438 matches
-
s-a renunțat la această regulă. Se abordează acest aspect al retragerii din scaun ca o parte esențială a primenirii sau a reformei ierarhiei noastre ecleziastice. Această reformă nu mai poate întârzia. Prima înnoire necesară este cea din rândurile chiriarhiei. Primenirea va trebui să fie făcută și este bine ca ea să fie înlesnită pentru a se evita gesturile energice. De aceea, trebuie să se procedeze pravoslavnic, nu prin demitere. După canoane, demiterea nu există. Există numai caterisirea, precum și o formă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste facile. Prin miza ei, această lucrare este esențială pentru revigorarea teologiei și a culturii române, lucrare ce restaurează prestigiul Bisericii Ortodoxe, contribuind, totodată, la primenirea unui spațiu intelectual redevabil tot mai mult agnosticismului, conformismului și anomiei uniformizatoare. Reforma universitară Mult trâmbițata reformă instituțională, de care se tot vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului, este o urgență a societății românești, reprezentând o condiție sine qua non a realei primeniri. În învățământul universitar, necesitatea unei asemenea legi este vitală, în măsura în care structurile de conducere ale universităților sunt încă parazitate de vechile cadre comuniste care beneficiază din plin de avantajele unei tranziții nesfârșite. În toată perioada cuprinsă între reforma învățământului din 1948
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
soldată prin autotămâieri, triumfalisme locale, parastasuri și bairamuri academice trebuie abandonat în beneficiul competenței, al profesionalismului și al exigențelor cerute de standardele unei autentice vieți universitare. Problema este una foarte simplă, care ține de un element esențial: adoptarea legii lustrației, primenirea cadrului instituțional, prin infuzia de tineri cercetători români din universitățile occidentale, care se bucură de recunoașterea internațională și de cei mai buni din țară, impunerea unor criterii maximale și reconectarea la fluxul cercetării europene. Astfel, vom avea șansa de a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și reducându-le la câteva tipuri caracteristice, ridicate la rangul de normă pentru întregul domeniu de viață respectiv". 29 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1279, 12 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Primenire, p. 426. 30 Nae Ionescu, Răscoala Bisericii, în "Cuvântul", an V, nr. 1649, 22 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomie..., dar cu tutelă!, pp. 437-438: "Marele congres al Bisericii Ortodoxe, întrunit, după trei ani
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pașoptiștilor generația lui Maiorescu și a Junimii s-a opus importului de forme fără fond și unei culturi utilitare în aceeași Românie modernă, ei bine, odată cu generațiile a patra (sau socială) și a cincea (sau de foc), forța social-politică de primenire se concentrează, din nou, pe temeiurile autohtone, pe zăcămintele de necontestat ale satului românesc, alături de care, după Nae Ionescu, mai pot fi invocate și alte caracteristici dominante: realism, ortodoxie și monarhism. Este semnificativă radiografia pe care o face apoi Vulcănescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rînd pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust, Gide, iar postulatele unor astfel poziții spirituale greșite vor fi demontate și ridiculizate de J. Maritain, de Scheller sau de H. Massis, care au dat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a societății, specificitatea culturală a unei comunități, de marile curente de idei devenite dominante, de interesele și năzuințele oamenilor, de cerințele de formare a omului în societatea respectivă. Caracteristic întregului conținut al învățământului este: * dinamica lui - exprimată printr-o permanentă primenire, îmbogățire și înnoire; * amplificarea lui - pe măsura trecerii de la învățământul general, la cel mediu, universitar și preuniversitar; * diversificarea și specializarea sa continuă, ca urmare a diversificării științelor pe ramuri științifice și a sporirii cerințelor de calificare și specializare a cadrelor
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Sfântului Duh. într-adevăr, în timpul rugăciunii, la Sfintele Taine, se creează o atmosferă duhovnicească. Omul se apropie de Dumnezeu, smulgându-se din vâltoarea patimilor și a grijilor lumești și, înălțând către Dumnezeu rugăciuni, simte un fel de ușurare, de primenire, împăcare, simte duhul lui Dumnezeu în el. Harul este o forță nevăzută, dar simțită, pe care Dumnezeu o trimite omului ca să-l curețe, să-l sfințească, să-l ajute în lupta cu ispitele și în toate necazurile vieții. Sfintele Taine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
devine unul al străinătății. Scopul nobil al cititului ar fi să-ți descopere drumul, calea, modalitatea de a avansa pe acea cale. Nu întotdeauna un drum social spectaculos prin ascensiunile sale uimitoare este dublat de o devenire umană, de o primenire a energiilor. Există și parcursuri aparent umile care ascund o altitudine interioară nebănuită. Înțelegerea a ceea ce se întâmplă cu tine și disocierea părții negative din întregul devenirii pentru a o converti la pozitiv, este o mare izbândă pe care societatea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
România, după revoluție, am găsit-o deloc plină de speranțe. „De ce nu ești mulțumită”, o chestionez, „s-au reînființat vechile partide politice, poți spune ce vrei, nu mai ai a te teme, de ce ești nemulțumită?”. Mama nu credea Însă În primenire. Se pierduse ceva care nu mai putea fi Înlocuit sau refăcut. „Bine, dar liberalii, domnul Câmpeanu?” Și au urmat vorbele care m-au năucit: „Aiștea nu-s liberalii noștri”. Am aflat mai târziu câtă dreptate avea. Nu știu cum și-a dat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
înregistrate în planul culturi, afirmarea omului ca umanitate, nivelul de educație al popoarelor, în speță al poporului român, au fost direct influențate de evoluția instruirii școlare și de răspândirea științei de carte. Educația și învățământul se constituie în motorul de primenire continuă a civilizațiilor, în factori decisivi de cristalizare a matricei cultural-civilizatorii a societății în orice timp istoric. Instituția de învățământ are misia să deștepte mintea și judecata oamenilor, să le ofere suportul informațional util și folositor vieții lumești. Prin procesul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transformarea de tip neoplazic a celulelor agresate de HHV-8. Nu mai e nevoie să mai stăruim asupra faptului că „moartea celulară programată“ joacă un rol uriaș atât în embriogeneză, cât și în viața de zi cu zi a organismelor. Fără „primenirea“ patului celular (moartea unora și nașterea altora) nu s-ar putea concepe viața. orfK7/survivin codifică proteina K7/survivin omoloagă proteinei celulare survivin. Această proteină (survivin) este un membru al familiei iAp (Inhibitor al Apoptozei de sorginte mitocondrială). Prezent în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un minunat dar de Crăciun pentru copiii și nepoții noștri. Nu știm cui să atribuim în majoritate meritele acestui film, dat fiind că este vorbit în engleză, dar toate secvențele de text scris apar în rusă, salutăm însă nota de primenire și inocență, pe care o astfel de producție o aduce față de restul filmelor de animație moderne, din care multe sunt de o violență și o fioroșenie care îi bagă în sperieți chiar și pe adulți. Polar Express vine în seara
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți În agricultură. Luând În dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire a energiilor explică randamentul extraordinar pe care-l dau cei puțini, cei care au rămas la țară... Cei care dau pământul se Împart În trei categorii: a) cei care nu iubesc viața la țară; b) cei care au pierdut În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un articol sau vreo vizită, ca cea de ieri. Un om politic Întrebat asupra diferenței dintre democrați și republicani, a răspuns: „sincer mărturisind, nu văd nici una. Totul depinde În ce fel sunt rezolvate nevoile statului și ale populației”. Și totuși primenirea e necesară. Dar câtva timp, amintirea lui Hoover, insuccesul lui din timpul crizei, Îi va ține pe republicani În opoziție. De la Little Rock ne Îndreptăm spre vest. Trecem prin Hot Springs, stațiune balneară unde Roosevelt și-a tratat paralizia infantilă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Sfatul nostru Sfatul nostru, gazetă săptămânală editată de Aurel Huțu, unul din membrii de frunte ai organizației țărăniste din Bucovina care s-a rupt de organizație și care în articolul program spunea că disidența se datorează „tendințelor de curățire și primenire a partidului.” Gazeta noastră e astăzi independentă. Ea nu-și asumă nici titluri, nici glorii, căci nu are de unde” spunea în martie 1926. Până la urmă s-a ajuns la o colaborare între naționaliștii conduși de prof. Tr. Brăileanu și țărăniștii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
septembrie 1930, redacția și administrația în Palatul Național din Cernăuți, Piața Unirii nr3, director Constantin Cehan - Racoviță, care este și redactorul responsabil al săptămânalului ce-și propune să fie la cititori în fiecare duminică. „Nici program, nici promisiuni - curaj și primenire socială” este titlul primei pagini a primului număr sub care apar altele mai mici: „O eră nouă”, ”Destul!”, „Guvern de pomină”, care învederează venirea pe tronul României a M.S. Regele Carol al IIlea (care renunțase la tron în 1925 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Galiția. Un curent străin, deznaționalizator, își făcea drum în Moldova de Sus, deși prezența refugiaților moldoveni în Bucovina la 1821 și 1848, dar și mai înainte (Teodor Mustață și familia Petrino) exercită o influență binefăcătoare asupra populației cu dor de primenire sufletească și cărturărească. Întâlnim printre refugiații moldoveni în Bucovina nu numai familia Hurmuzachi, ci și pe vornicul Ioan Neculce, boier Ioan Mauromfii, Iordache Bașotă, Constantin Demianov, Gh. Papazoglu, Scarlat Miclescu din Botoșani, Anastasie Scorțescul din Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
În ultimul rând, asanarea morală și un război necruțător declarat corupției care Înflorise În anii regimului Iliescu. Se terminase cu sacrificiile impuse celor mulți În favoarea privilegiilor clasei conducătoare. „De acum Înainte, se vor sacrifica conducătorii“, promisese Constantinescu. Urma și o primenire a oamenilor: prea mulți funcționari comuniști ocupau aceleași posturi ca sub Ceaușescu, din economie și administrația publică până În diplomație. Convenția anunțase că dispune de o rezervă de cincisprezece mii de specialiști, oameni bine formați În spiritul culturii moderne și al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
R.P.R. în toate sectoarele de activitate. Creșterea industriei, întrecerile socialiste, electrificarea țării, marele șantiere, agricultura în curs de colectivizare și mecanizare, lichidarea analfabetismului, ofensiva contra bolilor sociale, grija atentă pentru copiii Republicii; Academia, reprezentând forța științei în sprijinul poporului muncitor; primenirea treburilor publice prin așezarea sfaturilor populare într-o mai rațională împărțire administrativă, crearea unei armate care e nu numai instrument de apărare a libertății și independenții Republicii noastre, dar și o școală a conștiinții datoriilor cetățenești, iată atâtea bunuri materiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care le avea în păstorire; atitudinea oficială rărise radical numărul preoților...). Slujba și sfințirea „blidurilor” se terminaseră în vreo jumătate de oră, nu înainte ca oamenii să trăiască, ca în fiecare an, miracolul resurecției lui Hristos dar și a propriei primeniri sufletești; deodată, contrar rânduielii sărbătorii și bucuriei generale (oamenii se sărutau, făcându-și reciproc urări), se auzi ceva ca un țipăt venit de pe altă lume: Zenovie, tu ești?! Era un țipăt izbucnit din ceața grea a unor depărtări, a celor
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
Nostalgicii ceaușismului triumfă. "Omul nou", cu creierul spălat temeinic și robotizat cu nădejde, persistă încă între noi, în foarte multe exemplare, dând tonul, înăbușind inițiativele luminate, atâtea câte au loc. Se pare că nu e nimic de făcut până la o primenire biologică. Gheorghe Grigurcu este poetul care a dat buzna în teritoriul criticii și a delimitat mari porțiuni pe care (și) le-a însemnat cu amprenta proprie. A făcut-o nemulțumit de calitatea actului critic de la un moment dat? A fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Fiecare placă ce alcătuiește scoarța se deplasează, Împinsă de magma ce se solidifică la un capăt și dispare, la celălalt capăt, pe sub placa vecină, topindu-se apoi În magma de dedesubt. Petrecându-se Încet, și mai ales sub oceane, această primenire nu e vizibilă, dar există. La temperaturile de până la 3.000 0C ale magmei nu pot exista compuși chimici, ci doar atomi, ionizați chiar. Deci, tot ceea ce ajunge acolo este distrus. Și astfel, natura reciclează orice deșeu care ar putea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]