337 matches
-
asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic]? Și dac] este, determin] ea autonomia ontologic] și deci falsitatea naturalismului? Aceasta ne duce înapoi la: iii. Eroarea naturalist] În celebra să oper] Principia Ethica, G.E. Moore susținea c] cei mai multi moraliști au fost naturaliști și c] toți naturaliștii sunt victima unei erori comune. Ei au confundat caracterul bun cu lucrurile care au acel caracter sau cu un alt caracter pe care il au lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
L.A. Selby-Bigge (Oxford: Clarendon Press, 1978). Lovibond, S. Realism and Imagination în Ethics (Oxford: Basil Blackwell, 1983). Mackie, J.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Midgley, M.: Beast and Mân (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1978). Moore, G.E.: Principia Ethica Pigden, C.R.: 'Logic and the autonomy of ethics', Australasian Journal of Philosophy, 67 (1989), 127-51. Plato: Euthyphro Prior, A.N.: Logic and the Basis of Ethics Foot (Oxford: Oxford University Press, 1949). --------------: 'The autonomy of ethics', în Papers on
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.: Hume’s Moral Theory (London: Routledge și Kegan Paul, 1979) Maynard, Smith, J.: „The Evolution of Behaviour”, Scientific American, 239:3 (1978), 176-93 Midgley, M.: Evolution aș Religion: Strânge Hopes and Stranger Fears (London: Methuen, 1985) Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Murphy, J.: Evolution, Morality and the Meaning of Life (Totowa, NJ: Rowman și Littlefield, 1982) Nozick, R.: Philosophical Explanations (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1981) Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mutual Aid: A Factor of Evolution. Critică clasic] a darwinismului social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1997. [1939] Kantorowitz, Ernst H. I due corpi del Re. L'idea di regalità nella teologia politica medievale. Torino: Einaudi, 1989. [1927] Kazhdan, Alexander P. Bisantio e la sua civiltà. Roma: Laterza, 1995. [1968] ---, Silvia Ronchey. L'aristocrazia bizantina dal principio dell'XI alla fine del XII secolo. Palermo: Sellerio, 1997. Lacan, Jacques. Le séminaire. "Les écrits techniques de Freud". Livre I (1973). "Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalise". Livre XI (1975). Lanza, D. și O. Longo (coord.). Il meraviglioso e
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
optimă va fi atinsă cu mult înainte de dispariția sau modificarea condițiilor care o definesc ca atare. Dacă procesul de căutare este mai îndelungat decât persistența condițiilor în raport cu care starea de optim este definită, lucru ce nu poate fi exclus de principio, legea rămâne inoperantă, lipsită de sens. Ea nu poate prevedea decât o stare care ar putea fi atinsă, eventual, după o perioadă indefinită de căutări, dacă condițiile sistemului ar fi suficient de persistente. Procesul de căutare modifică sistemul. Dacă încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a instituit o publicație meteorologică sub auspiciile Societății Regale, a stabilit rolul radiației solare și a rotației Pământului în jurul Soarelui în determinarea vremii. El este considerat părintele prognozelor meteo. Cu cinci ani înainte ca Newton să fi publicat lucrarea sa Principia în care a expus și legea atracției universale, Hooke a susținut 9 la Societatea Regală o prelegere în care formula ideea existenței gravitației universale precum și ideea că forța de atracție este invers proporțională cu pătratul distanței. Tot el a stabilit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
el, se va putea coborâ la fizică pentru a compara aceste relații și proporții cu fenomenele, iar în final, în stadiul filosofic, se va putea raționa asupra cauzelor acestor legi. Formulând legea atracției universale, expusă în cartea a treia din Principia (manuscrisul lucrării a fost depus la Societatea Regală din Londra în 28 aprilie 1686), Newton afirmă că, în Univers, două corpuri se atrag cu o forță direct proporțională cu produsul maselor acestora și invers proporțională cu pătratul distanței care le
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și invers proporțională cu pătratul distanței care le separă. Astfel, printr-o singură lege se explica clar comportamentul unui obiect care cade pe Pământ, mișcarea planetelor în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului, precum și fenomenul mareelor. În ediția a doua de la Principia, revenind asupra temei gravitației, Newton arată că a explicat doar fenomenele în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului infinitezimal, el nu l-a folosit în Principia, dar din spatele construcției sale, bazate pe geometria euclidiană, transpar structuri de gândire caracteristice calculului infinitezimal. Totodată, lumea lui Newton nu este alcătuită din două elemente ca la Descartes (întinderea și mișcarea), ci din trei: materia, mișcarea și spațiul. Pentru Rene
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
patetice și unor cadențe pasionate. În pofida unui limbaj câteodată latinizat, retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie, întărește eficiența intervențiilor lui B., explicându-i, în parte, popularitatea. SCRIERI: Raporturile românilor cu ungurii și principiele libertăței națiunali, ed. 2, Viena, 1852; ed. (Românii și ungurii), îngr. și pref. G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924; Estetica, îngr. și pref. Ion Iliescu, București, 1972; Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848, îngr. Ioan Chindriș, pref. Ion Rațiu, Cluj-Napoca, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele, se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii loru in civilisatiunea cea falsa a Europei" (Bărnuțiu, 1870, p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]