerii
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
prefacerii treebuie căutat în intervalul de timp dintre „luare” și „frângere” și acesta este actul „binecuvântării”. La fel și cu vinul din pahar s-a întâmplat aceeași situație. Sângele Domnului a fost în pahar de „dare” și prin urmare, taina prefacerii s-a produs exclusiv prin actul „binecuvântării”, respectiv al „mulțumirii”[17]. Așadar, cuvintelor de instituire nu le revine nici o putere operativă, sfințitoare, cum susțin teologii catolici, ci numai un rol vestitor, informativ declarativ și didactic. Deci, în concluzie, la Cina
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
exclusiv prin actul „binecuvântării”, respectiv al „mulțumirii”[17]. Așadar, cuvintelor de instituire nu le revine nici o putere operativă, sfințitoare, cum susțin teologii catolici, ci numai un rol vestitor, informativ declarativ și didactic. Deci, în concluzie, la Cina cea de Taină prefacerea a fost săvârșită de către Mântuitorul Iisus Hristos prin binecuvântare. Această binecuvântare a fost însoțită de cuvinte rămase, necunoscute nouă. Sfântul Ciprian - Episcopul Cartaginei spune că noi am putea bea sângele lui Iisus Hristos dacă Hristos n-ar fi băut El
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
bea sângele lui Iisus Hristos dacă Hristos n-ar fi băut El mai întâi paharul. La fel spine și Fericitul Augustin și Teofilact al Bulgariei, Eutimie Zigabenul și Toma D’Aquino în „Suma Theologica”. Paralelismul dintre minunea întrupării și minunea prefacerii în Sfânta Euharistie îl găsim exprimat cel mai pastic și mai convingător la Sfântul Ioan Damaschin: „Cum va fi mie aceasta, zice Sfânta Fecioară, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Arhanghelul Gavriil răspunde: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
care s-a atins Sfântul Duh s-au sfințit și s-au prefăcut[20]. Și Liturghia romană a avut epicleză până în secolul V, însă când au apărut scrierile Sfântului Ambrozie și ale Fericitului Augustin care subliniau pentru prima dată că prefacerea se săvârșește prin rostirea cuvintelor Domnului, s-a renunțat la ea. Și Liturghia galicană, milaneză și mozarabă, aveau epicleză. Romano-catolicii au încercat să obiecteze, afirmând că acele cuvinte de instituire ale Domnului („Luați mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”), sunt
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
a jertfit și a pătimit pentru lume. În acest sens trebuie înțelese cuvintele: „Ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce le-a primit pe dânsele în sfântul, cel mai presus de ceruri și dumnezeiescul Său Jertfelnic...” În susținerea teoriei lor despre prefacerea cinstitelor daruri la cuvintele „Luați, mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”, romano-catolicii invocă un citat din Omilia I a Sfântului Ioan Gură de Aur despre trădarea lui Iuda, pe care-l interpretează tendențios ca argument împotriva Epiclezei. Iată cum sună
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
la îndoială eficacitatea Sfântului Mir, valabilitatea preoției, puterea expiatoare a mărturisirii. Însă și Biserica romano-catolică are în formularul Liturghiei ei o epicleză, sau mai bine zis, o rugăciune corespunzătoare Epiclezei din Liturghia ortodoxă, cu excepția faptului că puterea lucrătoare în actul prefacerii o au cuvintele de instituire. În timpul sfințirii darurilor are loc taina prefacerii - nota caracteristică a jertfei. Sinoadele Constantinopolitane de la anii 1156 și 1158 (acesta din urmă a dat și un Sinodicon) au consfințit că jertfa de pe Cruce a fost adusă
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
și Biserica romano-catolică are în formularul Liturghiei ei o epicleză, sau mai bine zis, o rugăciune corespunzătoare Epiclezei din Liturghia ortodoxă, cu excepția faptului că puterea lucrătoare în actul prefacerii o au cuvintele de instituire. În timpul sfințirii darurilor are loc taina prefacerii - nota caracteristică a jertfei. Sinoadele Constantinopolitane de la anii 1156 și 1158 (acesta din urmă a dat și un Sinodicon) au consfințit că jertfa de pe Cruce a fost adusă nu numai Tatălui și Sfântului Duh, ci Sfintei Treimi în general, deci
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]