631 matches
-
care aveau membri de familie pe front trăiau cu speranța că cei dragi nu au avut de suferit răni sau să cadă pe câmpul de luptă. Veștile erau luate din programele de radio, astfel de aparate fiind puține, doar la pretor, preotul paroh, șeful postului de jandarmi și directorul școlii. știrile de pe câmpul de luptă erau ascultate și răspândite din gură în gură și erau confirmate peste câteva zile, din puținele ziare ce soseau în comună. în luna iulie 1941, după
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și însurăței. Dar cea mai mare pregătire avea loc în rândul elevilor, la școli, unde profesorii și învățătorii, sub îndrumarea și a inspectorului școlar județean, au organizat programe speciale dedicate acestui eveniment. O contribuție de mare importanță a avut-o pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu împreună cu soția sa, profesoara Mioara Sasu, foarte pricepută în organizarea și pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pungești, Trohan, Armășoaia și Gârceni. Folosindu-mă de amintirile ce le am și acum, deosebit de vii, vă voi prezenta câteva imagini ce-mi umplu inima de foarte frumoase amintiri. Directorii școlilor și învățătorii din satele din plasa Pungești, la îndemnul pretorului de plasă Sasu, au reușit să mobilizeze la această mare sărbătoare, a înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, nu numai pe cei mai talentați elevi în dansuri, cântece și poezii, dar și dansatori și interpreți de diferite vârste, care au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai bine pregătiți ca să poată răspunde la examinarea lor. Din comisie făceau parte reprezentanți ai școlilor din comunele aparținătoare plasei Pungești și era condusă de un reprezentant al secție de învățământ al județului. Uneori din comisie mai făcea parte și pretorul de plasă care avea și el un cuvânt de spus în examinarea candidaților. După intrarea trupelor sovietice, pretorul de plasă era un fost „oropsit al vieții”, un țigan de pe la Satul Nou, sat situat între Porcăreț și Valea Hogii, care avea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aparținătoare plasei Pungești și era condusă de un reprezentant al secție de învățământ al județului. Uneori din comisie mai făcea parte și pretorul de plasă care avea și el un cuvânt de spus în examinarea candidaților. După intrarea trupelor sovietice, pretorul de plasă era un fost „oropsit al vieții”, un țigan de pe la Satul Nou, sat situat între Porcăreț și Valea Hogii, care avea numele de Gogoloi. Acesta urmărea îndeosebi promovarea absolvenților proveniți din etnia lui dar care erau puțini la număr
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doua venire. - A țărăniștilor? - Nu, domnule, a lu' Cel De Sus. Altădată , când era notar în comuna Furmanca, satul mareșalului Timofei Timoșenco, primește telefon de la pretura Chilia Nouă că are obligația să pună hârtiile la curent că vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall însoțit de domnul revizor școlar Vasile Buricea. Se dă și ora, ora după care au mai trecut ceva ore de așteptare și, pentru ca totul să fie mai ușor, Vlahuță s-a dus să se răcorească la crâșmă iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. - Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poarta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
trecut pe la Inspectoratul școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un directorat. Prefectul județului era colonelul Sergiu Atanasiu iar prim pretor al plasei Ismail era Temistocle Froll. La primăria din Câșlița bunul meu prieten Nicu Radu mi-a spus că Steluța și copiii se află la familia Bielinschi, primar, aflat și el în casa fostului primar, Petre Mincioagă, deportat cu toată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
formată din două sau mai multe sate, fiind prima treaptă administativă, condusă de un primar ce se supunea altor erarhii administrative mai înalte: plasa și județul. Plasa avea în subordinea sa mai multe comune din jurul ei și era condusă de pretor sau subprefect, iar județul avea cel puțin două plase de care răspundea prefectul și era cea mai mare formă administrativă, care se supunea șefului statului. Așa dar, prin aplicarea noilor decizii s-a trecut la formarea comunelor, a plaselor și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sus, printre care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
urmau a fi predate statului, în funcție de starea socialpolitică și suprafața de teren ce o deținea fiecare familie. Neachitarea cotelor se termina cu trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
formată din două sau mai multe sate, fiind prima treaptă administativă, condusă de un primar ce se supunea altor erarhii administrative mai înalte: plasa și județul. Plasa avea în subordinea sa mai multe comune din jurul ei și era condusă de pretor sau subprefect, iar județul avea cel puțin două plase de care răspundea prefectul și era cea mai mare formă administrativă, care se supunea șefului statului. Așa dar, prin aplicarea noilor decizii s-a trecut la formarea comunelor, a plaselor și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sus, printre care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
urmau a fi predate statului, în funcție de starea socialpolitică și suprafața de teren ce o deținea fiecare familie. Neachitarea cotelor se termina cu trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
, Alexandru (28.VI.1885, Biserica Albă, azi în Ucraina - 12.XI.1938, Cluj), folclorist și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909), audiind și cursuri la Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
care mai conservă în sufletul său un rest de respect pentru legalitate, dar încă și înjositoare pentru magistrații însărcinați cu apărarea și aplicarea legii, vă rugăm, d-le ministru, să primiți demisiunea noastră din posturile ce ocupăm. Primiți etc. Ion Pretor, licențiat în Drept din [Facultatea din] Paris, prim-președinte al trib. Ilfov. I. Procop Dumitrescu, licențiat în Drept [din Facultatea] din Paris, jude in structor trib. Ilfov. 256 bucureștii de altădată 34. Am verificat citatul cu ROM., an. XIX, 30
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, procuror de secțiune trib. Ilfov. N.H. Stoica-fiul, licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, suplininte comercial trib. Ilfov.“ Urmează apoi a doua demisiune. „D-lui ministru al Justiției, În fața declarațiunilor colegilor noștri I. Pretor, Procopie Dumitrescu, Ciru Economu, N.H. Stoica etc., bazați pe încrederea reciprocă ce a existat întotdeauna între noi și în fața imposibilității d-a se constata judiciarmente faptele expuse de dânșii deoarece Consiliul de Miniștri s-a substituit d-lui prim-procuror
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nedea): 174, 175 Popescu, Păun: 118, 146, 147, 149 Popescu, Stelian: 18 Popescu, Teodor: 160, 381 Popovici, C.: 266 Popovici, D.: 172 Popovici, Maftei: 82 Popovici, N.: 87 Popp, Nerone: 187 Prager, Sigmund: 113 Prăjescu, Iancu: 82 Predescu, Eugeniu: 241 Pretor, Ion: 256, 257 Protici, Petre: 149 Protopopescu, D.: 266 Protopopescu-Pake, Em.: 72, 241, 247, 264, 266, 273, 300, 302, 315, 353 Protto, Al.: 102 Proudhon, Pierre Joseph: 246 Pruncu, D.: 273 Psalle, G.: 82 Pumnul, Aron: 22 Purcică, Andrei: 402
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cântat și la țară. Pe Teodorescu-Broșteni l-am cunoscut bine și l-am vizitat de câteva ori. E bine că e prezent la „Galerie”. Când apar poeziile Andriu? M-ar interesa, Întrucât l-am cunoscut bine pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cunoscut bine pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată noaptea cărți și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și percepția rapidă, înțelegerea partenerului și spiritul de echipă, fiind în același timp un sport deconectat de problemele cotidiene, mult mai dinamic și variat, propunând soluții mult mai diversificate decât șahul. Aceste cărți și studii, din care citez câteva: Mircea Pretor, Bridge, Ed. Litera, București, 1970; Dan Nicolescu, Bridge, Ed. Stadion, Craiova, 1972; Vlad Racoviceanu, Bridge jocul declarantului, Ed. Stadion, Craiova, 1973; ing. Nicu Kantar, ing. Dan Dumitrescu, Bridge convenții și sisteme moderne de licitație, Ed. Sport-Turism, București, 1974, au condus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ss Dinulescu COMUNICAT: - Ministerul Afacerilor Interne - Marele Stat Major Secția 2-a - Dl. G-ral Calotescu Guvernatorul Bucovinei - Dl. G-ral Voiculescu Guvernatorul Basarabiei - Comandamentul Etapelor Armatei 3-a - Comandamentul Etapelor Armatei 4-a - Corpul Grănicerilor - Inspectoratul General al Jandarmeriei - Serviciul Marelui Pretor - M.C.G. Serviciul Pretoral - Armata 3-a - Armata 4-a *Adnotări: - 21 Octombrie Biroul 2 - Se prezintă Domnului General. - Comunicare tuturor M.U. și elementelor armatei. Colonel ss Ciocan. - Văzut. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 309, dosar 16, fila
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să se facă bordeie sau bărăci; f. să se intervină pe lângă conducerea detașamentelor de lucru pentru ca evreii să fie obligați să-și construiască în primul rând bărăci și bordeie necesare pentru adăpostirea lor. PRETOR ss Bogdan Ivoncescu p. conformitate, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 103, dosar 4190, filele 509-509 bis. Document nr. 139 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 420.620 din 14 MAI 1943 MARELE STAT
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
l-au scos din sală. C. I.: Ce vină avea copilul pentru faptele părinților săi? S. Ț.: Dar v-am povestit deja despre de felul în care gândeau și acționau comuniștii privitor la transmiterea vinovăției în familie. Zipa, fost prim-pretor de poliție la Iași - avea 85 de ani acest om, nu mai avea dantură când l-am întâlnit la Penitenciarul Iași -, a fost arestat și condamnat 15 ani pentru faptul că tatăl lui a reprimat Răscoala din 1907. Pentru comuniști
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
funcție de coordonare, ceva mai sus decât un prefect, dar n-aș putea să vă spun sigur. Sigur este că a fost deputat de Galați din partea Partidului Național Liberal iar funcția pe care o avea depășea în rang funcția de prefect. Pretor, nu știu ce anume era! C.I.: Vorbiți-mi, vă rog, despre activitatea politică a tatălui dumneavostră. R.R.: Ce știu eu este că tata era vizitat adeseori de cei de pe la prefectură și organiza multe mese pentru când veneau cei de sus. Tăia mama
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]