817,875 matches
-
argentinienii sunt în stare, că entuziasmul și energia lui Kiki sunt precum cascada Iguazu. Iguazu? Ce mai e și asta? Cascada Iguazu? Vreo invenție nouă a lui Romero, cumva? Puah, ce proști sunt și europenii ăștia! Cum nimeni dintre cei prezenți nu știa nimic de Iguazu, "Dar de Niagara ați auzit...", a întrebat Romero răstit, și toți au răspuns afirmativ. "Ei bine, scumpilor, Poor Niagara..., ar fi spus soția lui Roosevelt după ce a văzut cascada Iguazu, vă dați seama, este de
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
a găzduit cea de-a XV-a ediție a Festivalului de Muzică Academică. Este un eveniment destinat prioritar tinerilor din România, celor ce studiază în instituțiile noastre de învățământ universitar și liceal. Și nu numai. în vara trecută au fost prezenți la Sighișoara peste treizeci de tineri veniți din Cluj, București, Tg. Mureș, dar și din Germania, din Spania, din Polonia, din Statele Unite. Este o mână întinsă, oferită de câțiva maeștri, în mare parte originari din România, și care ocupă poziții
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
simboluri. Bătrânii își croiră drum printre pacienți, purtând luminile pe deasupra celor lungiți pe iarbă sau căzuți în genunchi și murmurând ceva nedeslușit într-un registru monoton. Textul aparținea graiului romanș, sau reprezenta un amestec, cu cuvinte preluate de la toate rasele prezente pe paltou. După ce străbătură cam jumătate din incinta cetății, încrucișară de câteva ori făcliile. Vocile lor puternice, amplificate de rezonanța locului, puseră stăpânire pe montagnarzi. Aceștia căzură cu toții în genunchi, asemenea celor de la Kabba, în timpul slujbei, dar îmbrăcămintea lor nu
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
făcut milă și a dispus să fie cruțat. înainte de a fi repus în libertate, cerbului i s-a aplicat pe grumaz un cerc de oțel aurit, purtînd următoarea inscripție: "împărăteasa Iosefina a grațiat acest cerb la 8 septembrie 1808". Cei prezenți au apreciat vîrsta exemplarului la aproximativ 20 de ani. în anul 1836, pe timpul regelui Ludovic-Filip, la o vînătoare în aceeași pădure, a fost răpus un cerb cu un trofeu colosal, purtînd pe grumaz un cerc de oțel, prin curățarea căruia
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Dacă a apărut la întoarcerea în Franța, a apărut ca problemă de suprafață. Adevărata problemă a lui Eugen Ionescu este cu totul alta și ea îl face să fie un tînăr cu întrebări de bătrîn. Iar această adevărată problemă este prezentă în multe mărturii despre el, dar și în textele lui spontane (adică nu în interviuri sau scrisori, unde afirmația este ghidată de întrebarea sau de problema celuilalt, nu vine din obsesiile proprii). Este cauza care îl face să scrie Nu
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată și o problemă fundamentală pentru tipologia limbilor și caracterizarea românei: relația subiect-verb-obiect. Capitolul final este destinat exclusiv dificultăților de analiză sintactică (temă care a fost permanent prezentă pe parcurs), cu cîteva cazuri speciale: structura nu numai că... dar și, semiadverbele, elipsele etc. E absolut necesar ca punctele de vedere argumentate extrem de convingător în această carte să fie cunoscute și să schimbe abordările tradiționale: un alt fel de
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
sînt regîndite altele, mai discutate în trecut - tranzitivitatea, pasivul, raportul dintre sintetic și analitic, predicația etc. - într-un discurs științific modern, sincronizat cu unele dintre cele mai interesante direcții actuale ale cercetării lingvistice. Nu în ultimul rînd, în volum sînt prezente tendințele limbii, dinamica românei de azi: prin construcții gramaticale ilustrînd fenomene fundamentale: analitismul (în locu’ la șefă, din cauza la medicament), transformarea articolului lu(i) în „marcator analitic de caz pentru formele care nu pot exprima o variație flexionară” (p. 61
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
specializările, filierele, planurile de învățămînt ș. a. m. d. pentru clasele a XI-a și a XII-a, care pot intui prin clarviziune ce mai înseamnă și ce va mai însemna de fapt „liceu” în gîndirea oficialilor cu drept de decizie prezenți și viitori. Vom avea apoi manuale noi pentru clasa a IX-a, așa cum sîntem asigurați în repetate rînduri, făcute de autori la fel de iscusiți, capabili să conceapă, să scrie și să editeze un manual cap-coadă în... două săptămîni! Nu mai merge
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
acestei poete din Craiova, cu resignare intitulată Zilele una cu alta (Ed. Aius, Craiova, 2002), n-a avut darul a risipi indiferența din jurul unei autoare nu de toate zilele, ajunsă acum pe o treaptă a bilanțului. Ne luăm sarcina, în prezenta cronică, o sarcină, mărturisim, impregnată de nostalgie, a comenta menționatul volum, cuprinzînd și textele de odinioară, din paginile Stelei, ce ne stîrneau o neveninoasă, emulativă invidie... Un prim aspect al poeziei oferite de Sina Dănciulescu o constituie o delicatețe impresionistă
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
județene. Nici unul nu mi-a lăsat impresia bestiei politice cu care identificăm îndeobște homo politicus pesediensis. Deși aduceau, fără excepție, cu vechii activiști de partid ai lui Ceaușescu, păreau mai degrabă niște „emanați” ai locurilor din care proveneau, decât extratereștrii prezenți la emisiunile de televiziune și pe pagina întâi a ziarelor. Am avut, astfel, explicația fulgerătoare a succesului lor politic constant: nu-ți dădeau senzația c-ar dori să strălucească ori să pară altceva decât le scria pe frunte. Erau, pur
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
va ști o lume întreagă și peste milenii. Iar alteori, în indolență: sînt eu însumi și nu-mi pasă ce cred ceilalți, nici acum, nici după veacuri. Și totuși, în acest din urmă caz, apare un nou paradox: voi, cei prezenți, nu puteți face abstracție de mine, pentru că sînt prea excentric. Posteritatea însă mă va uita imediat, dacă, în viață, singurele-mi semne distinctive au fost gardenia la butonieră sau alambicatele blazoane inventate. Dacă n-am scris nici Soțul ideal nici
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
și deschis cu colegii români. Ba, nu se putea vorbi deloc. Printre temele așa-zise „tabu” figurau Mircea Eliade și Emil Cioran. Despre cei doi însă mi-a pomenit un coleg mai în vârstă dintr-o universitate vest-germană. Ambii eram prezenți la Cursurile de vară de la Sinaia și neamțul mi-a spus că persoanele respective, născute în România, se numără printre cei mai mari gânditori și filosofi, în plan nu numai european; că lucrările lui Eliade deschideau perspective cu totul inedite
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
locuțiuni și expresii pe baza cîtorva verbe fundamentale - a face, a da, a lua, a pune, a ține etc. - e un fenomen comun multor limbi. Interesante sînt diferențele de inventar, verbele preferate de diverse limbi nefiind întotdeauna aceeași. Tiparul este prezent și în română, deopotrivă în variantele culte și în cele populare ale limbii: a da atenție și a da nas; a da faliment și a da chix; a da curs și a da țeapă. Listele - de la cele din monografia Locuțiunile
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
filmică” a Aglajei mi se pare a fi foarte apropiată de cea „literară”. Este surprinzător că, deși nu ați cunoscut-o personal, ați reușit prin acest film să refaceți, să reconstituiți portretul artistei, al unei ființe dispărute dar totuși foarte prezentă, foarte vie... L. M.: O reconstituire? Dar a reconstitui o viață? Nu m-aș prea încumeta la așa ceva! Este mai degrabă un puzzle, am reașezat unele elemente laolaltă, într-un colaj, fără să fac vreun comentariu... prefer să-i las
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
potriveli, care frizează, în final, unisonul. Dar, nicicând distrugerea - de adevăr, de valori, de relații firești între oameni și în interiorul sistemelor în care ei viețuiesc - nu poate permite auzului să perceapă unisonul perfect: scrâșnitul, scârțâitul, falsul vin din isonul veșnic prezent, al registrului profund - isonul obedienței fără discernământ. Iar combinația dintre obediență și lipsa exercițiului într-ale spiritului nu poate deschide calea spre înduhovnicire, ci doar spre o răzvrătire, manifestată printr-un paroxism al distrugerii. Cine a luat-o pe calea
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
dintre care Casa Scânteii și Casa Poporului sunt descrise cu interes din cauza felului foarte sugestiv în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-o manieră șocantă: “Această Mitropolie nu emoționează” (p.59), fără ca autoarea să explice ce a născut această impresie. Călătorul venit din Occident
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
articula o silabă care să nu fie plină de prudență și teamă și care să nu constituie, în vreuna din acele limbi secrete, numele autoritar al vreunui zeu”. Dacă Biblioteca presupune toate permutările posibile de silabe în toate limbile trecute, prezente și viitoare, atunci trebuie să existe cu necesitate Cartea care adună exclusiv totalitatea perfectă a silabelor secrete în limba secretă și cosmică a Înțelesului Universal. „Într-un anume raft dintr-un anume hexagon, trebuie să existe o carte care să
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
întâmplător pe Taina, iar aceasta se va îndrăgosti mai târziu chiar de fiul lui, Florin. Al, fratele Tainei, o iubește pe Ana și, în capitolul final, se întâlnesc cu toții la o mătușă din Craiova. Naratorul e și aici omniscient și prezent imediat cu explicațiile de rigoare, făcând uneori chiar salturi prea mari, punând în pagină acte puțin cam pripite, nemotivate îndeajuns, insuficient argumentate în devenirea lor. Și atunci trebuie să-l crezi neapărat pe cuvânt. Problema clasică a acestui tip de
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului, care în momentul acesta își păstrează și, mai mult, își sporesc interesul față de lumea vie, sînt medievistul Ioan Pânzaru (actual renascentist) și vingtième-istul (fost și nu tocmai apostat dix-huitième-ist) Radu Toma. Specializările lor sînt menționate ca mijloc
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
Pavel Șușară Scurt preambul Nici o altă personalitate a culturii noastre nu pare să fi stîrnit fascinația și pasiunea pe care le-a prilejuit, într-un timp relativ scurt, Constantin Brâncuși. Nici măcar existența umană și culturală eminesciană, pe departe cea mai prezentă în spațiul interesului public românesc pe un interval care depășește limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confundă, pînă la absorbție, cu amplitutinea mitologică și cu freamătul metafizic al unei opere cvasilegendară și ea, nu s-
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Rodica Bin Despre Germania se mai spune că ar fi țara poeților și a gînditorilor. De nu puține ori afirmația are și un caracter obligatoriu: indiferent de împrejurări, poeții și filozofii trebuie să fie prezenți la apel. Premiile literare există, din abundență. Ele sunt în număr relativ fix, sunt decernate prin tradiție toamna, au funcția unor stimuli pentru scriitorii care încă nu le-au obținut și a unor certe obligații și avantaje pentru cei intrați
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
absolutismului era foarte mare. Recunoștea că era prea comod ca să depună eforturile pe care le cerea succesul și prea laș ca să se lase învinovățit pentru toate greșelile. Întrunirea tuturor partidelor chemate pentru stabilirea procedurii s-a soldat cu transformarea celor prezenți, la solicitarea lui Pépin, într-un organ deliberator. O problemă foarte delicată a fost pusă pe tapet chiar din prima fază a discuțiilor. Ce părere ar avea guvernul american despre această schimbare și, pe lîngă asta, ar beneficia noul regat
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
de încălzire de metafizician friguros, iarna... Mă uit și nu pot să-mi dau seama unde ar fi putut fi instalat obiectul tuciuriu. În cafeneaua veche a celor doi „urâți” dominând de sus încăperea, unul cu pălărie, celălalt cu tichie, prezenți acolo de atat amar de vreme, încă de pe când cafeneaua era un simplu magazin de marfuri exotice... Nu am pe cine să întreb. Așa încât renunț și îmi rotesc ochii în jur salutând lumea, obișnuiții localului. „Hello Hemy, îi strig văzându
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
să ia aminte... Am văzut oameni vorbind degajat și coerent despre chestiuni importante, judecând mersul lucrurilor în țară cu logică și respect, dar și cu durere sau chiar revoltă. Un normal de gândire și de vorbe de care „celebritățile” mereu prezente la mulțimea de talk-show-uri, debitează cu mare importanță șuvoaie de inepții. Să ne înțelegem: cu excepțiile de rigoare... Așa că, urmărind emisiunea lui Patapievici, cel puțin ediția din seara zilei de 16 octombrie a.c., mi-am zis de câteva ori că
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
Sub auspiciile Academiei Internaționale Orient-Occident, Înființată de poeții și traducătorii Dumitru M. Ion și Carolina Ilica, se desfășoară, anual, Festivalul Internațional „Nopțile de poezie”, la Curtea de Argeș. La ediția a XIII-a, din anul 2009, au fost prezenți scriitori, jurnaliști, fotografi, oameni de radio și televiziune din 30 de țări ale lumii: Germania, Finlanda, Polonia, Cipru, Macedonia, U.S.A., Cuba, Anglia, Hong Kong, Liban, Mexic, Iordania ș. a., desigur, și din România. Traducătorul festivalului pentru limbile franceză și engleză a
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]