34,213 matches
-
se pare de o frumusețe tulburătoare, și de aceea o citesc. N-am defel pretenția de a participa la actuala conversație, sterilă după părerea mea, pe tema revalorificării operei poetului nostru național. Vreau doar să fac o distincție, poate utilă, privitoare la felul cum citim și percepem literatura în general. Distincția cu pricina este următoarea: există două imbolduri diferite de monumentalizare a literaturii: unul e reflexul unui demers teoretic și critic, ca atare impersonal, globalizant și deci cu aspirații de a
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
une joie pure, car il s'y mele toujours une secrete tristesse." În aceste cîteva cuvinte stă, fără îndoială, un întreg roman, chiar o mitologie a urii și iubirii în tradiție occidentală. În schimb, fără excepție de astă dată, răspunsurile privitoare la cartea anului nu mi s-au părut deloc evidente. Steiner salută ediția completă a operelor lui Borges, în vreme ce Tournier a savurat, pare-se, un volum despre semnificațiile culturale ale gătitului, semnat de Noelle Chatelet; Rorty își va fi ocupat
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
că te frămîntă trecutul apropiat al țării tale, nu. Mi se pare interesant că aproape toți cei întrebați au intuit și făcut uz de această distincție, chiar dacă ea poate semnifica doar abdicarea de la răspunderea de a formula judecăți de valoare privitor la prezent. Nimeni nu ne poate cere socoteală pentru monumentele pe care le durăm pe cont propriu. Și mi se mai pare interesant un lucru: nimeni dintre cei care au răspuns nu s-a eschivat de la întrebarea referitoare la cartea
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu simbolic, cel al plajei, sau unul echivalent, al parcului în care se face plajă. Precizarea aceasta se
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
la tripartiția actuala: poezii antume, poezii postume, poezii originale de inspirație folclorica"). Această ocupînd, într-o ediție ideală a liricii, trei volume. Acestora ar trebui să le urmeze alte șase, cuprinzînd aparatul critic ("notele istorice și filologice, adică toate informațiile privitoare la fiecare poezie"). Mărirea numărului de volume (la ediția Perpessicius erau șase cu toatele) se explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius). Autorul testamentului acorda o
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
poeții în chestiune decît un soi de existențialiști șui generis. Formulă lor poetica e cea a umorului absurd, corespunzînd unei tendințe de eliberare de sub presiunea unei cenzuri ideologice, de sub constrîngerile unui mediu nociv, conform explicației oferite atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de criză a oricărei încredințări, la desfășurarea unui scenariu relativizant, bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
în sine, și reputația inevitabil, sînt determinate de această convingere că femeia potrivită există și trebuie descoperită. Cum bine s-a spus, motivul pentru care Casanova a rămas totuși neînsurat nu vine din aceea că el s-ar fi înșelat privitor la existența unei femei sortite lui, cît din faptul că însăși ideea căutării presupune un univers al viitorului la care un Casanova ancorat în prezent nu putea avea acces. Dar Casanova nu ar mai fi Casanova dacă nu ar trăi
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a furniza Ministerului de Interne date necesare controlării situației. Cred și eu
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
i se pare a fi acu atât mai indicată cu cat nici acolo emanciparea evreilor nu s-a făcut de pe o zi pe alta.ă Slavici a cunoscut textele lui Richthofen. În Închisorile mele baronul este citat în legătură cu o corespondență privitoare la însărcinările pe care le primește de la Friederich Wilhelm IV. Împăratul dorea unirea țărilor sub dinastie străină. 6. Fidelități și infidelități imperiale. Practic, în aceste agitate decenii asistăm la nașterea unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mi s-a răspuns că nu este ce trebuie. Mai tîrziu, l-am publicat în revista românească "Litterae" din Canada, și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros. - Ce perspective are România? Sînteți optimist sau pesimist? - Privitor la viitorul apropiat al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete. Cine și-ar fi putut imagina atunci că, într-o zi, Romă va
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
mă revolt la greșelile de stil sau frazare atunci cînd m-au copleșit cele strict gramaticale. Acordul la genitiv în limba română pare a-i fi cu desăvîrșire străin traducătoarei, precum și eventualului redactor al volumului. Nu am observații de făcut privitoare la conținutul cărții, căci bariera lingvistică o plasează pe Lebedeva dincolo de un ecran aproape mat. M-a scos din sărite păstrarea termenului englezesc, public relations, fără vreo mențiune că aceasta ar fi opțiunea autoarei, justificată, poate, pentru o lucrare publicată
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
lui Alexandru Rosetti an cursul verii anului 1935, si am inclus-o an volumul de "Corespondență" emisă de Tudor Vianu, publicat an 1970 sub redacția mea. Epistola, reluată și an volumul 14 de Opere, se referă la deosebirile de vederi privitoare la Eminescu și la o practică de neadmis ăntre confrați de care Călinescu uzase: aceea de a-i combate lui Vianu ideile, chiar deformăndu-i-le, fără a-l cîtă. Vianu ăncepe diplomatic prin a saluta la Paul Zarifopol, de curand dispărut
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
cateva portrete că ăsta scoți un volum minunat... Sper că vei țipari cateva pana va ieși ed. a II-a din Compendiul meu, ca să notez nouă d-tale muzică din adăncuri..." an final, separat de restul considerațiilor, Călinescu da explicații privitoare la Sun, mit mongol an speranța că, abia acum, va reuși să ași vadă piesă reprezentată, Vianu fiind proaspăt numit directorul Teatrului Național. Autorul se declară flatat că asupra piesei s-a pronunțat Arghezi și notează că, la prestigiul castigat
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
de cuvinte cam gratuit, apare și în modificarea unei formule de denumire oficială: "Ministerul Industriilor și Mertului" (AC 27, 1999, 9). Sufixul -an a fost analizat în detaliu, cu cîteva decenii în urmă, de Marieta Pietreanu (în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960); de origine slavă, el e interesant mai ales prin valorile sale augmentative (băietan, puștan, juncan etc.) și prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
orice tentație a temelor picturii, a acelei exteriorități care fascinează firile slabe și compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natură statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît că privitor, cît și ca actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictură lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
Dostoievski n-a dus aici la epigonism - excepție făcînd, poate, creația romanesca, azi uitată, a lui Octav Sulutiu 6). Cu toata oprimarea comunistă - sau poate tocmai în răspăr cu ea -, prin anul 1972, făcîndu-se o anchetă în mediul studențesc bucureștean privitoare la romancierii preferați, se ajunsese la următoarea ierarhie: 1. Dostoievski, 2. Hemingway, 3. Kafka, 4. Proust, 5. Faulkner 7). Pînă la necesară - zic eu - actualizare a unui similar sondaj de opinie, am să menționez cîteva păreri avizate asupra complexei opere
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
-te, află acolo adevărul și vino de-mi povestește (...) Mi-e milă de tine, Aliosa, de bună seama.(...) Eu mă gîndeam mereu la acest lucru: cine oare se va ruga pentru mine vreodată?(...)a" (pp. 281-282). Ajungînd la dificilul pasaj privitor la suferință copiilor a incriminata de Ivan -, Paulin Lecca amestecă planurile, punînd iarăși semnul egalității între literatura și viața, căutînd justificări în Viețile Sfinților sau în nenumite lucrări apocrife. Concluziile sale uimesc prin neadecvare: "Cei ce au cugetul lui Hristos
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
sortit pieirii o răutate demonica: pentru păcatul sau propriu, el se răzbuna pe omul nevinovat și drept. În fața unui astfel de suflet, ădragostea naturală este tot atat de neputincioasa că și ăbinele naturală. ăBinele naturală se transformă într-o răutate demonica; predică privitoare la îndreptățirea celor umiliți și la restabilirea celor căzuți se dovedeste neputincioasa și dragostea filantropului decepționat se preface într-o ură sălbatică. Adam cel căzut este blestemat, este sortit pieirii și nu poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci învierea". Pun pe seama unui avînt lacunar, specific monahilor, aceste erori de logică... Un comentariu pertinent era de așteptat, din partea unei fete bisericești ortodoxe, asupra opiniei personajului Zosima privitoare la sinucidere (p. 285). În loc de aceasta, doar amplul citat din Frații Karamazov este așezat dinaintea cititorului... Concluzia fusese trasă indirect, în această problemă, de alt exeget, citat și el, din fericire, la pagina 117: "Pedeapsă cu moartea ne ofera exemplul
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
senzațiile analizatorului chinestezic și vizual sunt cel mai greu de prevenit sau de înlăturat, din cauza nivelului scăzut al îndemânării vâslașului în prima și cea de a doua treaptă, respectiv percepției spațiului și timpului” [DEMETER,1972, pag. 142], considerăm că dificultățile privitoare la înlăturarea acestora provin și din sărăcia mijloacelor de obiectivizare. Aprecierea lui Morjenikov conform căreia: „la sportivii de elită, performanța este dependentă în proporție de aproximativ 25% de tehnica execuției și de aproximativ 75% de nivelul aptitudinilor fizice funcționale” [Morjenikov
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]
-
câștigate în reconsiderarea laturii cognitive a celorlalte dimensiuni ale afirmării personalității: morală, estetică, etc. În tabelul 3 sunt sintetizate răspunsurilr celor două grupuri investigate și numărul subiecților participanți la ancheta. Cercetarea noastră a confirmat faptul că operaționalizarea obiectivelor educației fizice privitoare la cunoaștere, trebuie să capete noi dimensiuni în procesul specific didactic și de evaluare. Având în vedere funcția de certificare a competențelor și cunoștiințelor elevilor la sfarsitul ciclului primar, ancheta confirmă realizarea obiectivelor educației fizice în procent de 63,80
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
adaptare la realitate. Intuitiv, el știe că semnele colorate se impun cele dintâi privirii, ca niște ambasadori ai obiectelor, ca avangarda unei entități încă indistincte. Dar încă mai sigur e că își însușise teoria lui George Berkeley, episcopul de Cloyne, privitoare la felul în care sunt percepute obiectele: mai întâi sub forma unor „semne colorate”, și abia apoi ca obiecte propriuzise. Blamires, Harry, 1996 ș1966ț. The New Bloomsday Book. A Guide through Ulysses. London and New York: Routledge. Boehme, Jacob. 2008 ș1912ț
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
de grefierul Curții Europene a Drepturilor Omului Erik Friberg, în care se exprimă îngrijorarea președintelui CEDO că nu ar fi fost respectate regulile imunității în cazul unei percheziții efectuate de autoritățile române la domiciliul judecătorului Corneliu Bîrsan, în legătură cu o investigație privitoare la soția sa. "Având în vedere cele menționate, DNA a solicitat clarificări scrise președintelui CEDO, Jean-Paul Costa, în sensul de a preciza dacă scrisoarea menționată reprezintă punctul de vedere al domniei sale ori punctul de vedere al Curții Europene a Drepturilor
DNA răspunde scrisorii din partea CEDO: Percheziţia o viza pe judecătoarea Gabriela Bîrsan, nu pe soţul ei () [Corola-journal/Journalistic/24882_a_26207]
-
prelungită în pretexte filosofice întemeietoare. Conceptul seduce dincolo pe măsură ce aici se propagă din vreme în vreme nostalgii ireverențioase. Nu-i vorbă, au existat și compasiuni fără ecou. Îmi amintesc ce spunea eminentul traducător Andrei Ionescu în corespondența lui cu Sábato privitoare la Revoluția noastră. Scriitorul argentinian mărturisea cum a urmărit evenimentele cu lacrimi în ochi și s-a rugat pentru destinul unui popor admirabil. Problema recuperării literare a lui 1989 s-a lovit de două chestiuni: una privitoare la adecvare, cealaltă
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
lui cu Sábato privitoare la Revoluția noastră. Scriitorul argentinian mărturisea cum a urmărit evenimentele cu lacrimi în ochi și s-a rugat pentru destinul unui popor admirabil. Problema recuperării literare a lui 1989 s-a lovit de două chestiuni: una privitoare la adecvare, cealaltă la limbaj. Autorii noștri care-au scris despre fenomenul 1989 ori nu au înțeles asta, ori nu au reușit să le unifice. Mircea Cărtărescu, în Orbitor. Aripa dreaptă, alege calea parodicului carnavalesc, Radu Aldulescu, în Mirii nemuririi
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]