2,266 matches
-
după ele, desenă stavila unui viguros semn de exclamație. Le coloră apăsat cu negru, până când excesul de culoare adăugat pe foaie, începu să strălucească sub lumină. Se mai gândi puțin și de pe marginile literelor, schiță conturul câtorva stropi ce se prelingeau încercând zadarnic să șteargă cu transparența lor, fondul gri ce le contaminase puritatea și rămase cu creionul în aer contemplându-și gânditoare opera. Apoi, hotărâtă, lăsa jos creionul, așteptând ca și ceilalți să-și termine lucrarea. - Ei, sunteți gata? Cine
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
orizonturi, s-a păstrat vie în fiecare dintre noi, indiferent de vârstă. Când potențialul client vede revista, ei bine, impactul imaginii este atât de puternic, încât își dorește să afle cu orice preț, ceea ce ascunde opacitatea griului, peste care se preling, știutele, neuitatele și nemeritatele lacrimi. - Bine, bine, dar...interdicția aceea viguroasă ca un strigăt tarzanian din adâncul plămânilor, nu ar putea duce cu gândul - spui că revista este destinată tuturor vârstelor - că este totuși interzisă, cel puțin minorilor? - Da' de unde
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
iar plânge și mama cu lacrimi și crizanteme la mormântul tatălui meu. E iarăși octombrie și cerul s-a molipsit ereditar de galbenul frunzelor ce mor și soarele iar, până și pielea Dumitrului din Basarabi, până și mirul pe inimi prelins din inima tizului său tesalonicean; chiar și pământul negru tot de galben se pregătește deschizându-și pântecul semințelor de grâu. Pe cine ești, octombrie, atât de geloasă? Pe iulie? Pe cer? Pe mine? Ori poate pe veșnicie? De ce ești, octombrie
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444052285.html [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
-ți bună fie fără nori, Cerul fie-ți albastru pur! Ca o apă curgatoare draguță, Ce Ești TU de curgi mereu..? Ești din ce în ce mai finuță, Atât gingașă în alt tău eu! Mereu ai și ai sentimente, Prin viață nu doar te prelingi, Ce ai în sânge și prin minte, Misterul feminin tu îl ridici. Dar, tot ce-a ars o pasiune, Neghioabă și cam strâmbă, Prietenia-i marea reuniune, Admirații ce cântă-n drâmbă! Prietenia ce-o viață temperează Nu face doar
PENTRU CE EȘTI...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1440167988.html [Corola-blog/BlogPost/378251_a_379580]
-
încercă din nou cu delicatețe să pătrundă în tainele necunoscute ale divinității. A fost întâmpinat cu un ușor scâncet și cu o mușcătură a umărului stâng. Simți nu numai căldură și înfiorare de plăcere, ci și cum un lichid se prelinge spre prosopul de protocol al bunicii sale. Andrada tremura toată, însă acum tremura nu numai datorită emoției actului împlinit, ci și de plăcerea împreunării cu omul de care se îndrăgostise și îi cedase împotriva rațiunii sale de a fi fecioară
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
LIRICA MAMEI FIUL MEU DE PRIN STRĂINI Înc-o noapte a trecut, Patul nu l-am desfăcut. Stau pe-o margine de pat Într-un plâns și-ntr-un oftat. Ochii-s inundați din plin De durere și suspin. Lacrimi se preling pe fata Că nu-mi merge bine-n viața. Cât Doamne voi fi greșit De-așa rău m-ai pedepsit? Nopți și zile-aștept în prag Să-mi vină băiatul drag. Aș pleca la el în zbor Să-l văd, să
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Din_lirica_mamei_mariana_voica_grecu_galati_fiul_meu_de_prin_straini_poem.html [Corola-blog/BlogPost/361913_a_363242]
-
ne-a citit o poezie fascinantă scrisă de un poet de mare clasă, Eugen Dorcescu. Poezia se numește Avatar și a fost interpretată apoi de actrița Eliza Noemi Judeu, care a transformat poezia într-o incantație impresionantă. AVATAR Dormeam. Se prelingea din trupul meu Fluidul somn, împrospătând pământul Ca o difuză negură. Și eu Spre trupul meu veneam, recunoscându-l. Înaintam în negură. Eram Ființa care-mi seamănă. Și care Se recunoaște-n sine. Cum un ram Își recunoaște umbra plutitoare
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Stau la pândă după munte nori ochind sorita vale, coame negre sau cărunte cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot ce are ca podoabă. Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind în picuri repezi, apele devin torente. Curg prin văi
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1472909912.html [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
nespus... Se-adună Soarele-n apus Umbrind Speranța... Fără capăt Neîmpăcatul Gând nespus Tăcere-aduce. Doar un freamăt Strecoară alte lacrimi seci... Oșoaptă-aduce mângâiere... Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea Cuvinte-i dă - dar ne`nțelese -, Uscate, într-
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_gandului_versuri_gand_nes_maria_ciumberica_1328197739.html [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
privit pe Eugen și deschise gura să vorbească. Nu reuși. I se uscase gâtul de emoție. Mama Luiza trecu lângă el și-l cuprinse în brațe. Îl mângâie apoi pe creștet și rosti sacadat, în ton cu lacrimile ce se prelingeau pe obraji: - Dumnezeu nu ne uită, băiatul mamei! Dă fiecăruia după cum numai El știe și atunci când El hotărăște... Să fie într-un ceas bun! - Doamne ajută! rostiră ceilalți. Cum se va face, domnul..., Eugene? îl întrebă doamna Luiza, încercând să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
aur, de Poetul Dragostei al Cerului și al Pământului, atunci vom tâlcui sublim literele de foc care tresaltă în stihurile Iubirii. Dacă privim doar una din minunile Poemului sfânt, divinul Trandafir, în care răsar zorii înmiresmați în licărul de rouă, prelins pe brocardul petalelor îmbobocite ce dau binețe Soarelui, simțim că în mijlocul lor surâde o taină. Este Taina iubirii Poetului! Din toate aceste desăvârșite odrăsliri, înfrumusețate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admirația, ce înflorește în Om, rodiile iubirii pentru
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
de altădată Am ajuns pe un ocean Ce-avea apa parfumată. Pe-un apus de soare roșu Ce era numai al meu În ocean curgeam culoare Stoarsă dintr-un curcubeu. Și spre zorii albi din noapte Cu apusul m-am prelins, Însă făr' de-a mea privire Pentru c-am lasat-o în vis. Și pe-un fir curs din vioară Ce m-a prins în mreaja lui Am pătruns într-o poveste Doar a mea și-a nimănui. Referință Bibliografică
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463243742.html [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > O ZI DE VARĂ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului O ZI DE VARĂ Stropi de roua-n zori de zi Se preling ușor,pe frunze, Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446454484.html [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > FEREASTRĂ CĂTRE SUFLETUL MEU Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat, privind prin ea, văzând cum picuri de ploaie se preling pe geam, apoi, peste timp, fulgi de zăpadă, topindu-se în spatele ei, aproape de mine, simțind parcă, focul din inima mea, ce-așteaptă, ca tu să vii. Culori ale timpului, îmi umplu cameră de vise, unde, trăit-am cu tine-alături, simfoniile
FEREASTRĂ CĂTRE SUFLETUL MEU de COSTI POP în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1451251936.html [Corola-blog/BlogPost/378609_a_379938]
-
strigă/ sufletul din înaltul turnurilor crenelate,/ ”ai scris că o iubești mai mult ca/ pe Dumnezeu, ai scris că iubirea e/ Singura ta religie”. Autorul construiește prin înglobarea instrumentelor muzicale dar și prin muzicalitatea interioară a versurilor percepții sinestezice: Se preling cuvintele cum sângele, ard/ lumânările crinilor, miroase a înger/ și a apă, viață, câtă a mai rămas,/ începe într-un ibric de cafea. Ce tablou fastuos, pictat de un venețian/ din secolul cincisprezece, eu și cuvintele,/ față în față, în
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
sau. Vraciul l-a ascultat cu mare atenție și apoi i-a șoptit la ureche câteva cuvinte magice, după care s-a cufundat din nou singurătatea să. După despărțirea de Boorthana, Booboonga deveni îngândurat și trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbinți. La întoarcerea spre casă, liniștea deșertului era întreruptă de niște cuvinte fără înțeles pe care acesta le murmura pe tot parcursul drumului: „Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu ... Murmura și repeta tot timpul cuvintele magice „Ba-Ba-Bu”, ca să nu le uite, deoarece
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
nimănui, numai Domnul să știe!”. Îmi face la revedere cu mâna și o ia încet pe drumeagul ce duce spre dealul Olarilor. O privesc până ce rămâne doar o dâră... Mi-a mai revenit sufletul la loc. Amintirea preotului Marinescu se prelinge încă în altarul Bisericii Olari și în sufletele oamenilor.... Las în urmă bătrâna bisericuță, singuratică și tăcută. Pornesc spre Domnești cu inima bătând ceva mai rar ca de obicei, fiindcă văzusem că proverbul „omul sfințește locul” are o semnificație sublimă
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
ajungă cât mai curând în vârf, acolo unde poate contempla toată măreția Creației divine din care și ea se consideră o fărâmă. Aflăm la pagina 20 și secretul „cafelei cu zâmbet de relebă” - care i-a inspirat titlul cărții: „mă preling pe geana / unei petale din răsărit / în cana de cafea a mamei / ea însăși / a treia culoare a sufletului / m-am agățat de bluză / cu un ochi de apă / cad din zâmbetul ei / contrazicând legea gravitației / absorb pietrele vinete / strivite
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
său preferat și se pierde pe o alee în adâncul pădurii. Primele raze ale soarelui îl ajung din urmă pe cărarea șerpuitoare de lângă râul gălăgios. De după un pinten stâncos, în fața ochilor i se desfășoară spectaculoasa cascadă. Noi energii i se preling prin vene și o sete nebună de a-și trăi viața din plin îi cuprinde întreaga făptură. Își leagă calul de un pinten stâncos și se cațără până sub apele reconfortante care se revarsă de undeva de sus, plutesc câteva
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Cu-ngheț și hibernare va fi amestecat! Apropie-te roză de-obrajii ce așteaptă Și palma cea pereche în loc de un sărut! Știi tu de cine-i scrisă concluzia- nțeleaptă, Ce-și plânge răstignirea chiar de la început Pe sângele cel sacru prelins pe prima treaptă? Oprește , tu, străine și-nvață-mă ce sunt! Deșert sau apă vie cu rădăcini celeste, O întrebare-albastră, un abur sau pământ, ''A fi sau a nu fi'', shakespeariană veste, Minciună, adevăr sau simplu jurământ? Referință Bibliografică: Oprește
OPREŞTE, LÂNGĂ ÎNTREBĂRI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Opreste_langa_intrebari_.html [Corola-blog/BlogPost/364731_a_366060]
-
nemuririi mă scarpină obsesiv în parfumul ieftin al toamnei plângăcioase și mă doare în praful banilor aruncați cu găleata peste capetele încoronate ale leilor de circ apucându-mă de piciorul vieții încolăcite pe urme de rug stins în sputa viselor preling capul greu pe nicovala adormită a norilor Referință Bibliografică: BILANȚ ÎN LANȚ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1007, Anul III, 03 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BILANŢ ÎN LANŢ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Bilant_in_lant_daniela_tiger_1380754633.html [Corola-blog/BlogPost/352344_a_353673]
-
prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge apoi licoarea serafică a cuvântului. Când sufletul poartă în sânul său lumina cunoștinței dumnezeiești, limba grăiește pururi mireasma Duhului Sfânt. Trupul trebuie așadar ctitorit lăcaș sfânt al sufletului-biserică în care se oficiază liturghia dumnezeiască a Cuvântului. Prin gânditorul creștin se
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
dezintegrează te transformă în pasărea Phoenix renaște din propria cenușă și se purifică în lacrima ta ... iți cotropește mintea ochii tăi văd lumea magică prin ochii timpului o bucată de gheață pe piele se topește în picături de rouă se prelinge pe trupul diafan al pasiunii învăluit în aburul dulce al dimineților de primăvară scăldat în razele de aur ale soarelui de vara... te răcorește cu stropii de ploaie ai serilor de toamna te duce pe culmile tăcute și tainice din
GHEAŢĂ ŞI FOC.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheata_si_foc_.html [Corola-blog/BlogPost/357997_a_359326]
-
m-am trezit întrebându-mă și, impresionată, am început să mă las împinsă de celelate până când am ajuns lângă ea. Plângea fără zgomot și din când în când își ștergea numai barba, unde se întâlneau cele două șiroaie, care se prelingeau de pe obraji. -Ai batistă? m-a întrebat când nu mă așteptam să o aud vorbind. -Este în rucsac, i-am răspuns încurcată în fața îndrăznelii ei de a-mi cere o batistă, când nici nu ne cunoșteam. Dacă plângi te vor
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]