711 matches
-
la halva sau alte delicatețuri...De unde le aveau? Nu-i greu de ghicit. Întâi aveau prisăci cu duiumul. Să-ți aminteasc doar că la 15 oct.1690 (7199) Constantin Cantemir voievod întărește mănăstirii Aron Vodă stăpânirea a două locuri de prisacă mai sus de Hlincea. Si pe urmă aveau legături cu toți negustorii din târg și de aiurea. - Cuvioșiile lor nu duceau lipsă nici de păduri și nici de locuri de pescuit, mărite Spirit. Uite ce spune Moise Moghila voievod la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
4 frb. 1634 (7142): „Dat-am cartea domnii mele lui Toader și lui Ivan prisăcariul svintei mănăstiri lui Aron voievod, ce iaste la Hlincea în pădure, ca să hie tari și puternici cu cartea domnii mele a apăra pădurea prin pregiurul prisăcii, să nu lasă pre nime să taie pădurea pe acolo; iar cine nu va asculta și va vrea să taie în tăriia lui, să aibă a-i lua carul, și boii, și săcurea și tot ce va găsi la acela
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe care le avea această mănăstire, dragule. Printre acestea putem găsi: Ciutureștii (Roman), Mărășenii (Vaslui), Vetrișoaia, Zberoaia și Gușății (Fălciu), Oasile (Covurlui), parte din Tomești, Iași și altele.Rămân același nedumerit, mărite Spirit. Cum lucrau și administrau moșiile, viile, livezile, prisăcile, pădurile, care, după cum se vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire. Apoi țiganii robi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dovezi o avem în zapisul lui Gheorghe Ghica voievod, din 23 martie 1659 (7167), care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni, de la apa Prutului, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci, șase fălci de vie și scutește de dări 12 poslușnici. Vodă își motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutuil Iași...ca să-i fie de la domniia mea...de asemena, 16 poslușnici, oameni străini din alte țări, pentru că...fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi. Iar acel sat și acei poslușnici să fie scutiți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu cei care împresurau moșiile sau luau din averea mănăstirii. Una din pricini s-a judecat la 24 dec. 1666 (7175), în vremea lui Iliaș Alexandru voievod. Pârâtul era Gheorghe vornicul, de târgul Iași, care pretindea că un loc de prisacă de pe moșia mănăstirii Socola îi aparține. Călugărițele nu s-au lăsat și au spus „cum acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au arătat și uricul acel de danie.” Ca un făcut, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1666 (7175), în vremea lui Iliaș Alexandru voievod. Pârâtul era Gheorghe vornicul, de târgul Iași, care pretindea că un loc de prisacă de pe moșia mănăstirii Socola îi aparține. Călugărițele nu s-au lăsat și au spus „cum acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au arătat și uricul acel de danie.” Ca un făcut, mărite Spirit, am dat din nou de o pricină între sfintele mănăstiri. Din anafora lui Cârstian, vornic de poartă către
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
început să mai vândă câte ceva. Una din vânzări a fost cea făcută la 7 mai 1666 (7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii Socola spun: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi...am vândut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu acești bani am făcut o vie svintei mănăstiri, în sat, la mănăstire, care iaste de față.” - Se vede treaba
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost cea făcută la 7 mai 1666 (7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii Socola spun: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi...am vândut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu acești bani am făcut o vie svintei mănăstiri, în sat, la mănăstire, care iaste de față.” - Se vede treaba că măicuțele se gospodăreau cu mulă chibzuială. - Iată însă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o bucată de loc domnesc...care loc iaste între Valea lui Pătrașco și între hotarul Tomeștilor și între hotarul locului Cetățuiei despre Tomești.” - Odată cu zidirea mănăstirii, bogatul vameș Păun a înzestrat-o cu sate, cu moșii, cu vii, cu o prisacă și loc de fânaț la Popești. „Așijdere pe apa Vasluiului, așijdere și Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La 2 aug. 1685 (7193) vine Constantin Cantemir Voievod cu hotărârea: „Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la svânta mănăstire la Sveti Ioan (Zlataust) ce iaste aicea, în târgu în Iași...cu moșiile de la Prisăci care sântu după mănăstirea lui Aron Vodă și cu viile de la Dealul Brândzii și cu tot locul și tot vinitul, precum sântu hotărâte; însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vodă danii la mănăstirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Despre acest obicei al călugărilor greci am mai vorbit și mă tem că vom mai vorbi... - Este interesant faptul că, deși mănăstirea avea atâta avere, totuși a mai cumpărat câte ceva. La 15 mai 1672 mănăstirea a cumpărat o casă „la Prisăci, la Valea lui Pătrașco” de la Rusul, fost iuzbaș. Si cumpărăturile nu s-au oprit aici... - Hai, dragule, să mai vorbim despre risipirea mănăstirii Clatea. Aceasta nu s-a dărâmat prea curând. Ca dovadă că ea a durat până mai târziu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domniia mea m-am gândit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să o termin: și i-am dat și am miluit...cu două sate anume: Pătrășcanii, în ținutul Tutova, cu curți și cu vaduri, și cu mori, și cu vecini și cu trei prisăci de albine, și satul Rădești cu vecini în același ținut, și cu niște vii ce sânt la Nicoreștii de Jos, în ținutul Tecuci...” Ei, acum ce mai zici, iscoditorule? - Mărite Spirit, te-aș ruga să nu te superi dacă voi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și jumătatea satului Rușii cu locu de moară pe Botna; a treia parte din satul Turceștii și cu loc de moară pe Bârlad; și satul Burnarești pe Bâc și cu loc de moară pe Bâc; și cu un loc de prisacă în Braniște, și cu livezi și cu loc de sădnic pe Prut; și cu alt loc iarăși de prisacă ce se numește Valea Cotovei; și tij un loc de casă în târgul Iașii, unde au fost casele logofătului boiariului Ioan
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de moară pe Bârlad; și satul Burnarești pe Bâc și cu loc de moară pe Bâc; și cu un loc de prisacă în Braniște, și cu livezi și cu loc de sădnic pe Prut; și cu alt loc iarăși de prisacă ce se numește Valea Cotovei; și tij un loc de casă în târgul Iașii, unde au fost casele logofătului boiariului Ioan Golia reparat și cu loc de dugheni...și un loc de berărie în târg; și șase fălci de vie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire Golia din târgul Iași, ce iaste metoh al sfintei marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iași, cu locuri de mori...și cu loc de prisăci ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri cu toate veniturile lui.” Aici vodă scrie așa cum de fapt ședeau lucrurile. Mănăstirea Golia era metoh al mănăstirii Vatoped. Văd aici, mărite Spirit, o nouă danie. Cea a lui Ionașco Cujbă, fost mare
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire numită Agapia...și s-au pârât de față cu rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire numită Golăie din târgul Iași, pentru un vad de moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un loc de prisacă ce este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iași, pentru un vad de moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un loc de prisacă ce este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se numește Turdina, ca să aibă a-și face acolo moară...Călugării de la...Agapia...și-au făcut moară cu multă cheltuială; și după aceea, cum au terminat-o ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod este favorabilă mănăstirii Dancu, care rămâne stăpâna unei pivnițe de piatră din curtea mănăstirii, în urma judecății cu Ioniță Cuze postelnic. Mănăstirea Dancu are câștig de cauză și în judecata cu Tudosca, soția răposatului Proca, negustor, pentru un loc de prisacă de la Bucium. Din nou câștigă mănăstirea Dancu o vie, în urma judecății din 25 nov. 1764 cu Vasâlca din Iași. Mănăstirea Dancu are o ultimă judecată cu biserica Armenească din Iași. În anafora mitropolitului Moldovei, Gavriil, din 15 iunie 1768, se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir Nichiforu un loc de prisacă...care locu...este pe locul mănăstirii Copoului și este datu de răpoosatul domnu Vasilie (Lupu) vodă ctitorul mănăstirii.” După ce Lupu, mare stolnic, face cercetarea la fața locului, constată că mitropolitul împresura locul cu nedreptate.Buduroiul cu miere atrage nu numai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți amintesc că la 11 aprilie 1685 (7183) același Dumitrașco Cantacuzino voievod, dăruind mănăstirii Zlataust „moșiile de la Prisăci care sântu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brândzii”, spune același lucru despre ctitorul mănăstirii Zlataust. - Lucrurile par cam încurcate, dragule. - Abia acum vine dușul rece. La 15 ian. 1713 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, dăruind
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
câțiva stânjeni, ci se întindea pe”tot șăsul și cu matca Bahluiului...și despre apus pănă unde se împreună cu hotarul mănăstirii Gălății și cu hotarul mănăstirii Frumoasa dimpreună cu tot vadul.” - Pe măsură ce mănăstirea aduna pământuri sub diverse forme: vii, livezi, prisăci, aveau nevoie de oameni care să le lucreze. De unde îi luau, mărite Spirit? - Am mai vorbit noi despre asta, dragule. Lucrătorii erau poslușnicii, apoi țăranii (vecinii) care locuiau pe moșiile mănăstirești - obligați să lucreze un număr de zile pe an
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care aduc mereu vorba despre motive de gâlceavă între mănăstiri. Iaca, nici Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25 apr. 1713 (7221). - Dacă tot ai stârnit vorba despre gâlceavă, uite aici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]