3,896 matches
-
chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor - antinomice - ale magiei și misticii din cursul lui Nae Ionescu, declarându le un „rezumat selectiv și simplificat“ al celor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din prelegerea sa inaugurală la Universitatea din București, în toamna anului 1919. La experiența mistică s-a referit în cursul de filozofia religiei din 1924-1925 (Fenomenologia actului religiosă. Din nefericire cursurile de filozofia religiei din anii 1920- 1921 (Soluții filosofice la problema
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe Underhill? Era el omul unei singure cărți? Nu e mai probabil că „plagia“ alți autori? La Nae Ionescu, binomul mistic-magic se înscrie într-o serie de dublete conceptuale care, în mod succesiv, încercuiesc și clarifică problema cunoașterii imediate. În prelegerile anterioare se ocupase de binoamele religie-metafizică, metafizic-științific, înțelegere- cunoaștere, trăire-cunoaștere, activ-contemplativ, mistic- logic. Deja în prelegerea a XII-a (Tip mistic, tip logic, tipuri mixte) caracterizează tipurile activ și contemplativ în aceeași termeni cu care, doar cu puțin timp mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
La Nae Ionescu, binomul mistic-magic se înscrie într-o serie de dublete conceptuale care, în mod succesiv, încercuiesc și clarifică problema cunoașterii imediate. În prelegerile anterioare se ocupase de binoamele religie-metafizică, metafizic-științific, înțelegere- cunoaștere, trăire-cunoaștere, activ-contemplativ, mistic- logic. Deja în prelegerea a XII-a (Tip mistic, tip logic, tipuri mixte) caracterizează tipurile activ și contemplativ în aceeași termeni cu care, doar cu puțin timp mai devreme, Mircea Eliade calificase tipurile magic și mistic în articolul „Cuvinte despre o filosofie“ (Gândirea, iunie-iulie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior discutate, și aceasta conține multe alte considerații cu totul străine de cartea lui Underhill. Cât de riguroasă este comparația întreprinsă de Marta Petreu și cât de mare tendința ei demonstrativă o dovedește următorul exemplu. Ea susține că „reziduurile mnezice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de la „Golden Dawn“ la anglicanismul nativ, în care a reprezentat aripa catolicizantă (așa-numiții Anglo-Catholics), ba chiar a aspirat (inutil, căci soțul ei nu era de acord) să treacă la catolicism. Spre deosebire, Nae Ionescu afirmă categoric chiar în acea prelegere: „Eu n-am absolut nimic în comun cu punctul de vedere magic și cu toate tribulațiile francmasoneriei, teozofiei etc., n-am nici o legătură de simpatie cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
absolut nimic în comun cu punctul de vedere magic și cu toate tribulațiile francmasoneriei, teozofiei etc., n-am nici o legătură de simpatie cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin „trăirea realității“, își are originea nu numai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să mergi fără ca să știi dacă ajungi undeva. Aceasta este trăsătura caracteristică a activității mistice în general.“<footnote id=”114”><Ibidem./footnote> Să se compare cu trăsăturile propuse de Underhill. Este chiar contrariul lor. De aici și ideea finală a prelegerii că morala și viața religioasă se mișcă în planuri diferite de realitate și nu se implică reciproc, după cum, dimpotrivă, susține autoarea anglicană drept corolar al celei de-a patra caracteristici a misticii. Putem conchide deci că ideile principale și sensul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
morala și viața religioasă se mișcă în planuri diferite de realitate și nu se implică reciproc, după cum, dimpotrivă, susține autoarea anglicană drept corolar al celei de-a patra caracteristici a misticii. Putem conchide deci că ideile principale și sensul acestei prelegeri sunt diferite, ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul că a găsit un exemplu luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sensul acestei prelegeri sunt diferite, ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul că a găsit un exemplu luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a găsit un exemplu luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă se ocupă prima jumătate a respectivului capitol din cartea autoarei britanice, a cărei tratare se resimte de lectura lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a cărții sale. Nae Ionescu era de mult familiar cu Sf. Tereza, pe care o pomenește adesea atât în cursuri, cât și în publicistică. Un alt exemplu comun la cei doi autori este acela privitor la numărul 3 de la începutul prelegerii a XIX-a, Semnificația metafizică a incarnației. Nae Ionescu se referă la Pitagora. Underhill la Pitagora, platonism, neoplatonism și hinduism. Acesta din urmă e citat cu cele trei „fețe“ ale „trinității absolute“: „Brahma creatorul, Șiva distrugătorul și Krișna reparatorul“. Ne
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
astfel în domeniul materiei și al durerii. Întruparea lui Dumnezeu (în Hristos) îi dă omului putința de a reface drumul înapoi, spre starea divină prenatală. Cum? Prin trăirea în Hristos. Aceasta este renașterea mistică. Recapitulând cele discutate despre ultimele două prelegeri, e evident că toate punctele comune celor doi sunt cu adevărat comune. Ele nu reprezintă contribuția originală nici a lui Underhill, nici a lui Nae Ionescu. E vorba de lucruri generale și elementare ale teologiei și istoriei religiilor, care nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
religiei. Într-un curs de metafizică, desigur, nu interesează ce reprezintă actul mistic și viața mistică, ci care sunt concluziile la care se poate ajunge pe calea activității mistice. Tocmai acest lucru este esențial pentru corecta înțelegere a ultimelor trei prelegeri, în care Nae Ionescu discută limbajul simbolic al misticii și tipurile pelerinului, mirelui și sfântului. În prelegerea a XX-a, Simbolism mistic: tipul pelerinului, el chiar face o observație, care poate fi considerată o distanțare de modul de abordare al
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care sunt concluziile la care se poate ajunge pe calea activității mistice. Tocmai acest lucru este esențial pentru corecta înțelegere a ultimelor trei prelegeri, în care Nae Ionescu discută limbajul simbolic al misticii și tipurile pelerinului, mirelui și sfântului. În prelegerea a XX-a, Simbolism mistic: tipul pelerinului, el chiar face o observație, care poate fi considerată o distanțare de modul de abordare al d-nei Underhill: „Este adevărat că aceste lecții, pe care vi le fac, ar putea fi mult mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pelerinajului ca material sau geografic și spiritual sau metodic, terminologie care nu se găsește la Underhill. Sau comentariile despre La Divina Commedia a lui Dante, diferite de cele ale autoarei engleze. Și în tratarea celui de-al doilea tip, în prelegerea a XXI-a, Tipul pelerinului, Nae Ionescu preia din nou două exemple: Cântarea cântărilor și De quatuor gradibus violentae charitatis a lui Richard de Saint Victor. Acestea sunt și singurele puncte în comun pe care prelegerea le are cu cartea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
al doilea tip, în prelegerea a XXI-a, Tipul pelerinului, Nae Ionescu preia din nou două exemple: Cântarea cântărilor și De quatuor gradibus violentae charitatis a lui Richard de Saint Victor. Acestea sunt și singurele puncte în comun pe care prelegerea le are cu cartea lui Underhill. Dacă ultimul exemplu e preluat fidel pentru a ilustra tipul mistic al nunții în patru trepte, primul devine punct de plecare al unei discuții cu totul străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
formează informația vehiculată de Underhill. Așa cum am mai spus, marea majoritate a acestor nume sunt deja citate în cursurile sau în publicistica lui Nae Ionescu, putând fi întâlnite chiar și în corespondența dată la lumină până acum. În fine, în prelegerea a XXII-a, Tipul sfântului, Nae Ionescu se depărtează cu totul de Underhill. Aceasta, după ce situează ultimul tip în registrul renașterii, remodelării sau transmutării sinelui, se ocupă exclusiv de „filozofii ermetici“, numiți și alchimiști spirituali, și de limbajele lor simbolice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre alchimie, care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill. Conștientă probabil de noul ei fals intelectual, ea e totuși precaută cu termenii și evită atât „împrumut“, cât și „provine“ sau „preia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
subiect și predicat: „Paranteza lui e de neînțeles dacă nu cunoști cursul [sic ! - n.n.] Evelynei Underhill; dacă însă cunoști paginile 231-237 ale Misticii, sensul parantezei lui Nae Ionescu se clarifică.“ În realitate, tot ceea ce spune Marta Petreu despre această ultimă prelegere e o foarte îndrăzneață cacealma, menită să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu se clarifică.“ În realitate, tot ceea ce spune Marta Petreu despre această ultimă prelegere e o foarte îndrăzneață cacealma, menită să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează tipul sfântului în registrul „vieții
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
părți ale studiului ei și credem că nu greșim afirmând că e prezent în însuși impulsul de a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Nae Ionescu are numeroase elemente (idei, argumentări, exemple) care nu se întâlnesc la Underhill și care îi asigură nu numai relativa originalitate, dar și o superioritate teoretică. 10. Toate celelalte instanțe în care s-au indicat puncte comune între prelegerile de metafizică ale lui Nae Ionescu și cartea despre mistică a lui Evelyn Underhill sunt fie erori de înțelegere, fie generalități comune tuturor abordărilor fenomenului mistic, fie, în fine, forțări la limita falsificării. Marta Petreu putea găsi exact aceleași idei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]