4,811 matches
-
coord.: Prof. John Bradley, ESRI, Ireland). footnote>, a utilizat pentru prima dată în România în perioada 1997-1999, modelului HEROM, urmărind îndeaproape specificația modelului HERMIN standard<footnote Modelul HERMIN a fost proiectat ca un model macroeconometric, compus din patru sectoare: industria prelucrătoare (sector producător de bunuri comercializabile, în principal), sectorul servicii de piață (sector producător de bunuri necomercializabile, în principal), agricultura și sectorul serviciilor guvernamentale (sau nonpiață). Modelarea comportamentală este concentrată în principal asupra industriei prelucrătoare și asupra serviciilor de piață, agricultura
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
macroeconometric, compus din patru sectoare: industria prelucrătoare (sector producător de bunuri comercializabile, în principal), sectorul servicii de piață (sector producător de bunuri necomercializabile, în principal), agricultura și sectorul serviciilor guvernamentale (sau nonpiață). Modelarea comportamentală este concentrată în principal asupra industriei prelucrătoare și asupra serviciilor de piață, agricultura și sectorul serviciilor guvernamentale fiind descrise prin modele mai simple. Inițial, modelul a fost proiectat să analizeze comportamentul țărilor beneficiare ale fondului de coeziune: Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania, în special în privința efectelor absorbției
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
10% față de ipoteza „fără” fonduri. În același timp, rata șomajului în 2020 va fi la aproximativ jumătate față de nivelul la care ar fi ajuns în scenariul fără fonduri; • beneficiile injecției de fonduri vor fi resimțite mai mult în cadrul sectorului industriei prelucrătoare (bunuri comercializabile pe piețele externe), al cărui output va crește suplimentar în scenariul cu fonduri cu 38% în 14 ani, prin comparație cu sectorul serviciilor, în cazul căruia creșterea suplimentară este prognozată la circa 25%; • exporturile au fost considerate ca
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
esențial de variația creșterii și de eficacitatea potențialului de producție. Aceste efecte, numite „efecte de ofertă” se referă la creșterea relativă a investițiilor, la diferențierea produselor, la specializarea industrială, la conținutul tehnologic al exporturilor și profitabilitatea relativă a produselor industriei prelucrătoare.”<footnote G. Silași, Economia Uniunii Europene, Editura de Vest, Timișoara, 2005. footnote> Devine evident că, privită în general, competitivitatea include atât noțiunea de randament (utilizarea rațională a factorilor de producție, în vederea obținerii celui mai bun cost), cât și cea de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mijlocii (raportat la standarde internaționale), măsura în care productivitatea companiilor este susținută de strategii globale; - piața muncii are în vedere aspecte legate de remunerarea totală pe oră a muncitorilor (salarii + beneficii suplimentare), costul unitar al forței de muncă în industria prelucrătoare, remunerarea profesiilor din domeniul serviciilor (venitul brut anual, inclusiv suplimente cum ar fi primele), remunerarea managerilor (salariul de bază plus total prime și stimulente), numărul mediu de ore lucrătoare pe an, măsura în care relațiile de muncă sunt, în general
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă de respondenți potențiali, care include firme din principalele domenii de activitate ale economiei: agricultură, industria prelucrătoare și neprelucrătoare, precum și servicii; 2) separarea cadrului în două liste: una care include doar firme mari și a doua, care include toate celelalte firme (ambele liste reprezintă diferitele sectoare economice); 3) pentru a reduce subiectivitatea sondajului, pe baza acestor liste
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
București, 2001, p. 136. footnote>. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect în industriile extractive și în domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată în industriile prelucrătoare, în construcții, transporturi etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, cedează locul noii economii, care nu mai este industrială, ci este o economie postmodernă, postcapitalistă, postindustrială și informațională. George Soros remarca, de exemplu, că niciun sistem nu este perfect
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de servire: circa 10-20 km. Accesul la căile de comunicație: acces direct la drum național sau județean, la centrul de rang superior și legături facile cu localitățile din zona de influență. Funcțiuni economice: capacități de producție din domeniul secundar (industrie prelucrătoare și construcții), terțiar (servicii sociale și comerciale) și primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură). Nivel de dotare-echipare: • administrație publică, autorități judecătorești și asociații: − primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociații; • educație: − învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal; • sănătate, asistență
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
aeriene sunt incluse În categoria mai generală a transporturilor care include și alte mijloace de locomoție (transporturile pe apă, pe uscat și spațiale). CAEN reprezintă o clasificare pe patru nivele În 17 domenii funcționale cuprinzătoare (ex. agricultură, industrie extractivă, industrie prelucrătoare, transporturi, Învățământ, sănătate etc.); următorul nivel ar include industriile propriu-zise: extracția cărbunelui, transporturile aeriene, Învățământ (În privința Învățământului acest nivel nu produce nici o altă diferențiere) etc. Pe al treilea nivel se diferențiază Între Învățământul primar, secundar, superior și alte forme de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vechi timpuri, din preistorie, și-l observăm în grija creatorilor de valori materiale de a da formă estetică obiectelor confecționate, dar și elemente de artă propriu-zisă. Ni se dezvăluie acest aspect în finețea dată de către șlefuitor uneltei din piatră, a prelucrătorului argilei, prin simetria liniilor în modelarea obiectului ceramic și decorarea lui în fel și chip, a culorilor folosite, a formelor diverse și alte componente ce țin de domeniul artei populare incipiente. De asemenea, obiectele cultice descoperite în străvechile și vechile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doar două activități dețin aproape două treimi din totalul imobilizărilor corporale, fapt ilustrat și de reprezentarea grafică (figura 3.2). În cadrul activității de industrie, ponderea cea mai mare revine industriei extractive cu aproape 60% din valoarea totală a imobilizărilor, industria prelucrătoare deținând puțin peste 25% (tabelul 3.6). Pe forme de proprietate, la sfârșitul anului 2010, 64,5% din totalul imobilizărilor corporale erau proprietate majoritar de stat și 35,5% majoritar privată, situația fiind similară în cei trei ani analizați. Analiza
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
III-a Industrii destinate a lucra pentru armată în caz de război asigura protecția contrainformativă a unui mare număr de societăți și întreprinderi, care depășeau domeniul industriei grele și strategice, ajungându-se până la acele ramuri furnizoare de materii prime și prelucrătoare. În cazul afectării acestora, prin acte de sabotaj, s-ar fi creat probleme grave ori s-ar fi dereglat procesele de producție subsumate efortului național-strategic de apărare. Industriile vizate din acest punct de vedere erau: metalurgia, electrotehnica, chimia, producerea materialelor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
0,20 0,10 0,00 -0,10 -0,20 -0,30 -0,40 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.1. Evoluția avantajelor comparative ale României în relația cu UE 15 în cazul produselor industriei prelucrătoare Dinamica avantajelor comparative, pentru fiecare dintre cele trei categorii de produse considerate, reprezintă un indiciu deosebit de util în ceea ce privește viteza de reorientare din postura de exportator preponderent de mărfuri slab și mediu prelucrate către statutul de exportator principal de produse cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
atinse după 1998 (tabelul 7.3). Deși în valoare absolută creșterea înregistrată de produsele cu complexitate redusă a atins un nivel destul de ridicat (de peste 3,4 ori), datorită unui ritm de creștere net superior (de peste 7,5 ori) caracteristic industriei prelucrătoare în ansamblu, ponderea acestei categorii în totalul exporturilor de produse industriale către UE s-a diminuat considerabil, de la aproximativ 44,40% în anul 1992 până la numai puțin peste 20% în anul 200212. Tabelul 7.3. Evoluția structurală a exporturilor României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în totalul exporturilor de produse industriale către UE s-a diminuat considerabil, de la aproximativ 44,40% în anul 1992 până la numai puțin peste 20% în anul 200212. Tabelul 7.3. Evoluția structurală a exporturilor României în UE pentru produsele industriei prelucrătoare între 1992 2002 Produse industriale 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Produse cu un grad de complexitate ridicat 15,36% 11,74% 12,32% 13,06% 14,60% 13,09% 15,78% 19,16% 22
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cel mai substanțial avantaj comparativ față 12 diferența ar fi fost mult mai importantă în cazul modificării bazei de raportare prin utilizarea anului 1991, când produsele cu grad scăzut de complexitate au deținut peste 57% din exporturile românești aferente industriei prelucrătoare de UE (secțiunea IX: materiale textile și articole din acestea) pentru toată perioada 1993-2002 a înregistrat o majorare mai lentă a exportului (5,1 ori), fiind foarte aproape de medie. Printre sectoarele industriale care au înregistrat o dinamică inferioară mediei, reducându
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
5). Reducerea cea mai importantă a aparținut secțiunii V: produse minerale, care, de la 4,47% în anul 1993, a ajuns doar la 1,22% în anul 2002; Tabelul 7.5. Evoluția structurală a importurilor României din UE pentru produsele industriei prelucrătoare între 1992 2002 Produse industriale 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Produse cu un grad de complexitate ridicat 40,86% 43,78% 43,68% 40,44% 39,24% 36,80% 37,60% 35,42% 38
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
liberalizarea schimburilor externe dintre țara noastră și statele membre UE și CEFTA a condus la accentuarea acestuia în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a fost reflectat în principal de sporirea gradului de concentrare al exporturilor aferente industriei prelucrătoare, ponderea cea mai consistentă fiind deținută de produsele textile, de confecții, pielărie, încălțăminte, metalurgie și produse din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
apariția în perioada imediat următoare, un rol esențial fiind deținut și de ratele stabile de creștere economică înregistrate de România după 1999, care au sporit gradul de atractivitate al economiei românești. Transformări importante au avut loc și în ramurile industriei prelucrătoare datorită expunerii sporite la concurența țărilor membre UE, efectul pozitiv fiind resimțit la nivelul consumului, datorită apariției de bunuri din import cu prețuri inferioare în comparație cu produsele realizate pe plan intern. În vederea eliminării sau minimizării diferitelor probleme care pot afecta nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țara noastră și statele membre UE și CEFTA a condus la accentuarea nivelului de specializare a economiei în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a fost reflectat în principal de sporirea gradului de concentrare a exporturilor aferente industriei prelucrătoare, ponderea cea mai consistentă fiind deținută de produsele textile, confecții, pielărie, încălțăminte, metalurgie și produsele din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice sensibile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
18 mi-lioane de oameni au rămas fără adăpost, iar cîteva mii au murit. Mai nou, efectele au început să afecteze Rusia și țările sud-est asiatice de unde se "importă" ilegal cantități impresionante de lemn ce sunt introduse în țară, servind industriei prelucrătoare. Încă o dată, se confirmă faptul că orice excelență se plătește cu o insuficiență, întot-deauna se pierde ceva cînd se cîștigă altceva, iar raportul pierderi-cîștiguri e greu de evaluat. China se teme încă de o confruntare fățișă cu Statele Unite. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
companie are profitabilitate generală defavorabilă, Rompetrol Rafinare Constantă. Prezenta companiei Nokia ca lider se explică prin faptul că anul de referință a fost 2011, ăn de lichidare a companiei din România. Cinci din cele opt companii-lider regionale sunt din industria prelucrătoare, acoperind 58,29% din cifră de afaceri totală a liderilor regionali. Conform metodei „core”, am identificat: o prima categorie cu un nivel al valorilor PIB relativ ridicate, din care fac parte județele: municipiul București, Timiș, Constantă, Cluj, Prahova, Brașov, Argeș
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
și cele 39 de companii din industria de prelucrare a lemnului, care acoperă 8,4 % din cifră de afaceri a decilei de putere Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Dominante sunt activitățile din trei sectoare ale industriei prelucrătoare: - industria construcțiilor metalice - industria metalurgica - fabricarea echipamentelor electrice Împreună, companiile din aceste sectoare acoperă 35,8% din cifră de afaceri a decilei de putere . Prima specializare este dată de cele 12 companii din industria construcțiilor metalice, din care face parte
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Huilei Petroșani, cu risc potențial mare, ale cărei performanțe trebuie monitorizate Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 1.718,37 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Dominante sunt activitățile din trei sectoare ale industriei prelucrătoare: - industria construcțiilor metalice - industria metalurgica - fabricarea echipamentelor electrice Împreună, companiile din aceste sectoare acoperă 35,8% din cifră de afaceri a decilei de putere . Prima specializare este dată de cele 12 companii din industria construcțiilor metalice, din care face parte
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
de putere . Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate în acoperirea activităților Activitatea de comerț domină județul, acoperind 52,4% din cifră de afaceri a decilei de putere . Activitatea de comerț cu amănuntul este liderul județului, având și companialider - Altex. Industria prelucrătoare este reprezentată semnificativ de trei sectoare: - industria metalurgica - fabricarea produselor textile - prelucrarea lemnului Împreună, cele 27 de companii acoperă 29,6% din cifră de afaceri a decilei de putere . Semnificativă este și activitatea care cuprinde și companiile din agricultură. Cele
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]