1,686 matches
-
îl atinge.. - Da, se dezlănțuie acolo un uragan în care totul se întrepătrunde cu totul. Am vrut să fie multă forță, zbatere, un decor care să-i inducă cititorului impactul cu un moment de mare intensitate, ca un tumult care prevestește sfârșitul dar poartă în el și liniștea începutului. De fapt, un moment de graniță al vieții. - Ați avut vreodată sentimentul că aparțineți unei alte lumi, că nu sunteți înțeleasă de contemporani și că orânduielile omenești sunt pline de inadvertențe și
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Despre destin neprevăzut. Tradiția bărbaților E de-a pune grâu la germinat. Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă. Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
prispa aceia și începuse să depene despre ea... a fost un lucru miraculos cu mama ei, care m-a simpatizat din prima, până să o sune pe ea... dar, n-am știut cum să aman acel apel care deja îmi prevestea ceva...Și, da a fost schimbarea totală după ce a vorbit cu M. mama ei... Rămăsesem în gânduri acolo în acea liniște totală.. Ce ciudat! Străin și totuși să simt ceva familiar, pitoresc, dar să-mi placă atât de mult întocmai
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
stare gravă la cele 5 spitale din Kunming. Greu îmi vine să cred că numai cu câteva zile înainte am fost chiar acolo, în imensa și impresionanta gară a liniștitei capitale a celei mai mari provincii a Chinei. Nimic nu prevestea « furtuna ». Și iată că sâmbătă, 1 martie, « mărțișorul » multor familii a fost unul trist, pe care nu-l vor uita niciodată. Viețile celor uciși nu vor mai putea fi date înapoi familiilor indoliate. Rudele celor internați în spitale se roagă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93441_a_94733]
-
o repet. Mi-ar fi scăpat ceva; aș mai fi adăugat un cuvânt. M-aș fi implicat într-o autocompilație. N-am mișcat un deget pentru a-mi salva de la pârjol hârțoagele. Lumile pe care le născocisem. Pe care le prevestisem. Pentru că le nimicisem cu mult înainte, cu Magistrații lor cu tot, doar din vârful peniței. N-am avut nici un gest necontrolat. Simțeam cum cresc; atingeam adevărata mea dimensiune. A criminalului perfect. În locul cuvântului care zidește, dospeam pe cel care ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Înainte vreme, nu o luase În seamă Întrucât nu o putea suferi. Cerșetorul părea cu adevărat stăpânul străzii, aidoma unui câine care marcase colțul cu urină. Își aminti de sinistra profeție a lui Giannetto, de aparenta lui siguranță În a prevesti năpaste pentru Partida albilor. Ce știa turma aceea de repudiați despre viitorul Florenței, ori chiar despre destinul lui? Simți din nou cum pământul Îi fuge de sub picioare și suportă o Înțepătură În ochiul stâng. Se uită iar spre poartă. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Într-adevăr, destul de departe. Oricum, mi-a venit o idee. — Care...? — Să fac ceea ce nu s-ar aștepta să facă un tuareg. — Adică...? Două ore mai târziu, când soarele începu să se lase și primele umbre se alungeau peste câmpie prevestind sfârșitul zădufului de nesuportat, o cămilă iute, călărită de un călăreț priceput ieși pe neașteptate de după stânci și se îndreptă în goană spre răsărit. Cei șapte oameni, care de câtva timp își reluaseră marșul lent spre sud, îl văzură abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
patul Florichii servitoarea cămășile ei de americă ligheanul cu smalțul sărit sînii moi de femeie trecută bine de patruzeci plăcere și greață nevoia de a trăi și chiotul de izbîndă al vieții ca acest strigăt al cocoșului cînd nimic nu prevestește Încă zorile noapte fără sfîrșit timp Împietrit pietrele astea fost-au vreodată călcate cu adevărat de tălpile umbrelor care mă bîntuie mereu În spate mereu mai În spate mai aproape de lup dar el Își păstrează distanța Încă nu cutează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cobori pînă la mine“. Sună. — Ce faci, soro, de nu deschizi, te-ascunzi de mine, așa-i? Doamna Oprișan are o mină radioasă, a fost la coafor și tunsoarea ei modernă netezește Întrucîtva distanța dintre noi. Tonul ei familiar nu prevestește nimic bun. — Eram În balcon, am acolo niște sticle de care vreau să mă debarasez. Poate trece vreo țigancă să i le dau. Da ce, ți-i greu să le speli și să le duci la complex că mai scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mică și a dispărut pe ușă, luându-și la revedere din mers. Shelley, care era în spatele meu, a întrebat: —Cea care tocmai a ieșit pe ușă era cumva Harriet? Am explicat situația cât am putut de bine. Figura lui Shelley prevestea ceva rău în ceea ce privește postul ocupat de Harriet. Nu merge așa, a spus ea, mai ales când avem atâtea de făcut. Nu-mi permit să am oameni pe care nu mă pot baza. Vreau să fac un inventar imediat ce se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cea care m-a chemat, cea care m-a privit peste umăr și a dispărut în mulțimea aceasta blestemată, este visul și perfecțiunea și că, fiind un vis, nu o voi găsi niciodată. O seară care începea cu un ghinion prevestea un șir de alte ghinioane. După trei ore de umblat pe bulevarde, după un șir întreg de neșanse (care se multiplicau pe măsură ce eram refuzat și-mi pierdeam viclenia aceea plină de ardoare cu care pornisem, devenind tot mai grosolan cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
caracterul agricol al economiei; în sfârșit, pentru cea mai mare parte a observatorilor, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, electricitatea avea doar un singur viitor: acela de a permite un alt iluminat stradal. Iar dacă la începutul secolului XX unii prevesteau apariția submarinului, a avionului, a cinematografului, a radioului sau televiziunii, nimeni - nici măcar Jules Verne - nu credea că toate acestea vor modifica ordinea geopolitică dominată până atunci de Imperiul Britanic; cu atât mai mult, nimeni nu întrevedea declinul Europei, instaurarea comunismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dezlănțuie naționalismul. Un semn precursor care nu înșală este următorul: capetele încoronate de la toate curțile Europei cer acum muzicienilor să aleagă pentru operele lor librete scrise în limba lor națională, și nu în italiană, cum era obiceiul până acum. Muzica prevestește viitorul. în 1776, coloniile britanice din America se declară independente; în 1781, marina franceză, eficientă cândva, permite insurgenților americani să câștige bătălia de la Yorktown. în Europa, popoarele înfometate dau semne de exasperare. Războiul amenință tot continentul. Armatorii și apoi cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
respectarea legilor războiului, altele vor adera la convențiile de la Geneva. însă majoritatea lor, urmând exemplul guvernelor pe care le vor servi, nu vor mai respecta nici o regulă: practicarea torturii în Irak și tratamentul aplicat deținuților de la Guantanamo sunt semne ce prevestesc această evoluție. Mânia laicilor Apoi se va manifesta tot mai vehement mânia popoarelor împotriva Ordinii economice și, mai întâi, la adresa Statelor Unite, care se vor afla în fruntea ei de-acum încolo cel puțin douăzeci de ani. O mânie laică, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
facă în liniște, fără să provoace traume excesive unei populații care eventual se căia, în parte, de un comportament rebel sub toate aspectele inexplicabil, dar care, cu toate acestea, într-o dovadă de civism demnă de toată lauda și care prevestea zile mai bune, nu părea să aibă intenția de a manifesta ostilitate, nici prin acte, nici prin cuvinte, față de guvernanții și reprezentanții săi legitimi în acest moment de dureroasă, însă indispensabilă despărțire. Aceasta era concluzia care se trăgea din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
guvernamental cu nevasta, sora dnei Strickland și soțul ei, colonelul MacAndrew, și soția unui parlamentar. Tocmai datorită faptului că parlamentarul constatase că nu poate lipsi din Camera Comunelor fusesem invitat eu să-i țin locul. Aerul respectabil al societății nu prevestea nimic bun. Femeile erau prea drăguțe ca să fie bine îmbrăcate și prea sigure pe poziția lor ca să fie amuzante. Bărbații aveau o înfățișare de-a dreptul greoaie. Plutea deasupra tuturor un aer de satisfacție și prosperitate. Toată lumea vorbea mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
niște riduri adânci, două șanțuri săpau de la nas spre gură, coborau, tipăreau vizibil o oboseală ciudată. E rândul ascultătoarei să-și cântărească stăpâna, să mai împletească în funie o altă ceapă coaptă și grasă, strălucind în soarele de octombrie, care prevestea, așa cum scria T.S. Eliot, the cruelest months... — Acuma, doamna Neli, mai lăsați-mă-n durerea mea, vorbesc așa cum pot și cum a fost, ca să înțelegeți mai bine, dacă nici cu Căpșuna nu pot vorbi, cu Papa de la Roma, cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Nu cred că ți-a făcut vreo scenă. — Nu, dimpotrivă. De asta nu pot s-o uit. De atunci, am încept să visez, de când s-a dus Anita, eu am tot visat, visele sunt cheia vieții mele, îmi spun totul, prevestesc, Zeul-Moș îmi arată. * Terasa semicirculară de la Hades e plină de studenți, ca totdeauna. O vatră ascunsă privirilor printr-o perdea de arbuști, dar solară prin așezarea în aer liber, un altfel de Hades, mesele și scaunele sunt tăiate din trunchiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și teoria Ateismului Științific, devenind aspirant al Institutului de Filosofie al Academiei de Științe a U.R.S.S. Un an mai târziu, convertindu-se la Ortodoxie, s-a transferat la Academia Duhovnicească din Moscova, stârnind uimirea și dezamăgirea celor care îi prevesteau o strălucită carieră pe tărâmul ateismului. În anul 1988 a absolvit Seminarul Duhovnicesc din Moscova, după care a studiat la Institutul Teologic din București. După întoarcerea din România a lucrat, între anii 1990 - 1993, ca referent al patriarhului Alexie al
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
LEVITAȚIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Levitație Stând pe malul fluviului de gânduri poate ca Eva visând la măr sau ca Adam ce ne prevestește câteodată clipa de mâine, rânduri de vise zbătându-se între maluri. Poate există o secundă înțărcată abandonând în suflete valuri zbătându-se între somn și-o vreme ne-mpăcată. Mă uit după o secundă dintr-o clipă, se suprapun, doar o
LEVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361367_a_362696]
-
împreună. Văzând că nu a făcut nici un fel de pregătire pentru drum, cum îi era obiceiul, l-au întrebat: Nu pleci mâine, cinstite părinte?" Sfântul le-a răspuns: "Voi rămâne aici săptămâna asta și voi pleca sâmbătă, după căderea nopții" - prevestindu-și moartea. Marți a rânduit ca o slujbă de noapte să se țină întru pomenirea sfântului părinte Antonie. În timpul acestei privegheri, a chemat preoții în veșmântar și le-a spus: "De acum nu voi mai săvârși nici o priveghere împreună cu voi
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
față de oameni și față de actul creației - în genere. Negându-se pe sine, poetul reușește să-și accepte natura umană, limitele existențiale, împărtășind din dorul febril al căutării răspunsurilor la întrebări mortificatoare. Tonul unora dintre retoricile lui Victor Burde este profetic, prevestind renașterea rugurilor înverzite de primăvară din cenușa lăsată de anotimpurile spulberării. Ca într-un joc existențial unic, poetul clarifică ciclicitatea vieții, socotindu-se pe sine: ploaie, vânt, soare sau nor, lună și stea și - de ce nu - parte a unui anotimp
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Pe sub mâna mea stîngă se prelinge un fir de gând albastru uitat într-o bătaie de inimă incompletă, oprită din drum. drumul vieții schimonosite de un nor, sau o bătaie de vânt rece prevestind furtună mă întorc din drum, spre o răscruce a viselor și îmi iau capul în palme îl pipăi și nu-i găsesc gura aceea cu buze uscate de sete, abandonată într-un deșert al neiubirii. Și eu de ce-o
FUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361501_a_362830]
-
au tulburat zăngănitul paharelor ciocnite și zgomotul tacâmurilor în farfurii. Au vorbit mai întâi oficialii de la partid și de la învățământ, apoi directorul școlii, care a prezentat istoricul comunei și, în final, președintele de colectivă, proaspătul absolvent a opt clase, ce prevestea viitorul luminos al localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
să-și modifice prognoza în funcție de părerile colegilor. Aparent incertă, metoda Delphi furnizează cele mai realiste previziuni, poate și pentru că experții nu fac altceva decât să scrie ceea ce știu deja cu certitudine. Primul studiu de acest fel, efectuat în anii '60, prevestea pentru anul 2010 că vom dispune de baze austronautice selenare locuite permanent (din păcate nu este cazul), că vom avea pastile capabile să ne sporească inteligența (ce bine-ar fi!) și că, în urma automatizării proceselor de producție, mulți dintre noi
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]