5,945 matches
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a arătat că, „în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, dobândesc statutul de funcționar public persoanele care exercită atribuții și responsabilități în vederea realizării prerogativelor puterii legislative, și anume: parlamentarii, senatori și deputați, inclusiv organele lor de conducere (președinții și vicepreședinții, chestorii și secretarii Camerei Deputaților și ai Senatului României). Din rândul celor care exercită prerogativa puterii executive fac parte: Președintele României, prim-ministrul, viceprim
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
cu statut special (...) Nu se încadrează, însă, în prevederile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal angajații din aparatul Senatului, Camerei Deputaților, Guvernului și ministerelor, precum și din cadrul instanțelor și parchetelor, care îndeplinesc atribuții fără legătură cu prerogativele respectivei puteri în stat: conducători auto, îngrijitori, muncitori, paznici etc.“. Potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, în sensul legii penale, funcționar public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
competență în exercitarea unor atribuții de control de către o autoritate publică nu face ca persoana la care se referă dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal să intre în categoria funcționarilor publici asimilați în sensul legii penale, întrucât prerogativa de a verifica activitatea și de aplica sancțiuni în cazul constatării unor abateri nu o plasează pe aceasta în poziția de a fi „supusă controlului“ autorității în sensul legii penale. Distinct de categoriile funcționarilor publici și funcționarilor publici asimilați, prin
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Constituționale, care a arătat că „art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiași text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
a instituțiilor publice ori a altor persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, astfel încât persoana care deține o funcție de conducere în cadrul entității asociative nu exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești, nu exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură și nici atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat. De
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
care sunt utilizate pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin. (1) , părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul
GHID DE FINANȚARE din 18 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261710]
-
potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii [.. .] .“ ... 22. Referitor la critica privind încălcarea dreptului la muncă, jurisdicția constituțională constată că prin textul de lege criticat legiuitorul limitează exercitarea acestuia deoarece are această prerogativă sub condiția respectării principiului proporționalității (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 611 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, paragraful 32). Astfel, conform principiului proporționalității, orice măsură luată
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
3) din Codul fiscal. ... 13. Se consideră că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată într-un regim de nejustificată urgență, că Guvernului nu îi este permis să preia funcția de legiferare prin sistemul ordonanțelor, că Guvernul trebuie să respecte prerogativele legislative ale Parlamentului, iar excesul de ordonanțe de urgență diminuează rolul forului legislativ. Ordonanța de urgență criticată legiferează într-un domeniu rezervat exclusiv legii. Or, Guvernul nu poate modifica legislația fiscală pentru că implicit modifică bugetul național public și orice
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
textului de lege criticat în cauza de față, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
OG-7/40 mm 160 24.000,00 6. General Defense Corp , SUA B60 FUM 3.000 390.000,00 7. Kiesler, SUA 4 BN-27 4.000 500.000,00 În anul 2021 nu au fost încheiate contracte pentru livrare la export. Activitatea de export Prin statutul S. CARFIL S.A., prerogativele comercializării produselor de tehnică militară (armament şi muniţie) fabricate de filială, la intern şi export sunt ale C.N. ROMARM S.A.. S. CARFIL S.A. a răspuns cu promptitudine la toate solicitările de oferte, astfel: pentru anul 2019 în număr de 186
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 16 august 2021, paragraful 14). ... 18. Prin urmare, aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 19. Față de jurisprudența anterior invocată, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
Constituțională, în caz contrar realizându-se o ingerință a acestei instanțe în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. Astfel, este prerogativa absolută a Parlamentului și a Guvernului de a stabili cadrul legal, modalitatea de aducere la îndeplinire, precum și termenul în care intră în vigoare măsurile financiare sau fiscale adoptate. Totodată, motivele prezentate în susținerea neconstituționalității se încadrează în conceptul de
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998]. ... 15. Curtea a reținut, de asemenea, că Ministerul Transporturilor este organul administrației publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor de interes național și că tot acesta administrează drumurile de interes național, direct sau prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. care își realizează atribuțiile în condițiile
DECIZIA nr. 351 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262298]
-
a beneficia de un tratament mai favorabil pentru o faptă penală de recunoașterea tuturor faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. O astfel de condiționare este neconstituțională, lipsind de conținut exercițiul dreptului la apărare, transformându-l într-o prerogativă formală, în vădită contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Așa fiind, art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală aduce atingere dreptului garantat de art. 24 alin. (1) din
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
de judecător/procuror cu o altă funcție (privată) ce nu face parte din sfera celor didactice. Recunoașterea posibilității judecătorului/procurorului de a exercita funcții private (retribuite sau nu), indiferent că au sau nu legătură cu serviciul justiției, serviciu care ține de esența prerogativelor statului, are drept consecință fragilizarea și afectarea temeiului pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia (a se vedea Decizia nr. 900/2020, care
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de îndreptare fără executarea pedepsei. Pentru complinirea acestei deficiențe, Codul penal reglementează instituția anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere. ... 29. De altfel, Curtea reține că reglementarea anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere a fost realizată de către legiuitor în temeiul prerogativelor sale constituționale, stabilite de dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și nu aduce atingere independenței judecătorului. Acesta urmează să aprecieze, în funcție de situația
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
august 2020, paragraful 18). ... 37. Relativ la categoria funcționarilor publici, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că aceștia desfășoară activități care implică exercitarea unor prerogative de putere publică, atribuțiile și responsabilitățile acestora sunt stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome (Decizia nr. 188 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 7 iunie 2016, paragraful 23, și Decizia
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și de legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 22. Referitor la invocarea prevederile art. 27 din Constituție, acestea nu au incidență în cauză. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
de exemplu, Decizia nr. 169 din 19 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 205 din 10 aprilie 2013). Ca atare, în acest cadru legislativ special se înscriu și dispozițiile criticate în prezenta cauză. Astfel, legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituționale prevăzute la art. 61 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, a adoptat norme legale - respectiv un cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, care să satisfacă cerința de celeritate a desfășurării procedurii
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
aplicării pedepsei, art. 83 stabilind condițiile ce trebuie respectate pentru ca aceasta să poată fi dispusă de către instanța judecătorească. În acest sens, Curtea a reținut că amânarea aplicării pedepsei este o formă de individualizare a pedepsei și, totodată, o prerogativă acordată instanței de judecată de a stabili o pedeapsă penală pentru o persoană vinovată de comiterea unei infracțiuni și de a amâna aplicarea acesteia, dând astfel posibilitatea ca pedeapsa în cauză să nu fie, în mod provizoriu, executată, iar, în
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
la paragrafele 14 și 15, următoarele: 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că este neîntemeiată critica adusă art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, conținutul acestuia reprezentând o simplă și legitimă exercitare de către stat a prerogativei, recunoscută prin jurisprudența Curții Constituționale, de a stabili condițiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
în această bază de calcul, iar în analiza constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 s-a apreciat că, prin conținutul său, această normă legală reprezintă „o simplă și legitimă exercitare de către stat a prerogativei“ enunțate (Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022). ... 60. Dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezintă o dificultate reală de
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]