KorAP: Find »[drukola/base=priponi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...26 >

630 matches

Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Al. Vlahuță" din Bârlad, fotografiați în fața casei parohiale din Șuletea Tutova, cu prilejul serbării de la 3 august 1930, în ziarul nr. 20-22 din septembrie 1932 (foto). Uneori ziarul publica și gingășii, ca cea scrisă de Gheorghe Filiche, învățător în satul Priponești, locul copilăriei mele, și pe care, în raport cu severitatea pe care o manifesta 75 față de elevii săi, cu mintea de atunci nu aș fi putut crede că omul acesta mai și iubește. Poezia lui, publicată în numărul 23-24 din noiembrie-decembrie 1932

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ă”.... Libertatea din 17 august 1925 (anul VII) îndeamnă să fie votată lista opoziției unite pentru Camerele Agricole pe care figurează domnii Mihai Bali - Cârlomănești și V. Georgescu - Bârlad, iar la numărul 6 și Petru Scumpu, agricultor mic, din comuna Priponești, fost primar al localității când eu făceam primii pași spre școală... * „În 1918 apare la Bârlad un interesant ziar Libertatea, independent, scos de avocații Neculai Dorin și Petre Nechifor, dar nu relata despre Academia Bârlădeană, redactorii ziarului nu se aflau

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului Bârlad și comisariatele sale cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Geo Bogza, neidentificat încă pe adevăratul nume...” Revista publică și alte genuri de materiale: cronici a cărților și revistelor, însemnări literare și j urnalistice, informații și chiar poezii. Am reținut, nu întâmplător, poezia „Români, priviți spre hotare!” de Gh. Filiche, Priponești Tutova, în numărul 4 din aprilie 1937, din care redăm ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Costăchescu, G. Tutoveanu, Ștefan Cosma, Ecaterina Ionescu, G. Ioniță, G. Popoiu, I. Antoniu, Emil Tudor, N. Bogescu, Cicerone Mucenic, G. Damasch in, C. Rânzescu, G. Nedelea. * În Scrisul nostru nr.6-7, iunie-iulie 1929, G. Ursu îi răspunde lui G. Filiche Priponești - Tutova: „Ne-a plăcut în mod deosebit abilitatea de a versifica, pe care sunteți pe deplin stăpân, câteva înfloriri de imagini sugestive, ritmul armonios, dar am avut neplăcerea să constatăm cum toate aceste frumoase însușiri se pierd în sentimentalismul și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în august 1912. Semnează proză și versuri dar și cronică și „însemnări”, 449 mai mult inițiatorii dar și nume precum I. Tașc ă, Iancu Ciolan, Virgil Mastacan. Activitatea tipografică la Neculai P. Peiu - Bârlad. 450 Bârladul - Da, dar Priponeștii? Despre Priponești, satul și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate: Priponeștii de Sus cu 250 familii și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate: Priponeștii de Sus cu 250 familii și 1100 de suflete; Priponeștii de jos 140 familii și 580 suflete. Situat la 22 kilometri de Bârlad, 10 kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la 22 kilometri de Bârlad, 10 kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara Nichișeni. Are 8 hectare pământ din 1921 (Biserica n.n.). Biserica poartă hramul „Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia dedicată Priponeștilor (Edi tura P.I.M, 2007): „Despre ce a însemnat preotul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sub centru premilitar.” Datele de mai sus au destule erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate în local închiriat, poate pe lângă biserică, cum s‐ a întâmplat în multe localități ale țării. În

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate în local închiriat, poate pe lângă biserică, cum s‐ a întâmplat în multe localități ale țării. În anul școlar 1888‐1889 școala din Priponești ocupa o singură cameră și o mică odăiță strâmptă sub ac elași acoperiș, în care încăpeau patru bănci mici, ocupate de 2 4 elevi, din cei 38 înscriși, iar învățător, cu titlu provizoriu, era Georgiu Sotir născut la Fruntișeni, în

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]