872 matches
-
agoniseala, lăsându-și casele în grija Celui de Sus, încărcând tot ce aveau mai de preț în căruțe și cu acestea pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
a înțărcat dracul iapa. - Cine poate ști ce ne rezervă destinul? Noi suntem niște jucării în mâna lui. - Așa o fi cum zâci matale, dar unii tare greu o duc. - Știu! Am mai aflat câte ceva de soarta românilor plecați în pribegie. - Am ajuns sclavii Europei, asta suntem. - Poate că ne și merităm soarta. Nu noi îi votăm pe cei ce ne-o hărăzesc? - Dar cine dracul știe ce hram poartă fiecare? Spuse ea cu obidă[ 7. Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
sunt implicate într-o formă sau alta elemente din toate partidele parlamentare; o criză moral-spirituală fără precedent, foarte mulți conaționali nu mai simt legătura cu pământul părinților și strămoșilor lor, nu-și mai văd rostul aflării lor aici, luând calea pribegiei în căutarea unei vieți mai bune. De menționat că pleacă pătura cea mai productivă fapt ce duce la îmbătrânirea alarmantă a societății. Cine le va crea pensiile binemeritate celora care au lucrat o viață întreagă pentru creșterea și educarea unei
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
în natură domnește Rece vânt vijelios. Iar ploaia nu contenește Să cearnă cerul noros. Toamna își scrie cuvântul pe destine omenești, vieții rătăcind avântul în ai timpului nămeți. Resemnarea se așterne Pe natura pustie. Ducând cu vise eterne, Speranță-n pribegie. © Maria Filipoiu 29.10.2014. Referință Bibliografică: RESEMNAREA TOAMNEI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1779, Anul V, 14 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RESEMNAREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377531_a_378860]
-
să nu te obosești,să uiți iubirea ce-ai avut,de-acuma viața să-ți trăieștica și-n trecut,eu voi rămâne un golanvoi honări pe drumuri multe,în buzunar n-am nici un ba,ci, o stea în frunte.... XVI. PRIBEGIE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. noi nu avem nori, nu avem ape, nu avem soare, nu avem umbră și neumbră, nu avem cimitire dar avem cruci răscrucite și aer nerespirat, avem stele înstelate
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PIERDUT ÎN MACI Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului „...și iar mă-ntorc spre țărmul de plecare cu doruri atârnate de catarg mi-e cercul pribegiei tot mai larg și-ntoarcerile semn de întrebare...” (anonim) ---------------------------------------------------------- povestește-mi de tine amintirile le-am pierdut în lanul de maci despre ochii tăi catedrale în haos despre părul tău catarg în abis povestește-mi de mine nu mai știu
PIERDUT ÎN MACI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377667_a_378996]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET DORULUI RĂTĂCIT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cât dor rătăcește-n pribegie, Petale de gând pe lacrimi se scurg, Iar soarele ascunde în amurg, Iubirea-n umbre de nostalgie. În sufletul ce arde ca pe rug, Că de trădare nu vrea să știe, Dorință cu-a iubirii sclavie, Pe-aripi de vis
SONET DORULUI RĂTĂCIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378528_a_379857]
-
se putea ierna până primăvară, apoi turmele urcau din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului și a vitelor sale după pășune mai bună. Nu aceiași stare era în toate ținuturile din lume. În unele părți, cum ar teritoriile din Ardeal, sau unele locuri din preajma Iașului, sau ale Buzăului, sau ale Târgoviștei, au putut
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
plânge, Să-mi izbăvesc păcatul Gustându-ți trup și sânge. Dar vai... Eu, păcătosul, Ți-am încălcat porunca, Nu ți-am făcut prinosul, Nu ți-am meritat munca. M-am depărtat de TINE Prin necurat și ură, Mă-ntorc din pribegie... Iartă-mă... Te îndură... Îndepărtează timpul Trecut, din a mea viață, Când nu am fost ca TINE, Când nu mi-ai fost speranță. TU... Iartă-mă, PĂRINTE, Când nu te simt în mine, Îndepărtează răul... Întoarce-te, SUBLIME... ( Mugurel Puscas
ÎNTOARCERE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381895_a_383224]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNVIEREA Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ne întoarcem din pribegie am ieșit și noi din burta chitului ca la o chemare de demult și râuri de lumină am venit curgând de jos în sus noapte incandescentă predându-se zilei pietrele caselor urcă în munții din care-au fost luate munții
ÎNVIEREA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381916_a_383245]
-
lacomi vândută și de străini încălecată, să-ți ții binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, ... Citește mai mult LA MULȚI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
de cei lacomivândută și de străini încălecată,să-ți ții binecuvântata bogăție,pentru toți cei ce suntnăscuți pe-această glie,și să-i aduci pe toți acasă,căci ești bogată, ești mănoasă.Să umpli satele pustii,cu cei plecați în pribegii,și să dăm iarăși mână cu mâna,să reîntregim patria străbună,că toți suntem frați și suroriai acestui brav popor!La mulți ani, iubită mamă,frumoasă ca o primăvară,te iubim și te cinstim,... II. DOAR O AMINTIRE..., de Luchy
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
printre nori, Un tren își plimbă dorul într-o gară Și freamătă zefirul printre flori... Când îngerii își scutură aripa Vibrează-n muguri strune de viori, Și-ncepe bucuriilor risipa Iar ceru-și cerne peste noi mirări. Se-ntorc din pribegie albi cocori Păsări rătăcite într-o toamnă; E vremea când se dăruiesc iertări Și învățăm iubirea ce înseamnă. Înflor caișii! Îți spun de vrei să știi. Tăticule, e iarăși primăvară! Dar tu te-ai dus... Și n-ai cum să
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
discret în geam/ cu degete de ploaie,/ se-aude cum plânge afară văzduhul/ șiroaie, șiroaie,/ lumea se-nvârte deodată cu frunzele/ în vârtejuri de vânt,/ vechi poezii se rescriu sub coperți/ în același cuvânt.// Cocori melancolici pleacă departe, departe,/ în pribegie,/ în aer plutesc ritmuri străvechi, risipite,/ de doină târzie.” - toate astea într-un „Septembrie” plin de brumă. Din nestemata toamnă antologică nu putea lipsi doamna Gabriela Mimi Boroianu. Ce înseamnă pentru domnia sa anotimpul ăsta... cu brumă pe călcâie, căruia i
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOSTALGII DE LILIAC Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub liliacul plin de nostalgii Mă regăsesc întors din pribegii Și caut printre flori seară de seară A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
gheața-nmuiată, puiul o ia mai lesne la picior. Ursoaica se trezește din nehotărâre, urmându-și odrasla cu greu, căci e tare slăbită. Încă o dată își împlântă privirea în albastrul apei și, răpusă de durere, slobozește un urlet a jale reluând pribegia spre neunde cu puiul tovarăș, doi căutători de nimic, nepăsători parcă de subțirele gheții, de răsfirarea zăpezii prin cenușiul stâncos, pustiu... * Oh, Anyu, Anyu, ce deznădejde te-apasă?! De ce lași în urmă tundra și satul tău de nomazi? Ce te
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
un prunc duios, Iar gândul și durerea iar îi poartă, Spre fiul ce-a plecat și nu s-a mai întors... Din cer coboară fulgii să-i mângâie, Pe toți acei care cu drag așteaptă, Să se întoarcă acas din pribegie, Românul ce muncește-n lumea toată... Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Iar cu copiii cântă îngerii din ceruri, Bunici ce doina-n leagăn
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
la cer, Când scară îmi înalț din gândul frumos. În cer mă-ntâmpină împărăteasă De gheață, numită Singurătate. E rece, dură, neprietenoasă, Iar regatu-i numit Pustietate. Sinistră e priveliștea pustie Și mai rău, sufletul îmi înfioară. Aș vrea în pământească pribegie, Oricât de apăsătoare-i povară. Că stă pe pământ sau e între stele, Singurătatea, degeaba-i regească. Dar ca să aleg între două rele, Prefer Singurătatea pământească. Iar năzuință în suflet păstrată, Așez pe-o rază ce duce spre pământ. Și
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIBEGIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului noi nu avem nori, nu avem ape, nu avem soare, nu avem umbră și neumbră, nu avem cimitire dar avem cruci răscrucite și aer nerespirat
PRIBEGIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373582_a_374911]
-
nu avem cimitire dar avem cruci răscrucite și aer nerespirat, avem stele înstelate, dar visăm că la prânz, duminica, când se întoarce tata vom avea lumânări de paie în cuiburi deșănțate de nori când înțărcăm vântul de la furtună. Referință Bibliografică: pribegie / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIBEGIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373582_a_374911]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE Desculță-n singurătate, mă plimb în pribegie. Fluierul piciorului prăfuit cântă simfonia durerii. Pumnii strânși se mișcă-n spasme scurte de căldură, prin pulberea ce biciuie pământul. Am rupt o foaie din lagărul vieții! S-o las?! Aș vrea...aș vrea... Dar noaptea se repede ca un
DESCULŢĂ-N SINGURĂTATE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373656_a_374985]
-
mișcă-n spasme scurte de căldură, prin pulberea ce biciuie pământul. Am rupt o foaie din lagărul vieții! S-o las?! Aș vrea...aș vrea... Dar noaptea se repede ca un fior, iar eu, desculță-n singurătate. mă plimb în pribegie, ca o martiră Toți îmi sunt străini... și plec ochii în tăcere. Două lacrimi grele se prăbușesc în valea seacă, unde eu mă plimb, desculță-n singurătate. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESCULŢĂ-N SINGURĂTATE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373656_a_374985]
-
la DOMNUL, la Mormântul Sfânt Vestind Minunea Învierii, cum n-a mai fost pe-acest Pământ ! ................................,........... Sf.Mc.Dorotei. Dorotei trăi prigoana ce-a dat-o Dioclețian Stârnit cu mare perfidie, satanic, de Maximian... Casa lăsând, la Diaspoli a plecat în pribegie Apoi la Tir Biserica, a luat-o sub călăuzire ! Până când a apostat chiar Iulian Împăratul Și reântors la Diaspoli, găsi locul, idolatru... Prins de ai lui Iulian, idolatri-Dregători Suferi cu vrednicie : chinuri, umilinți, orori... Cu ani 170, fiind la vârsta
IPATIE, PAVEL, DIONISIE ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374832_a_376161]
-
termini științifici, filozofici și expresii străine din diferite religii; Mihai a făcut același lucru cu cele mai neaoșe cuvinte și expresii moldovenești. Bogăția de vocabular a autorului, plecat din țară acum 35 de ani, este impresionantă? În timp ce el, aflat în pribegie, și-a cultivat limba natală, confrații din țară pare că au uitat-o. E nedrept! De unde atâta talent literar și inspirație? Eu sunt tentat să cred că autorul a descoperit o intrare secretă la arhivele Akashice și a tras cu
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
a-i spânzura.) Iată și alte perle:. La 76 de ani nu ești bătrân, dacă ești copac. E bine să zâmbești cât mai ai dinți. Sper că se referă la el)... Nu mă duce în ispită, o găsesc și singur. Pribegia este o moarte vie. (Aici cred că se referă la toți cei din exil) Pe om nu-l poți schimba decât când este în scutece. Dacă ai voință, poți muta un munte. Dacă ai creier îl lași la locul lui
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]