504 matches
-
mă întreb cum pot să se odihnească într-o poziție atât de incomodă. Sfinți de vii. Prispele de lemn din fața chiliilor călugărilor sunt și ele pline de oameni, înveliți cu pături, înghesuiți unul în celălalt, unii dorm, alții se roagă, priveghere, în așteptarea slujbei de dimineață. În imensa lor majoritate, sunt oameni de la țară, vârstnici, o categorie de pelerini pe cale de dispariție, nu doar biologică. Stau și mă uit la ei, îmi sunt atât de dragi, la un moment dat, mă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scos la iveală „hainele bune”, de nuntă sau înmormântare. Miros extraordinar - a oameni, bucurie, transpirație, tămâie și multe alte nuanțe pe care nu le pot numi - toată mulțimea adunată și aerul din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași în timpul nopții de priveghere din 13 spre 14 octombrie. În fine, Biserica ne spune că relicvele sfințite însele produc mir și uleiuri parfumate. În general, raclele sfinților miros bine - personal pot confirma această stranie senzație olfactivă. Atingând puțin corzile teologiei creștine, „mirosul de sfințenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abandonate în containere sau saci de plastic de-a lungul traseului de așteptare. Parcă niciodată nu mi s-a părut mai evidentă „evacuarea” mirosului din lumea contemporană ca atunci când am părăsit Catedrala Mitropolitană din Iași, după câteva ore lungi de priveghere printre pelerinii uzi de ploaie, majoritatea din mediul rural, așezați direct pe pardoseală. Lumea aceasta a mirosului este utilizată și de mass- media, atunci când vorbește de pelerinaje. Abundă stereotipurile asociate dintotdeauna „mirosului” din locurile publice populate de o mulțime mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-i debutul, G. Călinescu, dezvăluind afinități cu Alecsandri și Ion Pillat, evocatorii senini ai bucuriilor vieții câmpenești, ai muncilor agricole și ai fecundității pământului. Luminozitatea inițială a liricii lui Horea se diminuează treptat, tonurile se înăspresc, devin grave, dramatice, sub privegherea severă a duhului tran silvan. Ecouri din Goga, din Aron Cotruș pot fi acum per cepute. Apare stăruitor, obsedantă, tema dezrădăcinării, a desprinderii de obârșie, precum și aceea a culpei de-a se fi lăsat clintit din spațiul originar. Acestea sunt
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare aprinsă chemând sătenii să ia lumină. Urma corul care cânta "Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și noi pe pământ, ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și la Editura de Stat p. literatura artistică. Vol. Nuvele și Povestiri s-a epuizat. Am văzut pe Vera Muchina, admirabilă femeie și artistă. [1953] 8-9 Martie gazetele despre Egipt, India, Selasiè al Abisiniei. Pierre Cot, Go-mo-jo Ordinea de la ceremonia privegherii și înmormântării, discursurile Malenkov, Beria, Molotov; defilarea trupelor, infanteriei motorizate în cară blindate, a aviației cu reacție, artileria grea, a rațelor (tip nou de avioane). Vecinul meu colhoznicul cu căciula mare, care lăcrăma și-și ștergea ochii c-o cârpă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
singură la sediul poliției locale ci Împreună cu numitul Criste și prefectul Îl ruga pe polițai „...săl statorniciți la urmă, după ce mai Înainte vă veți Încredința că el nu a comisu aicea nici o faptă mai Înainte de a fugi, avândul și sub privegherea polițienească”. Pentru a Înțelege ce se Întâmplase, de fapt, vom cita din procesul verbal numărul 3604/25 august 1877, Încheiat de polițai: „Subsemnatul Gheorghe Alexandrescu (...) primind astăzi pe individul Costache Cristea spre a se statornici În acest orașu unde are
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
e să luăm În calcul varianta exprimată de ministrul de Interne În circulara sa nr.10.624/iunie 1877, trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile Administrative și Polițienești să esercite o priveghere neadormită asupra indivizilor de naționalitate străină aflători În țară și mai cu samă acelor care nu au nici o ocupațiune”. Prefectul mai recomanda „...a se observa indivizii fără căpătâiu și a se aresta și preda Parchetului cându sar găsi prin locurile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subalternului cu galoane de comisar șef: „Vă Însărcinez pe Dvs. ca mult mâine 2 curentu să vă transportați În zisa comună de unde veți lua toate trăsurele cu cai ce veți găsi În condițiuni bune, pe care le veți da În privegherea D-lui Subprefect (adică lui, n.n.) respectiv spre a le Înainta Prefecturei odată cu cele ce se va mai aduna”. Rezoluția polițaiului fusese una aproape tristă, de vreme ce era nevoit să ia și drumul ruralului: „Se va proceda la Îndeplinirea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iisus. Carte Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea, Te iubesc, oricât ai vrea, Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor. În zilele senine, Am petrecut cu tine. Dar în zilele mai grele, Tu mi-ai fost că priveghere. Cărticica, draga mea, Nicidecum nu te-ai uita, Pe cărare când mergeam, Sau pe trepte când urcăm... Tooot, cu mine tu erai, Niciodată nu-mi lipseai Multe lucruri minunate Am găsit în tine, carte ! Tu ești Cartea Cărților, Și Lumina
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
școala, lăcașul de cult - aparțin ctitoriei spirituale și se supun prestației spre „folosul de obște”. Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă priveghere, în atâta blândețe și răbdare, pornită din sufletească dragoste ce li porți, încă eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate a înălțimei-tale este în adevărată asemănare cu înțelepciunea lui Democrite, care în învățăturile sale zice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se prinde grindeiul plugului de rotile porțâu deț, măsură de 100 ml de lichid poză fotografie pripor urcuș greu, pantă mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul oamenilor sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cu o vie mulțumire trebuie să privim asupra acestui câmp al activității noastre. Astăzi liniile de căi ferate se construiesc și se administrează de către inginerii noștri în condițiunile cele mai bune și cele mai ieftine. Mulțumită unei munci și unei privegheri stăruitoare am ajuns a construi kilometrul în termen de mijloc cu optzeci mii lei; iar venitul net al căilor ferate ale Statului, de la 1879 la 1885 a sporit de la patru milioane lei la opt și jumătate milioane, cu toată scăderea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire, de boală, de bătrânețe sau de moarte. Exercitarea acestei funcții se datora existenței unui fond financiar special al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să sfătuiesc între dânșii întru aceasta”. Autoritățile au decis desemnarea unui mazil sau a unui privilighet pentru această slujbă importantă: „a să purta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără dreptul de a se deplasa de pe moșia lor sau de a se întâlni cu cineva. Nicu Catargiu, fiul postelnicului Ștefan Catargiu, prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întâi mortul este spălat, bărbierit, dichisit, îmbrăcat cu haine curate, noi, încălțat cu încălțămintea potrivită, lângă cap și se așează căciula, se așează direct în sicriu sau pe o masă; și se aprind două sfeșnice cu o lumânare și începe privegherea, fiindcă înmormântarea are loc a treia zi. Se bat clopotele, se vorbește cu preotul, se pregătește groapa (poate fi pregătită cu mult timp înainte) de către gropari, se face o cruce din lemn (acum și din fier sau beton, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu-și pierduse capul. Cînd a venit panica și au început să se strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile ce la avea sub privegherea sa: starețul mănăstirii Secul din județul Neamțului. Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în ultima încăpere (fostă cameră a părinților) este amenajată ca o cameră de studiu a căminarului, unde se retrăgea cum spune Călinescu spre a frunzări prin cronici ori pentru a-și ține socotelile moșiei. Aici dormea, probabil, ultimul născut, sub privegherea mamei. Astăzi, un birou și o calamară, portretele părinților, o ladă de metal, o bibliotecă conținând o parte din cărțile familiei: un Codu judeciar pentru Tribunale din Moldova, al lui Scarlat Pastia (Iași, 1862), necesar tatălui în atâtea procese pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea Te iubesc, de-a pururea! Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor Căci În zilele senine Mult am petrecut cu tine Iar În zilele mai grele Tu mi-ai fost ca priveghere Cărticică draga mea Nicidecum nu te-oi uita! Pe cărare când mergeam Sau pe trepte când urcam Tot cu mine tu erai Niciodată nu-mi lipseai Multe lucruri minunate Am găsit În tine Carte! Tu ești Cartea Cărților Și lumina
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
primit Înalte dregătorii și s-a bucurat de multă cinstire Încă din tinerețe. După moartea unchiului său, Constantin Brâncoveanu a fost uns domn al Țării Românești, la 29 octombrie 1688. În cârmuirea țării el a dat dovadă de multă pricepere, priveghere, blândețe și răbdare creștinească. Constantin a ridicat și Înzestrat numeroase biserici și mănăstiri din Țara Românească, dintre care amintim Mănăstirea Hurezi, ridicată la Începutul domniei sale, unde și-a pregătit și loc de veșnică odihnă. De purtarea de grijă și dărnicia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, IPS Andrei Andreicuț, a declarat, vineri, că luni, în jurul orei 17.00, moaștele de la schitul românesc Prodromu din Muntele Athos vor fi aduse în procesiune la Cluj, la Catedrala Mitropolitana. "Seară se va face priveghere, iar a doua zi (marți - n.r.) se va face Liturghie, iar credincioșii care doresc să se închine pot să se apropie de sfintele moaște. Vor fi moaștele Sfanțului Ioan Botezătorul, ale Sfanțului Evanghelist Matei, ale Sfanțului Ștefan și Sfintei Mucenițe
Moaştele a patru sfinţi aduse de la Muntele Athos vor fi expuse, luni, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca () [Corola-journal/Journalistic/25259_a_26584]
-
două din cele mai vechi așezăminte monahale din Eparhia ortodoxă a Timișoarei, respectiv Mănăstirea Partoș și Mănăstirea Cebza. P.S. Lucian Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va fi prezent în seara zilei de 13 septembrie la Partoș, pentru a oficia slujba privegherii, iar în dimineața următoare, la Cebza, de la ora 9,30 va oficia Sf. liturghie arhierească. În 14 septembrie, mai serbează hramul biserica din Șopotu Vechi (județul Caraș-Severin). În 15 septembrie, la praznicul Sf. Iosif cel Nou de la Partoș serbează hramul
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
glorioasă. Ne simțeam prea plini, de-a dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit ca să nu ne mai întâlnim, viziunea perfecțiunii atât de fragile, atinse atât de fugar
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]