300,679 matches
-
limba italiană... dar tot prea puține pentru a alcătui un volum - traducătorii au renunțat... Ca să concluzionez, poeziile mele au fost cerute de traducător pentru a fi tălmăcite și nu invers, ceea ce e mare lucru! Cât despre cititori, ei le-au primit cu mândrie - aș spune, pentru că pot citi În limba lor maternă. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava cititorului, dacă Îi va plăcea va Întinde mâna spre tavă, dacă nu... oricum, nu poți mulțumi
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
variantele ades și adese, clar marcate, rare în limba de azi). în DEX cele trei cuvinte sînt definite unul prin celelalte, fără indicații stilistice, de registru sau conotative: o definiție mai lungă (de fapt tot prin enumerare de expresii sinonime) primește doar adesea ("de multe ori, în repetate rânduri; adeseori, des"), în timp ce adeseori este explicat prin "adesea", iar deseori prin "adeseori". Există diferențe de îmbinări: comparativul și superlativul (cu unele sensuri particulare) sînt frecvente mai ales cu adesea ("mai adesea", "foarte
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
Doina Condrea Derer Strega În ce raport se află cu această proză romanele care au primit în 2002 unele dintre cele mai prestigioase premii din Italia? Este vorba de "Strega": Nu te mișca ( Non ti muovere, Mondadori) de Margaret Mazzantini; "Campiello": Custodele apei (Il custode dell' acqua, PIEMME) de Franco Scaglia; "Bancarella": Omul care vindeca cu
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
trei cărți au în comun calitatea scriiturii și solidaritatea eșafodajului epic. Raportîndu-le la constantele romanului italian din deceniul trecut, cărțile premiate au fost preferate de jurii tocmai pentru că excelează în cadrul general. Născută la Dublin, stabilită la Roma, Margaret Mazzantini a primit premiul "Selezione Campiello" și "Rapallo-Carige" pentru proza de debut Ligheanul de zinc, 1994. După ce s-a dedicat genului dramatic (Manola, Mondadori, 1998 și monologul Zorro, 2000) a revenit la proză cu romanul-monolog Nu te mișca. Scris la persoana întîi, textul
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al scrisului lui Sebastian, asigurându-i într-adevăr un loc de vârf în
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
cu imaginația, cu erudiția și cu subtilitatea gîndirii și expresiei de dragul succesului de public. Și contrazice însăși realitatea literară din Occidentul care le inspiră aceste idei puerile: premiile Goncourt din ultimul deceniu (spre a da un singur exemplu). Le-au primit Makine și Quignard, doi romancieri despre care ultimul lucru care se poate spune este că se bucură de înțelegerea maselor largi de cititori.
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
altul. Faptul remarcabil este următorul: fiecare dintre aceste "inițiative personale" se soldează cu un eșec, o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic sau stilistic. Autorii cad exact în păcatul pe care textul preluat îl condamnă. Relatând toate acestea unui coleg, am primit și "explicația". Pentru a fi promovați și, în general, pentru a avea un dosar profesional cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole în reviste de
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Cristian Măgura Am primit la redacție revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
scris prima scenă din piesa despre Ovidiu". Sau: "7-15 teren. Făcut control și la Ambasada Sovietică. Nu mai există urmă de șobolan; numai șoarecii nu cedează terenul. Am plantat varfarină. După-masă schițat strofele Pentru un pițigoi și început redactarea terminologiei primite spre elaborare, prin prof. Bagdasar, de către colectivul redacțional al Enciclopediei". Efectele morale sînt strivitoare: "Zi lungă cît un secol și, totuși, agitată". Ori: " Aseară m-am culcat frînt de obosit". Traducătorul nu are voie să-și vadă numele tipărit pe
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
genurilor și speciilor ei, se dovedește mai generoasă decît modernitatea. Atît în sensul acceptării modurilor de a concepe operele, cît și în sensul acceptării unor rude istorice ale speciilor actuale. Dacă moderniștii rescriau trecutul după chipul și asemănarea lor (și primeau în familie doar rudele în vîrstă ori decedate care aveau o fizionomie comună cu a lor), postmodernii se scriu adesea pe ei după chipul și asemănarea trecutului, primind în familie toată liota de bunici și străbunici. Unii au cultivat identitatea
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
speciilor actuale. Dacă moderniștii rescriau trecutul după chipul și asemănarea lor (și primeau în familie doar rudele în vîrstă ori decedate care aveau o fizionomie comună cu a lor), postmodernii se scriu adesea pe ei după chipul și asemănarea trecutului, primind în familie toată liota de bunici și străbunici. Unii au cultivat identitatea și monolitismul, ceilalți, diferența și pluralismul. Călinescu ar fi fost capabil să scoată din literatură poezia sentimentală și morală a unui O. Goga dacă nu-i venea ideea
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
multă securitate pentru România (în fond, cine naiba ne amenință - în afara propriei noastre prostii, a tradiționalei leni și a binecunoscutelor tehnici de a ne da cu stângul în dreptul?), cât mai multă liniște pentru Occident. E un târg în urma căruia Vestul primește asigurări că măcar în această parte a lumii va avea liniște. Iar după cum merg lucrurile, n-ar fi exclus ca noi să intrăm într-un N.A.T.O. care peste câțiva ani va arăta cu totul abracadabrant: dominat, la Vest, de
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iași), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi obliga pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca și pe cel al unor produse de import. Primindu-i în audiență pe negustori, Pogor le oferă el însuși soluții, amuzîndu-se copios, cum făcea și în ședințele Junimii. Lui Papa Petit, celebru pentru magazinul lui de parfumuri de pe strada Lăpușneanu, i-a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Grupul Editorial Național și Editură pentru Literatură Națională, poate părea paradoxala. Caragiale Recidivus este o reeditare a textelor sale de exegeza caragialiana elaborate de-a lungul unei perioade de trei decenii - o mai grăitoare dovadă de consecventă nici că puteam primi din partea sa. Retipărirea acestor texte, menționează autorul în cuvântul premegător, a fost făcută fără "cosmetizări", acest lucru însemnând că vom afla în paginile cărții o evoluție organică a stilului critic practicat de autor în decursul celor aproape treizeci de ani
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
nume de profesii se formează derivate în -ime (profesor - profesorime), de la altele (cum ar fi medic) - nu. Sufixul e interesant și pentru că unele dintre cuvintele formate cu ajutorul său au cunoscut în ultimele decenii o intensă folosire ideologică: burghezime, muncitorime, burghezo-moșierime primeau definiții rigide și conotații oficiale clare, pe care le-au pierdut în edițiile mai noi ale dicționarelor; moșierime nu mai e, în DEX 1996, o "clasă socială exploatatoare...". în textele actuale sînt destul de frecvente derivatele, mai vechi sau mai noi
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
al unui studiu fundamental despre literatura română în Epoca Luminilor. Românii răpitori N-a fost ziar cît de cît important din Capitală care să nu povestească "isprava" deputatului PSD Dorin Lazăr Maior supărat că fiul său, Lăzărică, n-a fost primit cu o oră mai devreme de ora deschiderii într-o discotecă din Brașov. Deputatul a bătut un bodyguard și i-a pus pistolul la tîmplă altuia, care a încercat să-l potolească. În loc să-l arunce imediat din brațe pe deputatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
se miră că poate citi, apoi că este filmată, libertatea este treptata cucerire a importanței propriului eu, în sensul imanent, departe de obscurele idei ale creștinismului asupra smereniei. Libertatea este dreptul la orgoliu, la ignorarea celuilalt, de la care nu demult primea pumni. Un alt exemplu de misticism al muncii este cel al Auricăi Muscan, ucenicia Anei Roșculeț: ea este un exemplu de performanțe fără precedent, e un fel de apostoliță a depășirii normelor. Ea demonstrează, încă o dată, că femeia comunistă se
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
relatările despre dialogurile din Japonia și Germania mă aflu în restanță. Despre cel dintîi - Simpozionul din Japonia și cel de-al patrulea studiu al meu din seria Quo vadis homo? - vreau să spun aici cîteva cuvinte. Nu de mult am primit un volum masiv, de 560 pagini, care cuprinde textul comunicărilor prezentate la Conferința Internațională cu titlul Secolul XXI cu ochii lui Dostoievski: viitorul omenirii, care s-a desfășurat în orașul Chiba și, parțial, la Tokio în perioada 22-25 august 2000
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Dosarele mineriadelor și ale marilor jefuitori ai economiei naționale stau neatinse, fără vinovați. În mod sigur vor intra pe rol, dar după ce s-au prescris. Vreau să revin În România, dar siguranța mea este pusă În pericol, deoarece cei care primesc leafă mare să facă ordine, sunt ocupați cu o suită de proteste, cerând drepturi suplimentare vechilor privilegii. Grevele fără precedent ale polițiștilor și justițiabililor confirmă debandada din interiorul spațiului carpatin. Nu dă nimeni explicația situației care se extinde În mod
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
schimba situația de fapt. "Ce câștig eu dacă se publică numele torționarilor?" - iată întrebarea-tip a românului "care se mulțumește cu puțin". Dacă în legea deconspirării Securității s-ar fi menționat că la fiecare bestie dată în vileag cetățeanul ar primi o juma' de votcă, fiți siguri că n-ar fi rămas filă neparcursă din kilometrii de dosare mult iubite de SRI-iști. Dar pentru că efectul operației este pur moral, nea Gheorghe și nea Mitică nu-și dau osteneala să-și
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
românești, dacă nu de deznaționalizare. În Transilvania - ca și, mai tîrziu, în Basarabia - scrierea limbii române devenea o problemă politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a primit din partea Academiei Române sarcina de a revizui normele ortografice ale limbii române, nu a ezitat de a aplica preceptele transilvane latinizante: între acestea, scrierea fonemului /î/ cu â, dar și cu î (în anumite poziții în cuvînt) și bineînțeles, recomandarea generală
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
deschide nici un drum literar nou. Este destul de convențională și prolixă [...] În sfîrșit, alegerea ei este foarte pariziană, chiar parizianistă, o opțiune șic și cu ifose." După cum se știe, în lupta pentru marile premii literare, adevărații cîștigători sînt editorii. Laureatul Goncourt primește un cec simbolic de 10 euro, dar banderola roșie a Premiului pe coperta unei cărți sporește enorm vînzările și cererile de traduceri (iar un procent din toate acestea revine prin contract și autorului). Editura Grasset n-a mai primit cea
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Goncourt primește un cec simbolic de 10 euro, dar banderola roșie a Premiului pe coperta unei cărți sporește enorm vînzările și cererile de traduceri (iar un procent din toate acestea revine prin contract și autorului). Editura Grasset n-a mai primit cea mai profitabilă recompensă literară franceză din 1997, cînd Patrick Rambaud a înregistrat un record de librărie cu Bătălia (roman cu adevărat foarte bun, tradus și la noi de Irina Mavrodin în 2001, la Editura EST-Samuel Tastet). Nici Pascal Quignard
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
fundalul unei epoci zbuciumate, Assam are și o textură filosofică și poetică. "Nici nu știi, în fața unei asemenea bogății, ce să admiri mai mult - se extaziază Jacques de Decker în "Magazine littéraire" nr. 412. Privirea asupra istoriei, care respinge ideile primite de-a gata, căci epopeea napoleoneană e percepută ca o năvală barbară? Gustul detaliului care prezidează, de pildă, expozeul despre cultura ceaiului, văzută ca un schimb între civilizații? Modul în care Gérard de Cortanze ne prezintă viața ca un carnaval
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]