595 matches
-
vindecă albeața; feriți-vă de aer stricat!; neîncrederea în doctori și groaza de spital; ce trebuie să citească oamenii, cum trebuie întocmite și în ce fel purtate cărțile comunale; despre registrul fonciar (cartea birului) și tabula; un emigrant (adică un pribeag ce și-a părăsit țara) etc. Scriau și semnau și țăranii: Un țăran despre călătoria la Iași, de bădița Nicuță. Semnau: Iorgu G. Toma, Constantin Morariu, George Coșbuc, Ioan Bucevschi, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. BrătescuVoinești, dr. Emilian Slușanschi, Mihai Vicol
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și crescuți în spirit românesc, alături de alți intelectuali, au continuat și aprofundat opera părinților și înaintașilor lor. În toamna anului 1848, gazetarul și omul politic Gheorghe Barițiu, cu „casa jefuită, nevastăsa cu un copil la piept, cu altul de mână, pribeag prin Țara Românească, fără adăpost și în mângâiere, el însuși în prinsoare muscălească, purtat de la Câmpina la Cernăuți și aici aruncat în fiare, de unde abia intervenția familiei Hurmuzachi îl putu elibera...” lucrează și la scoaterea ziarului Bucovina. Mediul torționar exista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
, revistă apărută la New York la 1 februarie 1911 (număr unic). Proprietari sunt George Zamfir și Ioan Stanciu. Idealul formulat în articolul Programul de muncă este îndeplinirea „datorinței de român”. Poezie semnează George Zamfir (Pribeagul, Visuri), Ecaterina Pitiș (La coliba din pădure), A. Seca (Scrisoare din America), iar lui Octavian Goga i se reproduce poezia De demult... Proza este reprezentată de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări), C. Cerna (Plin de carte până-n gât) și Const. Nutzescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
importante la români sunt: Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Pesta, 1850 (nuvelele „A Bárdy család” - „Familia Bárdy” - și „Az ércleány” - „Fata de metal”); Egy bujdosó naplója [Jurnalul unui pribeag], Pesta, 1851 (nuvela „A karperec” - „Brățara”); Erdély aranykora [Epoca de aur a Ardealului], Pesta, 1852 (publicat mai Întâi În foileton În Pesti Napló, sept. 1851); A kétszarvú ember [ Omul cu două coarne], Pesta, 1853 (publicat mai Întâi În foileton În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
în care am trăit cei mai frumoși ani din viața mea. Tot ce se vorbește sau se publică despre acest oraș sau despre oameni necunoscuți în prezent sau trecuți în liniștea pământului, mă bucură dar mă și întristează că sunt pribeag pe meleagurile unde mă aflu și nu sunt acolo să pun și eu umărul cu priceperea mea la tot ce este frumos și bun. Aș fi putut să deschid în fiecare sezon o expoziție, căci am realizat aproape patru sute de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
înșelare de sine pentru cel înveșmântat în vălul amăgitor al răutății viclene? Întunecarea abisului pe care l-a deschis celuilalt nu îl va răpi într-un mod agonic și neașteptat pentru conștiința sa convertită beznei spirituale? Cum privește ateul ca pribeag în umbra zeului absent experiența răutății focalizate spre paradigma celuilalt? Ce înseamnă pentru el răutatea ca stare ne-omenească? Și cum definește, din perspectiva respingerii transcendenței, ne-omenescul ca realitate și concept? Aflat într-un perimetru ontic diametral opus viziunii
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întru naivitatea adâncă a iubirii. A fi singur implică, mai exact, a fi singur pe drumul pașilor tăi prin viață. Călătorul solitar oricât de bine ar cunoaște poteca ce urmează a i se deschide parcursului său, rămâne un rătăcit, un pribeag spre necunoscutul care stă mereu să apară. Întâlnirea și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
bine ar cunoaște poteca ce urmează a i se deschide parcursului său, rămâne un rătăcit, un pribeag spre necunoscutul care stă mereu să apară. Întâlnirea și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în doi, rătăcirea și proiecția spre enigma viitorului este învăluită de visarea proiectelor alături de luciditatea realistă. Planurile de viitor dețin mai multă consistență când sunt
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
S. Govora, Critică și critici, „Carpații”, 1955, 6-7; Ov. S. Crohmălniceanu, O greșeală de calcul, „Glasul patriei”, 1957, 25; Demostene Nacu, Nu! Poezia și poeții nu vor dispare, „Vatra”, 1960, 81; St. Georgescu Olenin, Un român renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre Vălimăreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
doar să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a doua zi, nimeni, cu siguranță, nu va mai putea obține nici o înghițitură
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
alese. 1914-1944, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Șoim peste prăpastie, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Poezii alese. 1914-1944, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Memorii, vol. I: Zile albe, zile negre, îngr. Nedic Lemnaru, pref. Alexandru Cojan, București, 1991, vol. II: Pribeag în țara mea, îngr. Alexandru Condeescu, pref. Alexandru Cojan, București, 1996; Sfințenia - împlinirea umanului (Curs de teologie mistică) (1935-1936), îngr. Teodosie Paraschiv, Iași, 1993; Dostoievski și creștinismul rus, Cluj-Napoca-București, 1998; Poezii, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 1998; Spiritualitatea poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente politice ale epocii, ceea ce și explică succesul lor. Se disting prin stilul savuros, împânzit de expresii populare, dar păcătuiesc printr-o excesivă tendință moralizatoare. Alte trei piese, După război, Fanny, Primul bal, sunt comedii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
-lea”, pp. 181 și urm.; Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 247-259, 259-283. Vezi N. Drăganu, anexă la studiul „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voevodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de istorie Națională, III, Cluj, 1926, pp. 245-249. Victor Papacostea, op. cit., pp. 260-261; istoricul arată, în același sens al dezvăluirii războiului confesional că „din rapoartele misiunilor catolice din Orient către Congregația de Propaganda
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
camarazii săi. împreună cu Mitu Banea a ajuns la el acasă, undeva într-un cartier mărginaș al Sibiului, unde îl aștepta soția cu cei doi copii, pe cel mai mic, Horia, nici nu-l știa, el venind pe lume, când era pribeag în Polonia. în casă, sub portretul cu ramă îndoliată al lui Ion Banea l-au năpădit gânduri triste, amintindu-și de cum fusese acesta ucis și familia lui îndurerată, persecutată și urmărită fără încetare. Sorocul scadențelor „N-am apucat bine să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantermir ajunge în Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar, Nacu, Nour, Merescu, Dicescu, Racoviță, Sturza, Codreanu. Un însemnat val de pribegi spre Răsărit a avut loc sub Ecaterina aII-a când au emigrat nobili români - Ciocan, Varzaru, Gologan, Cioabă, Vornicov, apoi familiile Cantacuzino, Sturza, Catargi, Ghica - altele de cât cele deja menționate, Rosetti, Hârjău, Măcărescu, Cănănău. Este binecunoscut Mitropolitul Petru Movilă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
I-II, pref. edit., București, 1985, Fiziologia poeziei, București, 1990, Colindă pentru inimă, Galați, 1991, Opera poetică, I-II, București, 1999-2000; G. Bacovia, Poezii, Galați, 1991; I. L. Caragiale, Cănuță, om sucit, pref. edit., Galați, 1991; Nichifor Crainic, Memorii, vol. II: Pribeag în țara mea, pref. Alexandru Cojan, București, 1996; Emil Cioran, Scrisori din tinerețe, București, 1999; Mihai Eminescu, Versuri lirice, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Moștenirea lui Nichita, RL, 1985, 44; Daniel Cristea-Enache, Orbitor, kitschul, ALA, 1997, 383; Laurențiu Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
și din țară. Revista conține o pagină economică și una culturală. N.I. Herescu, editorialistul U.r., militează permanent pentru rezistența prin cultură. Sub aceeași semnătură stau și câteva articole de analiză socială sau inspirate de subiecte istorice: Sufletul țării, Menirea pribegilor, Sub semnul lui Bălcescu, Cea mai bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui Mircea Eliade, cu unele din cele mai importante articole de atitudine ale sale tipărite în publicațiile exilului, printre care Destinul culturii românești - analiză profundă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Nello Manzatti câștigă premiul I la Festivalul Cântecului Italian, „America”, 1959, 26; N.S.G. [N.S. Govora], „Frumoasa cu ochi verzi”, „Carpații” (Madrid), 1960, 34-35; Horațiu Comăniciu, Nello Manzatti, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1986, 119; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 247-258; Manolescu, Enciclopedia, 484-485. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
de capuchehaie la Înalta Poartă. În anul 1664 Nicolae Milescu părăsea în grabă Stambulul, un oraș ce devenise primejdios pentru el, căci voievodul său fusese scos din scaun pentru simpatiile față de austrieci. Se va alătura, la Stettin, micii suite a pribeagului Gheorghe Ștefan, care pierduse și el tronul Moldovei și peregrina prin Apus în căutare de sprijin politic. În slujba fostului domn, M. a lăsat „urme” cărturărești în codicele de care se îngrijea Antonie de Moldovița și a făcut câteva călătorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Revista scriitorilor români” (München), 1981, 18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Dumitru Ichim, „În creștetul luminii”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, septembrie; Românii, 173-174; Popa, Ist.lit., I, 637-638; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 182-192; Manolescu, Enciclopedia, 366-368. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
oamenilor din munca câmpului. O redau în cele ce urmează, așa cum nu o dată mi-a recitit-o la întâlnirile colegiale și prietenești. D E S P Ă R Ț I R E Adio, câmpuri înverzite Sculptate în sufletu-mi pribeag. Adio lanuri aurite, Din trecutu-mi atât de drag. Îmi zboară gândul meu departe Purtat de un dor aprig și tăcut Prin vii, grădini, livezi încărcate. Adio, întregului trecut. Mângâia-mă vor amintirile duioase Până mă va ajunge apusul necruțător
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
meu, „Iulia Hasdeu“) cu o montare de un formalism care și azi cred că i-ar șoca pe unii critici conservatori. Nu era nimic realist, nici În decor, nici În mișcare. Atmosfera era aceea a unui coșmar visat de un pribeag (evident, eu - Ion Nebunul), care vine din stradă, fluierând singuratic, urcă pe scenă, deschide cortina și Își imaginează piesa... În clasa a VII-a lucrasem În timpul anului școlar la un proiect cu Scrisoarea pierdută și avusesem și acolo o idee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]