7,015 matches
-
depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, fără ca în acest mod să fie încălcat art. 15 alin. (2) din Constituție (paragraful 41). Curtea a observat că autorii excepției deduceau neconstituționalitatea textului de lege criticat dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor condamnate definitiv, determinat de renunțarea la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive. Analiza a pornit de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparația de către autorii
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al acestei critici, având în vedere cele prezentate în notele de fundamentare ale ordonanțelor de urgență și reținând că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, însă în acest context nu beneficiază și nu are garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut, vânzare ce nu poate fi atacată nici pentru leziune. ... 20. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16, coroborate cu cele ale art. 44 din Constituție, Curtea reține că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, prin urmare
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 254 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258562]
-
1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că structura excepției de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar
DECIZIA nr. 158 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258344]
-
încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, iar urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, din perspectiva îngrădirii accesului liber la justiție, ca urmare a modificării art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, prin Decizia nr. 827
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
prezenta cauză, Curtea observă că prin aceasta se impune constituirea unei cauțiuni pentru soluționarea contestației formulate atât pe cale administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și pe cale judiciară în fața instanței judecătorești. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii prin prisma faptului că numai o parte a litigiului, respectiv operatorii economici, iar nu și autoritățile contractante, are obligativitatea depunerii cauțiunii în discuție, Curtea constată că această critică este neîntemeiată, având în vedere
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri subzistă, fiind reglementat ca atare prin cadrul normativ în materia achizițiilor publice, putându-se solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor Legii nr. 101/2016, desigur în condițiile stabilite de legiuitor, care, în raport cu criticile formulate, sunt în acord cu Legea fundamentală. ... 26. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
vedea, în acest sens, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, paragrafele 17 și 18). Curtea apreciază că, pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, determinată de o posibilă aplicare arbitrară și, în consecință, diferită a textelor criticate. ... 31. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea reține că
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
intervalul 1 aprilie 2016-24 decembrie 2018, precum și (iv) plata orelor suplimentare față de cuantumul normal de 48 ore/săptămână în intervalul 1 aprilie 2016-24 decembrie 2018. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul se limitează la enumerarea unor prevederi constituționale pretins încălcate de către dispozițiile normative în excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței, fără a motiva, propriu-zis, excepția. ... 6. Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal arată că autorul se limitează la
DECIZIA nr. 896 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252496]
-
normative în excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței, fără a motiva, propriu-zis, excepția. ... 6. Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal arată că autorul se limitează la enumerarea unor prevederi constituționale pretins încălcate de dispozițiile normative în excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței judecătorești, fără a motiva, propriu-zis, excepția. În plus, menționează că niciunul dintre textele constituționale invocate de către autorul excepției nu este încălcat de Ordonanța
DECIZIA nr. 896 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252496]
-
art. 73 referitor la categoriile de legi, art. 76 referitor la adoptarea legilor și hotărârilor și art. 118 referitor la forțele armate din Constituție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul se limitează la enumerarea unor prevederi constituționale pretins încălcate de către dispozițiile normative criticate, fără a motiva, propriu-zis, excepția de neconstituționalitate. Or, așa cum în mod constant a statuat Curtea Constituțională, de exemplu, în Decizia nr. 373 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 896 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252496]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative. ... 23. În ceea ce privește criticile formulate în
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
apreciere, în sensul neacordării beneficiului creșterii punctajelor anuale și beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. ... 25. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la pensie și a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că Legea nr. 263/2010, prin art. 169^1 alin. (4), prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, așa cum a fost
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
3) este obligat să își exercite funcția în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. În cazul nerespectării acestei obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie“. ... 21. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului accesului liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că și din această perspectivă critica de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât textul criticat nu legiferează cu privire la dreptul constituțional prevăzut ca atare de
DECIZIA nr. 876 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251745]
-
în termenul și forma agreate în prealabil cu Fondul; ... d) verifica îndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile contractuale a asigurătorului în insolvență; ... e) constata prejudiciul și de a evalua cuantumul despăgubirilor/ indemnizațiilor; ... f) solicita completarea documentației depuse în justificarea sumelor pretinse. ... ... 10. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10 Bugetul de venituri și cheltuieli se verifică în execuție conform practicilor și procedurilor interne; execuția bugetară se verifică și se aprobă de către directorul general al Fondului și
NORMĂ nr. 6 din 10 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251870]
-
principii cu caracter general, fără a se identifica însă anumite drepturi fundamentale care să fie încălcate prin textul legal atacat. ... 14. În acest sens se indică Decizia nr. 588 din 14 iulie 2020, prin care Curtea Constituțională a arătat că pretinsele aspecte de necorelare legislativă nu au relevanță constituțională în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, în sensul că nu conduc la o lipsă de claritate/precizie/calitate a legii, corelarea putându-se realiza cu ușurință pe calea
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, motivarea
DECIZIA nr. 509 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251956]
-
într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară. Astfel, potrivit art. 188 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011, în ceea ce privește achiziții publice în domeniile apărării și securității, se aplică, în mod corespunzător, prevederile
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
existentă la acea dată, astfel încât să asigure respectarea principiilor neretroactivității, tempus regit actum, previzibilității și securității juridice. Totodată, este afectat dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, în sensul în care aceasta nu mai este îndreptățită la recunoașterea dreptului pretins ca urmare a vătămării din partea autorității contractante, întrucât este ținută deopotrivă de vechea procedură, dar și condiționată de plata cauțiunii pe noua procedură în cadrul unei proceduri de contestare unitare și singulare. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
reglementează situația contestațiilor, proceselor și cererilor aflate deja în curs de soluționare în fața Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor sau, după caz, a instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Astfel, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii din perspectiva previzibilității, a securității juridice și a stabilității raporturilor juridice, întrucât, odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări legislative, toate situațiile juridice care se ivesc ulterior
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]