376 matches
-
mai departe de fântână, chiar dacă e a vecinului iar acel vecin e rău, se plasează al doilea reactor. O conductă, care pleacă din primul reactor de la nivelul unde se Împlinesc cei vreo doi metri cubi, deci care preia doar ceea ce prisosește, aduce materialul mineralizat, de fapt o zeamă subțire, la cel de-al doilea reactor. Să-l descriem și pe acesta. El este de fapt un depozit, tot subteran, și poate fi construit după puterea gospodarului, În mai multe variante. El
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deosebesc două moduri de nutriție, de acces la energie, dacă vreți: autotrofele, ce au acces la o sursă primară de energie, cum ar fi Soarele, deci fotoautotrofe, și care fixează sub formă chimică energia primită, păstrând la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om că nu-i lăsa un leu la plata întreținerii. Ieșea mai mult de 100%, dar el, ca administrator, știa că e mai bine să prisosească, decât să lipsească. Se vede treaba că ar fi trebuit să pună în salutul său mai puțină ironie și mult mai multă teamă de necunoscut, deoarece, la numai o săptămână de la discretul incident între spionii blocului, domnul Coteț s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
tot. Dar nu tot așa stăteau lucrurile cu familiile în care forța de lucru era matură, iar toți membrii ei apți de muncă. Ei aveau tot ce le trebuia: și cămara plină de alimente și material pentru încălzit care le prisosea, ajungându-le până-n vară. În aceste familii nu s-au făcut simțite nici foamea și nici frigul. Alții își permiteau să-și cumpere lemne de la depozitul din Jianu comuna cea mai apropiată. Iar cei mai fericiți erau cei care primeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Grosul din Oprea-Cârțișoara precum și Todor Ciuciul din Streza Cârțișoara. Valorile de care aceștia dispuneau proveneau din muncile executate la câmp, din deținerea și folosirea acelor așa zise moșii iobăgești, din exercitarea a diverse meșteșuguri sau din negoțul cu ceea ce le prisosea din activitățile lor de tot felul. Tot Ștefan Meteș ne informează despre tarifele cu care se plătea ziua de lucru într-un sat făgărășean, Veneția de Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în creițari : - o zi de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atât e mai mare șpocăințaț și mai bine, numai să nu dăuneze persoanei sau să nu cadă într-o boală grea. 84. Al doilea fel. Este cel privitor la somn; și la fel, nu înseamnă pocăință a te lipsi de ce prisosește, de lucruri fine și moi; ci este pocăință atunci când ne lipsim de ceva ce este potrivit, și cu cât ne lipsim din ce în ce mai mult, e cu atât mai bine, numai să nu dăuneze persoanei sau să nu cadă într-o boală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mod de a face o alegere 3. 189. PENTRU ÎNDREPTAREA ȘI TRANSFORMAREA PROPRIEI VIEȚI ȘI STĂRI. Trebuie să se ia aminte că, în ceea ce-i privește pe cei care s-au angajat în preoție sau în căsnicie (fie că le prisosesc bunurile vremelnice, fie că nu), dacă nu au prilejul sau voința fermă să facă o alegere între lucruri care sunt obiectul unei alegeri revocabile, este de mare folos, în loc să facă o alegere, să caute o formă și un mod de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de faină de pește, 50% din câștig vărsându-l la partid, pe baza următoarei explicații: "Sunt sănătos, liber, am casă, slujbă, am doi copii sănătoși și frumoși și o nevastă harnică și drăgăstoasă, ce-mi mai lipsește? Banii ce-mi prisosesc mie probabil ca sunt de folos altora, așa că..." Citisem operele "Socialiștilor utopici", Coranul și Noul Testament, știam că "cine-și dă sie-și dă" și că "mai degrabă va trece o cămila prin urechile acului decât un bogat porțile Raiului" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chemați la munca de folos obștesc vor fi repartizați potrivit pregătirii, aptitudinilor și desvoltării lor fizice. Art. 21 - Muncitorii din taberele sau coloanele de muncă în afară de cei prevăzuți de art 14., lit. d și e, vor primi în numerar ceea ce prisosește peste costul întreținerii, din prețul cu care se plătesc obișnuit muncile prestate în localitate. Cei care se vor distinge printr-o sârguință excepțională, în muncile prestate în tabere sau coloane de muncă, prestând mai mult decât li se cere, vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei ce se duc odată cu grupurile și anume un medic să aibă în grija sa 500 lucrători la grupurile mai mari iar la fiecare grup mai mic de 500 care lucrează izolat să fie un singur medic. Medicii care ar prisosi să fie înapoiați la dispoziția Prefecturilor sau Cercurilor de Recrutare care i-a trimis peste nevoi. 2. Medicamentele de prim ajutor se vor da de C.F.R. astfel cum ați binevoit a dispune anterior. 3. Bolnavii care după avizul medicului evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Avea dreptate. În timp ce mă îmbrăcam, a scos un carnețel din geantă, a scris ceva cu pixul, a rupt foaia și mi-a întins-o. — E telefonul meu de-acasă, zise ea. Dacă vrei să mă mai vezi sau dacă îți prisosește mâncarea, dă-mi un telefon și vin imediat. După ce-a plecat, luând cu ea cele trei cărți de la bibliotecă, am avut o senzație de gol. Parcă era prea multă liniște în cameră. M-am așezat în fața televizorului și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
culegerea de anchete literare din anii ’30 De ce scrieți?, concepută și pregătită împreună cu Victor Durnea. Inteligență fină, împletită cu o mlădioasă rigoare, H. se distinge printr-un scris elaborat, deopotrivă precis și nuanțat, cu subtilități de eseist căruia nu-i prisosește încrederea în sine. Argumentele, și de bun-simț, și de substanță, prezente în volumul postum Atelier de istorie literară (1999), emană o delicată autoritate, cucerind prin expresivitatea ideii. Comprehensivitatea, care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
comune și nucleul rar al artei (Fugind din aproape). Versurile din 41 de sonete (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin”. Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor”, încercând fără răgaz să „lege umbra de lumină”, sensibil la metamorfozele vieții omului
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
absența unei mame vigilente care să-i păzească de pericol. Cât despre violența manifestărilor între specii, aceasta este în majoritatea cazurilor generată de cel mai puternic instinct, instinctul de supraviețuire. Sunt rare speciile care atacă pentru a ucide, atunci când hrana prisosește, dar majoritatea atacă pentru a se hrăni. Omul reprezintă specia care domina toate celelalte forme ale vieții, precum și întreaga natură, adeseori cu violență. Omul poate ucide, poate provoca suferința doar din plăcere. La speciile de animale domesticite de om, condițiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru,, folosul și podoaba orașului", întrebuințând toate sumele ce prisosiseră după plata prețului răscumpărării. Dar cum orice liniște între vecini este aparentă, mai ales în vremurile acelea, o dată cu alcătuirea Epitropiei și punerea în aplicare a regulamentului ei, supărările nu s-au curmat. La 30 octombrie 1817 are loc „tocmeala și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru „folosul și podoaba orașului", întrebuințând toate sumele ce prisosiseră după plata prețului răscumpărării. „Epitropii n-au îndeplinit obligațiunea ce aveau de a lichida prin vânzare publică întreaga avere, în afară de imaș, și de a întrebuința toate sumele de bani pentru folosul și podoaba orașului" - se spunea în raportul nr.78
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pune capăt aventurii și lasă loc idilei, fapt cântat de către Du Bellay 218. Ferice de drumețul vâslind ca și Ulise/ Or ca vestitul lânii din mit căutător,/ Întors, când dobândi-a înțelepciunii spor,/ Să-ncheie între neamuri ce vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar satul, de care mult mi-e dor,/ În ce-anotimp? Dar fumul din hornuri, și cum mi se / Va-nfățișa căsuța, liman păstrat în vise./ Țărm de popas și, mai mult, plai pururi primitor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o varietate de tipuri de tranzacții. Rolul acestei funcții a crescut odată cu progresele înregistrate în domeniul comunicării; 3. funcția de motor al vieții economice, care completează funcția de releu întrucât bunurile și valorile ajung de la cei care dispun sau le prisosesc, la cei care au nevoie de ele, permițând realizarea unor proiecte investiționale care contribuie la dinamizarea economiei; 4. funcția de barometru al vieții economico-financiare dintr-o țară sau la nivel mondial se realizează de bursă prin modul de organizare și
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
bani. ,,Negoțul nu se bucură de mare trecere la ei. Cunosc, totuși, prețul banilor și bat monedă pentru soli și exploratori, ca să poată cumpăra hrană. Din diferite părți ale lumii, sosesc în Cetate negustori care vin să cumpere bunurile ce prisosesc. Solarienii (locuitori ai Cetății Soarelui n.n.) nu vor să primească bani, primind în schimbul bunurilor mărfuri de care au nevoie. Uneori, însă, iau ca plată și bani. Copiii solarienilor se prăpădesc de râs când văd o mulțime așa de mare de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
consistent. Noi credem că dovada proprie, adecvată a interesului european este dată de felul în care Republica Moldova se va adapta cerințelor Politicii Europene de Vecinătate. Credem că semne suplimentare de atenție și interes economic venite dinspre partenerii europeni nu vor prisosi niciodată. Credem, iarăși, că numirea unui reprezentant special al UE în Republica Moldova, cu un mandat larg, va da prilejul apropierii UE de realitățile locale, oferindu-ne nouă, subsidiar, șansa de a garanta Bruxelles-ului o alimentare consistentă cu informație serioasă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
prefațatorul actualei ediții (a doua). Am spus și altădată că suntem risipitori cu valorile, îngăduindu-ne comportări de nababi pe care nici literaturi mai bogate decât a noastră nu și le îngăduie. În realitate, nimic din ce risipim nu ne prisosește. Iată, dispuneam de această operă epică monumentală, frescă atotcuprinzătoare a Revoluției franceze și a veacului al XVIII-lea francez și european, și ne-am permis s-o ignorăm atâta vreme, să nu facem caz de ea, să nu o așezăm
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
sucind totodată mințile femeilor. Clișee, evident. O mare prietenie, mai ales una între bărbați, așa cum istoria literaturii ne-a învățat să așteptăm, cere mai mult decît două fantoșe care să trăiască fiecare prin ceea ce nu are el însuși, dar îi prisosește celuilalt. Și există, categoric, o lină curgere a românului, care nu poate fi atribuită decît, mă tem, unei cumințenii a ideilor și a temei. Eroii lui Troyat sînt fapturi modeste, iar povestea lor are o lentă și banală desfășurare. Dar
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
din comuna respectivă care nu pot asigura pășunatul animalelor pe pășuni proprii. Articolul 17 Pe pășunile gospodăriilor agricole colective vor pășuna - în turme - animalele proprietate obșteasca a gospodăriei respective și animalele proprietate personală a membrilor gospodăriei respective. Pe suprafețele ce prisosesc nevoile de mai sus, vor putea fi aduse la pășunat animalele unităților de stat, ale altor gospodării agricole colective sau ale țăranilor muncitori, cu aprobarea adunării generale. Aceste suprafețe pot fi lăsate pentru producere de fin, daca este necesar și
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
de animale care nu posedă pășuni suficiente, precum și pentru stînele cooperatiste sau pentru animalele proprietate individuală, din comunele care nu au pășuni suficiente. Articolul 19 Pe pășunile asociațiilor de pășunat pășunează animalele ce aparțin membrilor asociației, iar pe suprafețele ce prisosesc, pot fi învoiți a aduce animalele la pășunat alți crescători care nu au pășuni proprii. Articolul 20 Cultivarea loturilor zootehnice, a loturilor semincere și a convcerului verde, se face conform normelor de lucru din agricultură, în vigoare și instrucțiunilor Ministrului
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
de dare în folosință a suprafețelor cultivate, pentru pășunile comunale și rezervă de stat, se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Agriculturii și Silviculturii și al Ministrului Finanțelor. Învoirea de a aduce animalele la pășunat pe suprafețele de pășuni ce prisosesc gospodăriilor agricole colective, se face prin bună învoiala, sumele rezultate revenind că venit gospodăriei respective, fără că taxele să depășească cu 10% pe cele stabilite pentru pășunile comunale. Pentru pășunile asociațiilor de pășunat se aplică aceleași taxe că și la
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]