20,415 matches
-
de rînd din satele și orașele întregii R. Moldova care, cînd era cazul, curgeau ca Nistrul primăvăratic spre Chișinău cu siguranță că alfabetul rusesc și astăzi era la modă pe malul stîng al Prutului! Și încă ceva: mai multă lume pretinde la întîietate cînd e vorba de munca privind revenirea la grafia latină în R. Moldova. În schimb, autoritățile de la București și Chișinău puțin îi iau în seamă pe cei care merită mai mult decît alții și, în loc să-i adune pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
nu mai puțin de 50 de cereri de înscriere. În unele cazuri, colegiile au fost „ajutate” agenți de recrutare din Marea Britanie și în străinătate pentru a mări numărul de studenți România și Bulgaria. În conformitate cu legislația UE, studenți din Europa pot pretinde aceleași împrumuturi pentru a acoperi taxele de școlarizare ca și cei britanici. Studenții din UE trebuie să aibă domiciliul în Marea Britanie pe durata studiilor, beneficiind de burse și împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor. Escrocheriile infractorilor români au ieșit la iveală în timpul
Ţeapă românească totală, la Londra. Cinci milioane de lire acordate ilegal [Corola-blog/BlogPost/94059_a_95351]
-
fiind că se afla foarte aproape de țărmul mării. N-avea nimic, pensie, ori vreo altă sursă, decât ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori nu ținea minte deloc. Voiseră să
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
ales cu preocupările tragice ale Europei întregi) culminează: "secretul tuturor slăbiciunilor mele, stă în această îngrozitoare modestie de care nu parvin să mă vindec". (într-adevăr). "M-au crezut un revoltat (Claudel și Jammes), pentru că nu am putut obține, sau pretinde, de la mine, aceasta lase supunere care mi-ar fi asigurat confortul. E poate ceea ce am eu mai protestant: oroarea de confort". E cazul să te gîndești nu numai la "confortul material" al celor ce urmau să intre în tranșee, dar
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță că sancțiunea s-a ridicat. Trei din cei patru, neîncrezători, se deplasează la cadre și văd cu ochii lor respectiva hotărîre. Ei pretind ca, la fel cu cea dintîi, să fie adusă la cunoștința generală. mai 1955. Dorința le e îndeplinită. în plic închis, hotărîrea parvine acasă la părinții inculpaților. Iată reacțiile cîtorva dintre ei: Mama lui Avramescu, citind textul fără ochelari, crede
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
tresară/ Una este mamă, alta este țară." Iar formula lui Ilie Constantin: "multă vreme reușitele macedonskiene în poezie sunt rare, aproape inexplicabile, iute sufocate de o logoree de tip avocățesc" apare și mai tranșantă. La clasici, precum și la contemporani, metoda pretinde o lectură integrală a operei, cu prezentarea pieselor de maximă evidență, material vorbind parcurgerea cronologică a volumelor, pretinzând erudiție chiar și în privința comilitonilor, luând în considerație extrem de bogata recoltă de după 1964. Când, adică, poeții cu câte un volum la trei
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
sunt rare, aproape inexplicabile, iute sufocate de o logoree de tip avocățesc" apare și mai tranșantă. La clasici, precum și la contemporani, metoda pretinde o lectură integrală a operei, cu prezentarea pieselor de maximă evidență, material vorbind parcurgerea cronologică a volumelor, pretinzând erudiție chiar și în privința comilitonilor, luând în considerație extrem de bogata recoltă de după 1964. Când, adică, poeții cu câte un volum la trei ani erau considerați feneanți, poetul cu un volum la doi ani, văzut cu comizerație, cu un volum anual
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Cele mai semnificative versuri ale poetului cercetat - Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Marin Sorescu - sunt cu fină pătrundere descifrate, câteodată cu neașteptate conotații, cel puțin față de ceea ce, linear, oferă textul, către cea mai secretă cută a acestuia. Metoda nu pretinde diferențieri valorice, fiecare poet fiind grădinarul câte unei planete de sine rotitoare, într-un cosmos fără fuziuni și ciocniri. Cei treizeci de ani de scriere a câte unui medalion se mai interpretează în sensul completării de lecturi, pe măsura apariției
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Ovidiu Genaru Poetul La umbra unui ou eu și iscoadele mele plătite pândim când se aprinde iarăși lumina în bănuțul azi întunecat. Și de-ncordare lungă mi-au crescut unghiile ca la bătrânii evrei. Blestem Au venit unii și au pretins că ei sunt Mesia, au venit alții și i-au răstignit pe cei dintâi, Au venit unii și au propus să mergem înainte, au venit alții să ne spună că înainte e în urmă, Au venit unii și ne-au
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
lui Lady (Lady era cățeaua neagră, pitică și de pripas, care se aciuise în jurul blocului unde locuiam) sau Povestea de pe stânci (în spatele blocului erau îngrămădite o puzderie de stânci pe care, împreună cu alți indivizi de vârsta mea, mă cocoțam duminica, pretinzând că am urcat Everestul) sau Poveștile din Grădina lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel, nu-l văzusem niciodată la chip; în fiecare vară și toamnă, vandalizam
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
ei amputată, dezintegrată, dizarmonică. Gestul copilului este, nu întâmplător, acela de a reface legătura dintre elemente, de a suplini golurile din ființă, de a reda funcționalitatea viului unei ființe trecute în moarte. Vina provocată de cunoașterea contradicțiilor și convulsiilor existenței pretinde expierea; dezintegrarea viului cheamă după sine o reintegrare la nivel simbolic, reclamând totodată o iluzorie renaștere: " Iau c-o mână capul, cu cealaltă restul/ Și le schimb când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta altfel în caz că eram țărancă, în loc să fiu burgheză orășeancă. Nu știu. Dacă aș avea un asemenea reper afectiv, cum zice-se au alți români, sau pretind că-l au, m-aș constitui în grup cu ei, în loc să-i ocolesc, și aș găsi și o activitate care să măgulească acest sentiment național. Situația mea de ins în vînt, fără rădăcini naționale, e cea mai inconfortabilă din toate
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
spune; trebuie doar să le spună invers", remarca, pătrunzător și acid, colegul de bancă al lui Cazimir. Efectul unor asemenea convertiri impudice asupra tinerei generații nu putea fi decît negativ, atunci cînd nu devenea dezastruos. Iar această gîndire grav deformată pretindea că ar aparține unor "tineri liberi într-o țară liberă"! Pagina a 2-a, Cultură-Artă, a buletinului Școala nouă ne oferă între altele un text intitulat Concursul literar al clasei IX; autorul identificat cu creionul, este iarăși St. C., de
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
dorința (blocajul psihic pe care mi-l provocase Horia Liman acționa din plin) și că e inutil să apeleze la mine. Nu s-a lăsat convins: "Umbli cu mofturi! Ai gusturi rafinate de natură să-l cultivi pe Mallarmé, și pretinzi că nu ești capabil să scrii 45 de rânduri pe o temă literară. Și vrei să te cred..." I-am replicat că preocupările mele de moment nu erau de ordin literar și că mă absorbise interesul pentru artele plastice. Eram
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
și un canon special, potrivit celor convenite de mai înainte, după tradiții și starea generală a celor de față... Anunțul se arată după ce fiecare jucător a bătut prima carte și nu înainte ca levata să fie luată de pe masă... " Unii pretind că anunțul de joc este acceptat și dacă nu a fost arătat în prealabil. Este o eroare crasă... Dat fiind faptul că jucătorul... nu că ar fi necinstit, mincinos (departe de noi asemenea presupuneri dezonorante)... dar orișicât, oricine, de bună
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
că bărbații simt asta și că de asta mă evită. Mă îndrăgostisem de un vlăjgan sinucigaș. Umbla așa, cu capul în nori, cu gura căscată, era deștept. în lume rîdea zgomotos sau zîmbea legănîndu-se de pe-un picior pe altul. Pretindeam că am nevoie de prietenia creierului său. Nu sînt chiar așa de grozav cum par. mi-a zis vlăjganul ca și cum s-ar fi scuzat. Uneori iarna îi atîrna din nasul încovoiat o picătură. Cînd ne-am plimbat, i-am privit
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
ca-n vis, începea poezia. * Numai că nu era de ajuns doar cuvîntul! Trebuia să mai fiu și eu! Și poate că, de fapt, conștiința, extrem de rar izbită-n priceperea mea, că, iată, exist, trăiesc, chema cuvîntul, îl împrospăta. Subtilități “pretins știutoare”! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 13.IX.1980
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
care se adaugă “rude ale acestora”, trasează o infinitate de cercuri concentrice, pînă la marginea universului sensibil. Unde e punctul uriașei pînze în care pîndește păianjenul asasin, cine ar putea să presimtă? O capcană perfidă este aceea de a-i pretinde individului să se “autocaracterizeze” după fiecare etapă. Dacă va spune despre el însuși numai lucruri bune, e neîndoielnic suspect. Dacă va spune și lucruri rele, îl avem la mînă și piere pre limba lui. Un punct esențial e, firește, averea
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
Mai are preț la revista “Steaua” interogația asupra unor temeiuri ontologice, conținuturile spirituale, construcția de sine, culturală, instituțională, și abia apoi deconstrucția. La revistă au fost și sunt bine primiți și contestatarii metodelor critice tradiționale, tematice sau psihocritice, dar am pretins ca ele, aceste contestări, să fie formulate argumentat, neîntunecate de prejudecata noului. Au încă utilitatea lor și demersurile de-acum clasice ale cercetării litarare, analizele pe textele unor interbelici, Goga, Perpessicius, Cotruș, și impresionismul de sorginte galică și eseul critic
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
minunatele sale scrisori către un tânăr poet, Rainer M. Rilke scria: “auch lieben ist gut, denn lieben ist schwer”, “și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea e iubirea, câtă maturitate spirituală pretinde, constată că omenirea actuală nu e încă în stare de ea. Dar exprimă credința că femeile viitorului prin luminarea minței, înseninarea duhului lor, crescându-și adevărata lor demnitate omenească, vor realiza minunea și o vor învăța bărbaților. Întreb pe toate
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
a rostirii remarcabilă. Tinel primea puhoiul de cuvinte cu o dezinvoltură admirabilă (îmi amintea de dialogurile lui Ion cu șefa), își aprindea țigara și se uita pe geam, îl ignora, din când în când își aducea aminte de instructor, îi pretindea să mai repete fraza insinuând că nu-i înțelesese adâncimile, Ioviță i-o repeta flatat în timp ce eu notam într-un carnet enormitățile emise de instructor. Alcătuisem o prețioasă colecție de expresii idioate, de aberații logice, de cogitații primitive, colecția mea
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
minunilor și continuarea Prin oglindă, sau mai vechiul Tristram Shandy, ca să luăm doar câteva exemple din literatura britanică. Sinucidere literară Postumele lui Jean-Lorin Sterian sunt o carte paradoxală, și nu pentru că autorul sare, metaforic vorbind, peste propriile antume, ci pentru că pretinde, la modul teribilist, să comită prin aceasta un act de „sinucidere literară." Or, îți trebuie, înainte de toate, o reputație literară considerabilă pe care să o poți ulterior ... „sinucide." Scrise sub semnul nevrozei și al atmosferei deprimante a Bercenilor bucureșteni, prozele
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
că-mi este imposibil să mă pronunț. Când citesc o piesă, o simt și o înțeleg în general, dar nu o văd niciodată. Este evident că asta comportă un surplus de patetic și de teatru în teatru - dublă dificultate care pretinde profunzime și acrobație din partea actorului. Jucabilă sau nu, faptul este la drept vorbind secundar. Ceea ce este important, pentru mine în orice caz, este că e vorba despre o operă în care te regăsesc și care te reflectă. Cealaltă n-avea
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
mele. La douăzeci și cinci de ani eram încă un adolescent. La cincizeci, atinsesem deja suta. Chiar și fiziognomia mea a creat întotdeauna probleme. Unii susțineau că nu pot avea mai mult de treizeci de ani, de vreme ce fuseserăm colegi de clasă. Alții pretindeau că murisem pe la vreo nouăsprezece, căci, spuneau ei, elevi fiind, vedeau zilnic fotografia unui om deja bătrîn atîrnînd pe coridoarele liceului lor. Și omul acela, spuneau ei cu mîna pe inimă, omul acela eram eu. Alte opinii? Se abține cineva
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
nimic, deoarece nu sînt convins nici de vinovăția, nici de nevinovăția ei. M-au îndepărtat totdeauna de această femeie legăturile ei oculte, situațiile duble."12 În sfîrșit, referitor la un oarecare Richard, întîlnit la Sorana Gurian, Virgil Ierunca scrie: Ea pretinde că e profesor la Alliance Française, deși nu e imposibil să fie dintr-o secție a N.K.V.D.-ului"13.) Suspiciuni, deci, niciodată complet înlăturate, chiar atunci cînd strîmta locuință a Soranei Gurian devine loc de întîlnire a unui grup din
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]