876 matches
-
De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
certitudine, condițiile propice traiului au atras așezarea comunităților, iar în repetate rânduri, după căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sistematic pe teritoriul Moldovei, 12 aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor grupuri apropiate de stațiuni (uneori la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nota 9; Teodor 1997c, p. 171. c) Rediu: la aproximativ 2 km vest de satul Popeni-Zorleni, pe stânga văii „Puturoasa”, din apropierea Cantonului Silvic, de pe terasa joasă a Dealului Fruntișenilor, s-au identificat dovezi arheologice din mai multe etape istorice, de la Preistorie la Ev Mediu. Printre acestea se numără câteva fragmente de buze și burți, unele ornamentate cu linii drepte sau vălurite, caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află la Muzeul „Vasile Pârvan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 167-168. b) Valea Șerpilor: la circa 400m est de satul Docăneasa, pe partea stângă a Pârâului Jarovăț, unde se află un grup torențial de izvoare ce se varsă în apa amintită, s-au descoperit mai multe dovezi aparținând Preistoriei și perioadei mileniului I d. Hr. Câteva fragmente, dintre care unul decorat cu linii incizate, sunt specifice culturii Dridu, posibil secolelor X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alții insistă aproape obsesiv să atingă un scop pe care nu-l pot atinge? Voiam să mai ating anumite aspecte, dar fiindcă tot insiști, Îți voi da răspunsul. E vorba de o particularitate comportamentală ce Își are rădăcina undeva În preistoria omenirii. Studiind medicina, știi foarte bine că un gest, un comportament care se repetă frecvent un timp Îndelungat, poate să intre În moștenirea genetică, adică se poate transmite la urmași. În timpuri străvechi, cînd oamenii erau niște ființe aproape sălbatice
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Europa, dacă am descoperit-o atât de tîrziu? Problema fondului și a formei a fost pusă de reacțiunea noastră la descoperirea tardivă a Occidentului. După "evoluția firească" a organicismului, și astăzi ne învăluiam în pravile, în cronici, și astăzi eram preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor noastre de întuneric în ritmul problemelor - dacă nu al realităților - universale. România este fructul unei pasiuni moderniste. Fără prejudecățile reformatoare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
noastră la descoperirea tardivă a Occidentului. După "evoluția firească" a organicismului, și astăzi ne învăluiam în pravile, în cronici, și astăzi eram preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor noastre de întuneric în ritmul problemelor - dacă nu al realităților - universale. România este fructul unei pasiuni moderniste. Fără prejudecățile reformatoare ale liberalismului românesc, andante- le devenirii noastre devenea funebru. Ceea ce în Apus era revoluție, la noi era modernism
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Arthur Rimbaud. E un război al credințelor și ideilor. Cine îl cîștigă, cîștigă puterea și tot restul. Aș rezuma acest punct de vedere spunînd că legătura dintre conducător și mulțime este legătura umană prin excelență. Aici se operează trecerea de la preistorie la istorie. Avem toate temeiurile să refuzăm următoarea axiomă: "la început a existat conducătorul și masa"161. Dar pentru că aceasta este una din temele majore ale psihologiei mulțimilor, s-o acceptăm deocamdată, fie și cu titlul de inventar. Să începem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dintre cele două supuneri. Ajungem astfel la o observație importantă: uciderea șefului regicid, omicid permite trecerea de la o mulțime naturală la una artificială, la fel cum uciderea tatălui a dus la trecerea de la hoarda primitivă la societatea organizată, adică de la preistorie la istorie. Rămîne să vedem de ce renașterea imagoului acestuia este revelatoare pentru natura carismei. Al treilea și cel din urmă episod al trezirii omenirii ne va ajuta să înțelegem acest fapt. IV Trebuie să presupunem că societatea are oroare de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acest pămînt care să nu fi avut o părticică de infamie la începuturile sale". Pentru psihologia maselor, infamia ar fi întotdeauna aceeași: asasinarea tatălui. V Cu întoarcerea lui Moise și convertirea masei de evrei la religia acestuia se încheie ciclul preistoriei lor, începe timpul istoriei. În avîntul lor, ei renunță la instincte și încetează de a mai face din om un idol pentru om, cauză a servituții. Divinitatea venerată domnește în spirite: nevăzută, fără chip, fără nume. Evreii capătă mîndria stăpînirii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vorba doar de mituri, pot da naștere unor teorii proprii universului maselor. Să nu ne lăsăm prea tare impresionați de imaginea vulgară și oficială a științei (adesea este vorba de una și aceeași). În numeroase ramuri ale sale originea vieții, preistorie, paleontologie, etologie, economie etc. ipotezele acceptate nu se deosebesc deloc, din punct de vedere logic, de cele utilizate de mine de-a lungul demersului meu. De altfel, nu prea avem de ales: între obscuritatea fără idei generale, adică ignoranța și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Într un obiect care pentru el este un obiect profan”. Subliniind Încă o dată sensul sacrului ca Însușirea de a semnifica a conștiinței, Eliade punctează decisiv importanța considerabilă a istoriei religiilor pentru Începutul istoriei spiritului uman, atunci când spune: „Este nu o preistorie a filosofiei, ci este o istorie a Începuturilor gândirii, și nu numai ale gândirii religioase, pentru că totul la Început munca, imaginația, arta totul avea o dimensiune, un sens religios. Așa că a face istoria religiilor este a face istoria culturii și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
concretizată în crearea de valori care să poată produce trăiri și satisfacții sufletești de diferite amplitudini. În felul acesta, omul se detașează existențial de celelalte făpturi înconjurătoare. Reținem că fenomenul cultural și artistic există din cele mai vechi timpuri, din preistorie, și-l observăm în grija creatorilor de valori materiale de a da formă estetică obiectelor confecționate, dar și elemente de artă propriu-zisă. Ni se dezvăluie acest aspect în finețea dată de către șlefuitor uneltei din piatră, a prelucrătorului argilei, prin simetria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cum putem afla? Ați ghicit: grație studiului raportului dintre degetele acestor mâini. Practic, datorită lui, cercetătorii au reușit să determine sexul pictorilor... Studiind urmele mâinilor ancestrale de pe pereții unei grote din Borneo (Masri II), un etno-arheolog și un specialist în preistorie au remarcat că, din cele 34 de urme de mână identificabile, aproape jumătate aparțineau unor bărbați, iar cealaltă jumătate unor femei (Noury și Chazine, 2006). Nici unul dintre cele două genuri nu pare așadar să fi fost superior numeric celuilalt. Dimpotrivă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
nume, inclusiv e liber să și-l terfelească în campanii dubioase... Inițiativa privind susținerea scrutinului prezidențial a sfârșit lamentabil, cum lamentabile sunt, așa cum arătam la începutul acestui articol, și rezultatele alegerilor locale, care trimit Basarabia, ca opțiune politică, aproape în preistorie. Este o înfrângere nu numai a clasei politice, dar și a intelectualității care i-a sprijinit moral pe autorii dezastrului. Este o lecție pe care intelectualul basarabean ar trebui să și-o însușească, din care ar trebui să tragă învățăminte
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
istoriei. Abia în anii '80 s-a conturat, în acest sens, o direcție fermă de investigare. În general, două mari tendințe au alimentat noua cercetare a trecutului: studiile etnologice și preocupările pentru așa-numitele "mentalități colective". Fără a intra în preistoria studiilor despre memorie, notăm, pe urmelor celor avizați 8, câteva dintre momentele-cheie ale fenomenului. Termenul însuși a fost impus categoric prin ofensiva istoricului Pierre Nora care lansa, din 1984, seria volumelor Les Lieux de Mémoire 9. A fost un demers
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în programele școlare revizuite în urma republicării din 2003 a legii învățământului 25. În general, numărul de ore alocat studiului istoriei în școală a fost, din anii '90, în continuă scădere 26. Reducerea a afectat cel mai mult segmentele temporale îndepărtate preistoria, antichitatea și epoca medievală 27 fiind parțial compensată prin redistribuirea unor fragmente cu tematică românească în manualele de istorie "universală" sau "europeană". Diminuarea informației nu este o metodă nouă, practicându-se și înainte de 1989, dar la alte dimensiuni. Introducerea obiectelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ficțiunea ca probabilitate, mărturisind că "eu unul, cred în adevărul legendelor (s.n. C.M.)"246. Intenția sa principală a rămas, totuși, aceea de a se raporta la știința istorică. A introdus treptat în povestire termeni de specialitate cum ar fi arheologie, preistorie, secol, Epoca Fierului, Antichitate, Ev Mediu, structură socială, dinastie, formațiuni politice etc. nu neapărat și cu explicațiile corespunzătoare. În fond, ceea ce se reproșează pedagogilor, acuzați de didacticism, este ambiția de a explica la tot pasul. Eliberat de imperativele politice sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
70 a provocat și o modificare a programelor de studiu. Reamintim că, în noile planuri școlare ale învățământului obligatoriu de 10 ani, "istoria patriei" se studia în clasa a IV-a (integral) și se relua în clasele a VIII-a (preistorie, Antichitate și Ev Mediu), a IX-a (epoca modernă) și a X-a (perioada contemporană, echivalată, în mare, cu o istorie supradimensionată a mișcării muncitorești și a Partidului Comunist Român). Conform "programei aprobată de Ministerul Educației și Învățământului cu nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
incluzând aici uriașul romanesc care e Don Quijote, precum satira menippee din Antichitate (cu revenirile ei ulterioare) sau acele fabliaux ori soties din literatura medievală franceză, burla italiană din Renaștere poate n-ar mai fi existat ca atare. În capitolele "Din preistoria discursului romanesc" și "Eposul și romanul" din volumul Probleme de literatură și estetică, Bahtin studiază particularitățile evolutive ale romanului din epopeic, ale epicului din eroic, concluzionând că la baza separației dintre sacru și profan (corespunzătoare binomului epopee/ roman) stă înclinația
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
persuasiune. Or, a-i dubla tematic registrele poate însemna și asumarea conștientă a statutului de parodist. Cu alte cuvinte, formula epică romanescă parodiază celelalte genuri, chiar și pe cel de la care, prin imitație, a pornit. Deși ne aflăm încă în preistoria lui, "romanul parodiază celelalte genuri (tocmai ca genuri), dezvăluie convenționalismul formelor și limbajului lor, pe unele le înlătură, pe altele le include în propria-i structură, reinterpretându-le și reaccentuându-le"175. Oricum, pentru a-i pune acestei scrieri eticheta de roman
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în satira menippee, Olimpul e înlocuit cu Infernul, iar în roman spațiile predilecte sunt tavernele, hanurile etc.), în Renaștere o țintă predilectă a parodiștilor este stilul macaronic, luat în derâdere, printre alții, de Rabelais. Diferențe uriașe pot fi constatate între "preistoria" parodiei, la autorii latini remarcându-se o suită de procedee parodice vizând în special romanul grec, și "vârsta matură", "parodia literară pur formală (s.n.) a timpurilor moderne"194. Teoria lui Bahtin face importante referiri la evoluția formei epice. Aceasta s-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974, p. 28. 32 Mihail Bahtin, "Eposul și romanul", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 546-547. 33 M. Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, p. 511. 34 M. Bahtin, "Eposul și romanul", în op. cit., pp. 538-539. 35 Idem, p. 539. 36 Mihail Bahtin, "Cuvântul la Dostoievski", în Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]