631 matches
-
BRANIȘTE, Valeriu (10.I.1869, Cincu, j. Brașov - 1.I.1928, Lugoj), gazetar și memorialist. Este fiul Mariei (n. Vlad) și al lui Moise Braniște, prim-pretor. B., după ce a absolvit cu calificative excepționale Liceul de Stat din Sibiu, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, pe care o frecventează între 1887 și 1891, obținând diploma de licențiat în filologie română, literatură maghiară și filologie germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
asupra câtorva cu titlul de exemplificare, ele, ca și Anuarele, putând constitui obiect de studiu distinct. * Calendarul de serviciu al funcționarului comunal (notar, secretar, casier etc) pe anul 1934, redactat și editat de O.E. Cratchi, doctor în drept, prim pretor Seletin, județul Rădăuți, aprobat și recomandat cu Ordinul Prefecturii Rădăuți nr.12565/1933. Toate drepturile de autor rezervate. (Legea publicată în Monitorul Oficial Nr.68 din 28 iunie 1923). Tipografia Universității Cernăuți, Piața Grigore Ghica Vodă nr. 3. În prefață
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care mai conservă în sufletul său un rest de respect pentru legalitate, dar încă și înjositoare pentru magistrații însărcinați cu apărarea și aplicarea legii, vă rugăm, d-le ministru, să primiți demisiunea noastră din posturile ce ocupăm. Primiți etc. Ion Pretor, licențiat în Drept din [Facultatea din] Paris, prim-președinte al trib. Ilfov. I. Procop Dumitrescu, licențiat în Drept [din Facultatea] din Paris, jude in structor trib. Ilfov. 256 bucureștii de altădată 34. Am verificat citatul cu ROM., an. XIX, 30
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, procuror de secțiune trib. Ilfov. N.H. Stoica-fiul, licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, suplininte comercial trib. Ilfov.“ Urmează apoi a doua demisiune. „D-lui ministru al Justiției, În fața declarațiunilor colegilor noștri I. Pretor, Procopie Dumitrescu, Ciru Economu, N.H. Stoica etc., bazați pe încrederea reciprocă ce a existat întotdeauna între noi și în fața imposibilității d-a se constata judiciarmente faptele expuse de dânșii deoarece Consiliul de Miniștri s-a substituit d-lui prim-procuror
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nedea): 174, 175 Popescu, Păun: 118, 146, 147, 149 Popescu, Stelian: 18 Popescu, Teodor: 160, 381 Popovici, C.: 266 Popovici, D.: 172 Popovici, Maftei: 82 Popovici, N.: 87 Popp, Nerone: 187 Prager, Sigmund: 113 Prăjescu, Iancu: 82 Predescu, Eugeniu: 241 Pretor, Ion: 256, 257 Protici, Petre: 149 Protopopescu, D.: 266 Protopopescu-Pake, Em.: 72, 241, 247, 264, 266, 273, 300, 302, 315, 353 Protto, Al.: 102 Proudhon, Pierre Joseph: 246 Pruncu, D.: 273 Psalle, G.: 82 Pumnul, Aron: 22 Purcică, Andrei: 402
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost prevăzută și în Regulamentul de aplicare a legii administrative (18 februarie 1937), care a decis ca atribuțiile de poliție administrativă, judiciară și de informații să fie exercitate în județe și comune de D.G.P., I.G.J. și organele administrative locale (prefect, pretor, notar). Poliția de siguranță și de informații a primit sarcina de a aduna datele referitoare la ordinea publică, siguranța statului și mișcările sociale, pentru a fi transmise eșaloanelor superioare, care să decidă măsurile practice de acțiune. Un caz punctual de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
La propunerea generalului Averescu, ministru de Război și fost comandant al Brigăzii 1 Roșiori, care îl cunoștea, trece în Jandarmerie și este numit comandantul Companiei de Jandarmi Covurlui, subordonată Regimentului 1 Roșiori. A participat la al doilea război balcanic ca pretor al Diviziei 1 Cavalerie, în perioada 20 iunie-31 august 1913. Din 16 octombrie 1914 este comandantul Companiei de Jandarmi Dolj, cea mai mare din țară, cu care a luat parte la primul război mondial, evidențiindu-se în timpul retragerii peste Olt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-se în timpul retragerii peste Olt, când a luat personal comanda oamenilor și a atacat avangărzile de cavalerie inamice salvând coloanele Corpului 1 Armată de la capturare. Compania de Jandarmi Dolj a fost cantonată la Tecuci, iar căpitanul Vasiliu a fost numit pretor la Zona de Comunicații nr. 9 și, ulterior, la Bârlad. La 1 februarie 1917, a fost numit comandant al Companiei de Jandarmi Iași, „unde se simțea nevoie de un comandant energic și priceput” și unde cerințele fiind foarte mari, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comandant energic și priceput” și unde cerințele fiind foarte mari, în special pentru aprovizionarea orașului Iași, s-a cerut un ofițer „prevăzător și cu mult tact”, calități posedate de căpitanul Vasiliu. Un raport confidențial din 22 septembrie 1917 al Marelui Pretor, colonel Sterea, l-a propus a fi avansat la gradul de maior considerându-l, printre altele, „ofițer eminent sub toate raporturile”, iar rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel că va fi avansat la excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a arătat activ și priceput în însărcinările primite. De la 1 septembrie 1918, maiorul Vasiliu a comandat Batalionul 1 din Regimentul 2 Jandarmi, iar în foaia de notare comandantul său l-a evidențiat ca fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O dată cu declanșarea ostilităților, la 22 iunie 1941, Jandarmeria s-a împărțit în două: cea teritorială, care rămâne sub conducerea generalului Vasiliu, și cea operativă, atașată armatei, subordonată Marelui Cartier General și condusă de generalul Ioan R. Topor care devine Mare Pretor. La sfârșitul anului 1941, generalul Ioan (Jake) Șt. Popescu, subsecretar de Stat pentru Poliție și Siguranță, a încetat din viață, iar, pe 3 ianuarie 1942, generalul C. Z. Vasiliu a fost numit în locul lui, alături de profesorul Petre Strihan, care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit Mare Pretor, conducând Jandarmeria operativă, atașată armatei, generalul Tobescu a devenit, practic, al doilea om din Inspectorat, fiind cel mai vechi în grad, dar abia la 10 mai 1944 (prin Ordinul de Zi nr. 22/944) va fi însărcinat oficial în funcția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
obiectivele subversive de ordin militar, în special acte de sabotaj și terorism, aceste nuclee aveau ca scop și „subminarea puterii sufletești a ostașilor”, slăbind astfel capacitatea psihică de luptă. Combaterea acestora a revenit comandanților de unități din zona frontului și pretorilor de la marile unități în regiunile interioare. La semnalarea unor asemenea echipe subversive, principala măsură trebuia să fie „o cât mai perfectă acțiune de informare”, după care, în etapa a doua, se trecea la neutralizarea acestora. Acțiunea informativă se exercita, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1941, prin cooptarea unor reprezentanți ai categoriilor profesionale. Oficiul de Studii, Documentare și Statistică din Ministerul Afacerilor Interne, instituție cu rol de îndrumare și coordonare a consiliilor de colaborare, a cerut, la 3 septembrie 1942, ca șeful administrației locale (prefect, pretor, primar) să-și exprime punctul de vedere asupra fiecărei probleme discutate pe ordinea de zi a reuniunilor. În cazul când un membru al Consiliului de Colaborare are un alt punct de vedere, acesta se va consemna în procesul verbal al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Oradea. În 1855 își ia doctoratul în drept la Universitatea din Pesta, iar în 1858, după ce termină și teologia la Vârșeț, va fi profesor de limba și literatura română la gimnaziul din Timișoara. Intrând în administrație, e numit prim-pretor la Crașova, Iam și Sasca Montană, iar din 1861 la Satu Nou. Nu se înțelege cu superiorii, și în 1869 se stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
realitățile geo-politice ale vremii. Acesta va trece printr-o reformă administrativă, care va substitui vechilor provincii, prea mici și numeroase, themele, circumscripții militare conduse de un strateg investit cu toate puterile. Administrația centrală este, și ea, reorganizată. Atotputernica prefectură a pretorului își pierde, în mod esențial, atribuțiile în favoarea demnitarilor palatului, servitorilor personali ai Basileului, cărora le sînt atribuite mari funcții în stat. Armata, în sfirșit, vede diminuîndu-se rolul trupelor mercenare, puțin sigure și prea costisitoare, în favoarea soldaților țărani (stratiotes), cărora le
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
currimus aequor („Străbatem întinsul nesfârșit”). Aceste frumoase subînțelesuri erau însă însoțite și de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost mult prea strîmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hîrtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mîndră, învăpăiată, care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
i’a dat țăranilor. (...). Prietenul I. Sava propune pe noul primar în persoana țăranului Miron Gheorghe. Sala întreagă aplaudă și se declară mulțumită”. La această ședință de constituire a UTC, dar și de schimbare abuzivă a primarului, a participat și pretorul Gheorghe Urlan, care „...a vorbit mai mult despre Constituția din 1923 (probabil, gravă eroare după părerea „înaintaților revoluționari” vasluieni antimonarhiști și pro sovietici n.n.) și despre ajutorarea oamenilor săraci cu lemne pentru iarnă din pădurile Statului”. În obișnuita-i tonalitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cuvântul la acest meeting prof. Octav Mărculescu, V.I. Cataramă, un tânăr elev și un tânăr țăran”. La vremea aceea, prof. Octav Mărculescu era directorul Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui iar Vasile I. Cataramă fusese proaspăt numit în funcția de prim pretor al Plășii Vaslui ca să nu mai punem la socoteală și importanta funcție de șef al Biroului Armistițiului, adică om ce trebuia să stea non-stop la dispoziția rușilor ce compuneau Comisia Aliată de Control, cărora trebuia să le satisfacă toate mofturile și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și percepția rapidă, înțelegerea partenerului și spiritul de echipă, fiind în același timp un sport deconectat de problemele cotidiene, mult mai dinamic și variat, propunând soluții mult mai diversificate decât șahul. Aceste cărți și studii, din care citez câteva: Mircea Pretor, Bridge, Ed. Litera, București, 1970; Dan Nicolescu, Bridge, Ed. Stadion, Craiova, 1972; Vlad Racoviceanu, Bridge jocul declarantului, Ed. Stadion, Craiova, 1973; ing. Nicu Kantar, ing. Dan Dumitrescu, Bridge convenții și sisteme moderne de licitație, Ed. Sport-Turism, București, 1974, au condus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
efortul care trebuie făcut pentru ca tinerii să nu fie absorbiți de curentele politice, dar activitatea lor să fie supravegheată. Mai mult, se indicau și alte metode de convingere, precum cele exprimate de prefectul județului: contra curentelor extremiste am dat instrucțiuni pretorilor din județ ca funcționari să viziteze satele mai populate și prin sfaturi prietenești să lămurească populația rurală de pericolul extremist, cercetându-le la nevoie și pășunile. Puținele ziare și reviste care apăreau în Dorohoi exprimă o scăzută disponibilitate a populației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau slujbele de sfințire a drapelului, impunând sătenilor să depună jurământ. Implicarea preoților a produs îngrijorare autorităților locale, de aceea, la 19 mai 1926, prefectura trimite pretorilor și primarilor din județ ordinul părintelui protopop Grigorescu, care spune preoților din județ să dezlege pe oameni de jurământul dat pe steagul partidului cuzist pentru că, acel jurământ este nelegal și antisocial, contra Constituției, că preoții nu trebuie să se implice
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
teatre, filme, reviste, broșuri, care ar putea avea conținut subversiv). Organele de conducere și supraveghere: șef birou cenzură era Petru Constantinescu, prim secretar al prefecturii, șef birou cenzură prin poliția urbei de reședință și organele informative ale Garnizoanei; ajutat de pretori, detașamente de poliție și legiunea de jandarmi. Directorul, șef al serviciului cenzurei a fost numit prim procuror militar, lt.col.Hotineanu. La 19 februarie 1938, col.Em.Procopiescu, transmite Poliției Dorohoi ordinul circular prin care, cere ca în ziua de 20
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înfățișarea de despoliticianizare a administrației noastre. la conducerea primăriilor trebuie să fie oameni nepătați care nu au fost angajați în lupte de partid și care să nu dea impresia revenirii la vechile stări. În acest sens angajez răspunderea dvs. a pretorilor, primarilor ce ar face recomandări străine de interesul administrației. Veți controla gestiunile de la comună și veți raporta în fiecare lună. Prin ordin telefonic adresat tuturor primăriilor și preturilor din județ a fost comunicată decizia ministerială nr.4623 din 10 februarie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]