61,806 matches
-
celui de-al patrulea și, totodată, celui din urmă roman al său, încheiat în 1948, va fi confiscat în momentul arestării de către Securitate și, astfel, pierdut pentru totdeauna.) Există, după știința noastră, o singură cronică dedicată romanului Moartea cotidiană în presa vremii, cea menționată la bibliografia critică consacrată operei lui Dinu Pillat în volumul amintit mai devreme 2 și în studiul monografic al subsemnatei, Dinu Pillat - Un destin împlinit (București, DU Style, 2000). Această unică semnalare a romanului aparține lui N.
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Dacă tac în privința culturii, e rău. Dacă vorbesc despre cultură, tot rău este. Cu dl Zubașcu n-o nimerim nicicum. Corespondență din Cernăuți După vizita delegației din România, cu donații importante pentru școlile cu limba română de predare (calculatoare, cărți) presa de limbă ucraineană a publicat materiale cu conținut contradictoriu. Presa oficială a Administrației regionale și a Consiliului regional în articolul Caravana culturală - oaspetele României a reflectat în mod realist evenimentul: întâlnirile oficiale și conținutul discuțiilor, donațiile (ziarul Libertatea cuvântului - care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
tot rău este. Cu dl Zubașcu n-o nimerim nicicum. Corespondență din Cernăuți După vizita delegației din România, cu donații importante pentru școlile cu limba română de predare (calculatoare, cărți) presa de limbă ucraineană a publicat materiale cu conținut contradictoriu. Presa oficială a Administrației regionale și a Consiliului regional în articolul Caravana culturală - oaspetele României a reflectat în mod realist evenimentul: întâlnirile oficiale și conținutul discuțiilor, donațiile (ziarul Libertatea cuvântului - care apare săptămânal în două limbi: română și ucraineană (din 25
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
despre L. Blaga, M. Blecher și E. Simion. Foarte frumoasă înfățișarea grafică a noii serii. Unanimitate minus unu La mari evenimente, ziarele noastre centrale scot numere pe care le putem numi antologice. Se simte nu numai efortul de a face presă fără greșeală, ci și o ingeniozitate și o plăcere de a scrie pe care săptămîna trecută le-am remarcat la aproape toate ziarele din București. Marile cotidiane și-au alcătuit edițiile de luni, simțind adierea istoriei. După vizita președintelui Bush
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
toți acești ani de competiție cu televiziunile și radiourile. În treacăt fie spus, nu vrem să minimalizăm astfel ce s-a făcut la posturile de televiziune și de radio, atît publice, cît și particulare. Spre deosebire de alți colegi ai noștri din presa scrisă, Cronicarul privește cu înțelegere emoțiile și "bîlbele" reporterilor de televiziune care au relatat în direct despre vizita președintelui Bush. Așa ceva se mai întîmplă și reporterilor de CNN, încît noi, cei cu condeiul, putem fi mai înțelegători cu cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
valul emoției generale. Și, pe de altă parte, dacă reporterii de televiziune și cei de radio nu s-ar mai bîlbîi sau, prin natura lucrurilor, n-ar oferi informații incomplete, ce ne-ar mai rămîne de făcut nouă, celor din presa scrisă. Cronicarul a remarcat și el, pe de altă parte, o tonalitate uneori sîcîitor festivistă a acestor transmisii maraton în direct. Totuși să nu confundăm festivismul de pe vremea lui Ceaușescu, al transmisiilor în direct care erau gata îmbălsămate în formolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
se prepară după o rețetă anumită. E vorba de false evenimente, firește, tot așa cum false sînt îndrăznelile acestei literaturi. Una din reguli este ca autorii propuși să devină evenimente și să ia premii trebuie să fie cît mai prezenți în presă, la radio și la t.v. Indiferent cu ce: dar mai ales cu declarații despre tot și despre nimic. La acest "teatru al iluziilor", critica literară contribuie în mod decisiv. Observația cea mai frapantă pe care o face Pierre Jourde
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
M. Sadoveanu nu l-au preocupat în prima linie problemele artei sale, ci avantajele personale, ne dovedește frecventa schimbare de macaz în conduita cetățenească a acestui egoist totdeauna grăbit să se situeze în fruntea profitorilor. Girul pe care-l acordase presei din Sărindar (ca de altfel și girul celuilalt oportunist civic, Cezar Petrescu) nu are nici măcar scuza apărării unei poziții nemuritoare. Mobilul lui M. Sadoveanu a fost banul. Cînd își încheia redactarea Anilor de ucenicie l-am văzut la Pucioasa. Taciturnul
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
se termină de către doi inși într-un timp al narațiunii care acoperă în timp real vreo oră, iată neglijențele epice. Alt text, Dedicație, sau, eventual, manualul scriitorului etern debutant, pe care Ștefan Caraman îl dăscălește cum să răzbească în jungla presei literare de azi, (deși mi se pare derizoriu, asta nu e junglă, doar, cel mult, un crâng). Ei bine, trecând peste răutățile absolut gratuite, textul e foarte bun ca pamflet, ar merge la Cațavencu, dar cei de acolo practică un
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu o frază sigură, după compararea articolelor din presă, a edițiilor princeps ale fiecărui roman, a diferitelor ediții între ele, a manuscriselor, atâtea câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în anume loc, fondurile manuscriselor de la Biblioteca Academiei și Muzeul literaturii, din ansamblul Saint
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Mihai Apostol Nu cu prea mult timp în urmă (decembrie 2000), un comunicat de presă, lansat în eter, anunța hotărârea liderului de la Kremlin, Putin, de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmând ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia (oare doar atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
mai respectabile instituții ale statului? Scrii tot despre Ristea Priboi. Vrei să fii dat în judecată pentru calomnie? Continui să scrii despre Ristea Priboi. Drept să spun, nu mai voiam să scriu despre Priboi după toate cîte au apărut în presă în ultima vreme. Dar m-am simțit direct vizat de amenințările și procesele de intenție la care se dedă acest fost securist care monitoriza și el Europa Liberă - ce era rău în asta?! Că doar nu era să stea tovarășii
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
cu cît patriotism înalt și-a făcut el datoria. Noi nu mai știm în ce lume am trăit, de vine Priboi să ne amenințe și să ne acuze, separat și în solidar, de parcă soarta României ar depinde, brusc, de ce scrie presa despre el? Asta e culmea tupeului: să-ți legi trecutul de securist de intrarea României în NATO și să ai pretenția că cine te "atacă" vrea, de fapt, să submineze Parlamentul și AGVPS-ul. Și astăzi, trecut în civilia parlamentarismului
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
și AGVPS-ul. Și astăzi, trecut în civilia parlamentarismului, fostul securist miroase a securist cînd declară că nimic nu e întîmplător! Adică el e victima unei conspirații împotriva României. Închipuiți-vă, el era în spital și atunci și-a găsit presa să-l atace că a făcut poliție politică de cea mai murdară speță. Iar istoricul Marius Oprea, de la care a pornit totul, a găsit "un nebun" care să-l acuze pe el, Priboi, că l-a bătut cu mîna lui
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
a fost securist. Nu e întîmplător că a fost pus să "monitorizeze" Europa Liberă. Nici că a ajuns parlamentar nu e întîmplător. Ristea Priboi are două probleme personale pe care încearcă să le pună în spinarea României și pe seama răutății presei. Că a fost un securist de încredere al regimului Ceaușescu - că altfel nu ar fi fost pus la monitorizarea Europei Libere. Și că avînd un asemenea trecut nu s-a sfiit să devină parlamentar. Securitatea n-a fost o instituție
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
patriotismul de pe vremea lui Ceaușescu, în rezumat securistic, n-are nici o legătură cu intrarea în NATO și cu Parlamentul de azi al României. Înțeleg că Priboi e iritat că dintre toți foștii securiști care au ajuns parlamentari despre el scrie presa cel mai mult. Dar cu ce e de vină presa că el și-a imaginat că nu se va afla ce a făcut pînă în '89? Că Priboi o ține pe-a lui ar fi de înțeles. De înțeles sînt
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
nici o legătură cu intrarea în NATO și cu Parlamentul de azi al României. Înțeleg că Priboi e iritat că dintre toți foștii securiști care au ajuns parlamentari despre el scrie presa cel mai mult. Dar cu ce e de vină presa că el și-a imaginat că nu se va afla ce a făcut pînă în '89? Că Priboi o ține pe-a lui ar fi de înțeles. De înțeles sînt și amenințările lui de tot felul. Chiar dacă nu știu ce comisie parlamentară
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
în '89? Că Priboi o ține pe-a lui ar fi de înțeles. De înțeles sînt și amenințările lui de tot felul. Chiar dacă nu știu ce comisie parlamentară a încercat să-l scoată mai curat, mai uscat de ultimele acuzații apărute în presă, se pare că există mai mulți martori care sînt gata să depună mărturie împotriva lui pentru ceea ce a făcut după revolta muncitorilor de la Brașov, din 1987. De ce îl țin în brațe protectorii lui din PSD, în pofida uriașului scandal din presă
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
presă, se pare că există mai mulți martori care sînt gata să depună mărturie împotriva lui pentru ceea ce a făcut după revolta muncitorilor de la Brașov, din 1987. De ce îl țin în brațe protectorii lui din PSD, în pofida uriașului scandal din presă, asta e de neînțeles, admițînd că în partidul de guvernămînt există o minimă preocupare de onorabilitate.
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
sînul actualei puteri a avut parte de o mediatizare plictisită și succintă. Va să zică premierul își împachetează ditamai guvernul și-l duce la Cotroceni ca să-l convingă pe președinte de rostul anticipatelor; va să zică președintele se opune ideii; va să zică premierul iese în fața presei zicînd abil și nepoliticos că președintele se mai gîndește; va să zică purtătoarea de cuvînt a președintelui declară aceleiași prese că președintele n-are la ce se mai gîndi: ei bine, cu acest eveniment major pe brațe, televiziunile noastre de toate culorile
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
și-l duce la Cotroceni ca să-l convingă pe președinte de rostul anticipatelor; va să zică președintele se opune ideii; va să zică premierul iese în fața presei zicînd abil și nepoliticos că președintele se mai gîndește; va să zică purtătoarea de cuvînt a președintelui declară aceleiași prese că președintele n-are la ce se mai gîndi: ei bine, cu acest eveniment major pe brațe, televiziunile noastre de toate culorile habar n-au ce să facă. Îl expediază în partea mijlocie a programelor de știri din seara cu
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
nu e așa, muritori de rînd, fără acces la speculația înaltă - formule inteligibile și eficiente în activitatea lor de zi cu zi, dacă nu neapărat (dar nici exclus nu este) acel senzațional faptic și emoțional cu care îi hrănesc masiv presa și televiziunea. Acestea fiind zise, aș mai adăuga doar că e un pic paradoxal să susții noutatea, cu orice chip și cu orice preț, crezînd în același timp în capacitatea ei de a fi pe înțelesul tuturor. Noutatea e totdeauna
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
promotorul unei mișcări venite de la Zürich", atacându-l, cu accente xenofobe: "ceea ce nu vom permite este doar ca soarta întreprinderii să depindă de calculele unui impostor lacom de reclamă"; iar autorul cărții notează și ecourile acestei luări de poziție în presa naționalistă, unde se vorbește despre "balega dadaistă", adăugându-se că "nu se poate pretinde românului Tzara bum bum să se exprime altfel" și se denunță "dadaismul, negrii și metecii"... (La rândul său, Aragon nu e mai clement cu "frivolitatea" dadaistului
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în care "Tzara se lasă cîștigat de euforia oficială" a construcției unei noi societăți. Amintita confruntare cu realitatea politică maghiară din 1956 îi va deschide ochii: dovadă interviul acordat presei după întoarcerea de la Budapesta ori semnarea răspunsului deloc complezent dat scriitorilor sovietici, alături de Sartre și alții, după invadarea Ungariei de către trupele sovietice). Nu fără motiv, revine, așadar, mereu caracterizarea biografului - care vorbește despre "militantismul discret" și meținerea sa "oarecum în
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]