1,175 matches
-
multe despre primejdia care îi pândea, ori poate că moșul știa și cum s-o țină în frâu. Acum însă, era prea târziu. Nu mai avea de unde să-l ia pe Calistrat, trebuia să se descurce singur, deși avea o presimțire sumbră că nu va fi în stare. Știa că ceea ce îi cerea șeful nu era realizabil, cel puțin nu imediat, iar în douăzeci și patru de ore era de-a dreptul imposibil. Mai primise el sarcini care la prima vedere păreau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era ideea lui și se simțea foarte mândru de ea. El era pregătit, în ceea ce îl privea nu mai avea nimic de făcut. Nu mai rămânea decât ca Boris să își îndeplinească partea lui de treabă și avea deja o presimțire că acesta o va face. Apoi, vor încărca și ultimul vagon și trenul va porni spre portul Constanța. Tot fără să știe Boris, în nopțile care trecuseră, filmase fiecare incursiune a duhului în baza lor. Avea înregistrate toate mișcările acesteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de douăzeci de ani) nu credea În presimțiri, el se Încredea numai În știință. GÎndea În sinea lui că fetița are o criză de isterie sau poate epilepsie (deși nu pronunțase). A zis doar că a doua zi de dimineață era bine să fie dusă la doctor; putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
acel străin era diavolul. 6 Un somn dens de uitare și perspectiva de a o revedea pe Clara În acea după-amiază mă convinseră că viziunea nu fusese decît o Întîmplare. Poate că acea neașteptată izbucnire de imaginație febrilă era doar presimțirea promisei și mult doritei creșteri bruște care, potrivit tuturor vecinelor de pe scară, avea să mă transforme Într-un bărbat, dacă nu de ispravă, cel puțin bine făcut. La ora șapte fix, Îmbrăcat cu cele mai bune haine și emanînd vapori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Nuevo a ars din temelii, la puțin timp după miezul nopții. Gratis. Am oftat. — Ce s-a Întîmplat cu cărțile lui Carax? S-au pierdut? — Aproape toate. Din fericire, secretara lui Cabestany, cînd a auzit de ofertă, a avut o presimțire și, pe socoteala și pe riscul ei, s-a dus la magazie și a luat cîte-un exemplar din fiecare roman al lui Carax. Ea era cea care păstra toată corespondența cu Carax și, de-a lungul anilor, Între ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dacă vreți, și lipsa mea de curaj, Sunt om ca și tine, nu mi-aș permite să merg atât de departe, te sfătuiesc doar să-l iei de aici înainte pe agentul nostru clasa a doua sub protecția ta, am presimțirea că voi doi veți avea mare nevoie unul de celălalt. Inspectorul și agentul spuseră, Atunci, la revedere, iar comisarul răspunse, Mâncați bine, nu vă grăbiți. Ușa se închise. Comisarul se duse să bea apă la bucătărie, apoi intră în dormitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dormitor, acolo se opri și se întoarse, O să vă simt lipsa, spuse el. Făcu o pauză și adăugă, Nu uitați ce v-am spus când v-ați dus să cinați, La ce vă referiți, domnule comisar, întrebă inspectorul, Că am presimțirea că veți avea mare nevoie unul de celălalt, nu vă lăsați amăgiți cu vorbulițe blânde și nici cu promisiuni de avansare rapidă în carieră, răspunzător de rezultatul la care a ajuns această investigație sunt eu și nimeni altcineva, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu ar fi fost În stare să socotească acel număr de pași. De ce era nevoie de un matematician pentru a duce la bun sfârșit proiectul acela obscur? O neliniște bruscă pusese stăpânire pe el. Se grăbi spre ușă, pradă unei presimțiri. Parcurse lungul drum până la han alergând din răsputeri. Între timp, se blestema pentru cât fusese de neprevăzător. Mișcat de ceea ce văzuse la Stinche, ordonase ca omul să plece liber. Fusese o decizie luată nu cu rațiunea, ci dictată doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi fost el de dureros? Înecările În Arno nu erau rare, mai cu seamă vara, când multă lume Îi Încerca adâncimea Înșelătoare, Încrezându-se În nivelul scăzut al apelor. Se pregătea să le ordone să se adreseze altcuiva, când o presimțire Îi străbătu mintea. Imediat Își schimbă hotărârea. - Duceți-mă acolo, exclamă, urmându-i pe oamenii aceia. O porniră pe malul Arnului, În aval de Ponte Vecchio, până dincolo de șirul de mori de apă. În acele momente, râul, aproape lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cele Zece cărți. Aceea a autorului său, cel mai mare astrolog din toate timpurile. Un frison Îl Îngheță, ca atunci când gândul i se opri la cel care Îi profețise nenorocirea. Dar mai apoi, dintr-o dată, ridică din umeri, alungând nefasta presimțire. Nu, semnele acelea de pe hârtie nu aveau nici o putere. Numai el era arbitrul propriului destin. Mânios, Înșfăcă foaia ca să o facă bucăți. Îi sfâșie marginea, după care se opri. Fluturând hârtia, o Întorsese pe partea cealaltă, iar acum, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să mă întorc acasă cu orice preț, chiar dacă aș fi luat-o pe câmp, înconjurând drumul în caz că era încă interzisă trecerea, făcând ocoluri, nu contează, numai să mă întorc la ea. Cât mai repede. Nu pot spune că aveam o presimțire. Nu eram îngrijorat. Nu. Dar îmi era dor de pielea și de ochii ei, de sărutările ei, doream să o strâng în brațe pentru a mai uita de moartea aceea care punea stăpânire peste tot. Mi-am pus pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
stăpânul său pentru a-i spune că masa de seară va fi în curând gata. Traversă parcul, se apropie de Destinat, îl strigă, dar nu obținu nici un răspuns. Când se apropie de el destul de mult, la câțiva metri, avu o presimțire. Merse încet, înconjură movila și îl văzu pe Destinat, drept, cu ochii larg deschiși, cu cele două mâini așezate pe măciulia bastonului. Mort de-a binelea. Se spune adesea că viața este nedreaptă, dar moartea e și mai și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Astor Piazzolla, cu ritmurile lui lente, în patru timpi, triste și dramatice, cu bandoneonul minunat -, Liber Tango. Dar eu vedeam Bucureștii din viitor, vedeam cum e să calce pârjolul asupra țării mele, să vină zavera - căci simt, știu, presimt, văd, presimțirile astea mi se trag de la ghiuleaua de foc, aia de-ți povestii -, și uite că am văzut scene ce aveau să fie mai târziu, de-abia în decembrie 1989, pe bulevardul Magheru, demonstrațiile miilor de oameni împotriva lui Ceaușescu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un fecior! Nea Ovidiu se uită neîncrezător în ochii Cuvioasei. Între timp, buchetul zbură, odată cu norocul, pe deasupra capului Marcelei, aterizând în brațele unui tânăr brunet cu ochelari de soare, care cumpăra sfios niște lumânări. Pentru o clipă, Mariana avu o presimțire sumbră văzându-l pe tânăr, dar ochii lui Mișu erau atât de mâhnți de mâhnirea ei, încât mireasa își reveni pe dată. Lăsându-l pe tânăr îmbujorat ca trandafirul lui Mișu, se îndreptară cu toții fericiți spre MaxiBar. * MaxiBarul era decorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o femeie frumoasă. - O femeie! Tocmai acum, când scăpase de Mariana, doamna Popa nu era pregătită pentru o astfel de veste. Dar doamna doctor nu greșise niciodată. După arestarea lui nea Ovidiu, Mariana se întorsese singură la nuntă. Cuprinsă de presimțiri sumbre, țipase și se zbătuse, atrâgând atenția trecătorilor. Așa că băieților li se cam luase și de nuntă și de furat mireasa. Au intrat în prima crâșmă, lăsând-o pe Mariana să se întoarcă pe jos, în rochie de mireasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ghiveci în sus. - Nu, îndrăzni Horațiu. Încă nu. Întâi am de reglat ceva cu domnul halterofil. - Cu mine? se miră Mișu, ridicând halterele cât putea de sus. - Da. Aș vrea să te rog... să te somez... să faci comunicatul! O presimțire sinistră străpunse inima Marianei. O presimțire care se și adeveri: - Eu sunt Nexus! Cumplitul nume îi muie puțin picioarele lui Mișu: totul e din vina lui, din vina minciunii și a lăcomiei lui. Cumplitul nume îi îngrozi pe amețiții agenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Încă nu. Întâi am de reglat ceva cu domnul halterofil. - Cu mine? se miră Mișu, ridicând halterele cât putea de sus. - Da. Aș vrea să te rog... să te somez... să faci comunicatul! O presimțire sinistră străpunse inima Marianei. O presimțire care se și adeveri: - Eu sunt Nexus! Cumplitul nume îi muie puțin picioarele lui Mișu: totul e din vina lui, din vina minciunii și a lăcomiei lui. Cumplitul nume îi îngrozi pe amețiții agenți ai siguranței lui: totul și everything
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fie condus din umbră de aici, de o grupare de dreapta (Smith se informase între timp și cum e cu Zelea Codreanu), al cărei nou Căpitan diabolic putea fi chiar această - sau acest - „Contesa”. Trebuia să mai rămână. Înfiorat de presimțiri stranii în privința situației de acasă, Smith se surprinse făcându-și o cruce mare, în timp ce zâmbea tâmp, din reflex, unui grup de români care făceau grătar. Mâna cam păroasă îi atinse ușor fața într-o nevoie inconștientă de mângâiere și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
dreptul la existență. Rainer spune că el însuși are, de asemenea, dreptul la non‑existență, la fel ca pisica aceasta, pe care o va trimite acuși spre propria ei non‑existență până să apuce să zică pâs. Pisica are o presimțire, de unde și neliniștea din sac. Sophie poartă o rochie sport de lână, lucrată la casa de modă Adlmüller. Pardesiul Annei e lucrat la mașina de cusut a mamei, chestie care se observă imediat. Sophie aleargă cu pas elastic peste rădăcini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
organizat O măreață adunare, Unde a chemat Toți episcopii. Atunci Ei au formulat Dogme sacre și porunci Demne de urmat. Printre ei, lucrări de seamă Sfanțul a făcut. El slujit-a fără teama Crezul ce-a avut. Cu o clară presimțire, Apoi s-a retras La Sion în mănăstire, Unde a rămas. Cum era în suferință, Repede s-a stins. Dar, trecând în neființă Scopul și-a atins. Ale sale moaște sfinte S-au tot împărțit Și-n biserici renumite Ele
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
Acasa > Cultural > Artistic > NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Trăsnetul Am visat urât și m-am sculat tulburat și înfiorat. O presimțire rece mă paralizase. Nu am înțeles de la început despre ce este vorba, dar m-am trezit cu o presimțire sumbră. Mă duceam la Bibliotecă și înainte de a ajunge, am văzut o sală de lectură de formă ovală, înclinată spre dreapta
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Trăsnetul Am visat urât și m-am sculat tulburat și înfiorat. O presimțire rece mă paralizase. Nu am înțeles de la început despre ce este vorba, dar m-am trezit cu o presimțire sumbră. Mă duceam la Bibliotecă și înainte de a ajunge, am văzut o sală de lectură de formă ovală, înclinată spre dreapta la circa patruzeci și cinci de grade și aflată în cercul de jos al cifrei opt. Și, mai departe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
sau în avion. Dragostea înnobilează și purifica totul și are puterea de a depăși complicațiile ivite. După obstacolele întâlnite și sacrificiile făcute, el și ea au șansa de a se întâlni în ceruri, așa cum își dorise Lia, atunci când că o presimțire a evenimentelor ce aveau să urmeze, a propriei morți, are o premoniție, o viziune, gândindu-se “cât de frumos ar fi fost ca împreună, ea și Florin, ținându-se de mână, să pășească amândoi în fața zâmbetului Mântuitorului.” Așa se și
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
ostenit de dorul ce ne-mparte! Gândul e lumină în trsta pace Și umbrele se mută mai departe... Parcă, ceva, se învârtește în aer Și riscă să atingă nemurirea, Un fior trece ușor, -ca un vaier- În vis, mă-mbrățișează presimțirea. Urcăm, lin, dealul pietruit cu vise! Halucinante clipe, moi, latente, În dragostea cu aripile-ntinse, Înnoadă, blând, suave sentimente... ........................................................ Îmi râde sufletul în privirea ta Când ochii tăi-văpăi sclipesc iubire, Sângele-alergând nu-l mai știu asculta, Emoțiile se zbat în
ÎMI RÂDE SUFLETUL de LIA RUSE în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363370_a_364699]