999 matches
-
consumatorului de droguri, rolul coordonator al Agenției Naționale Antidrog în promovarea conceptului de justiție terapeutică va fi determinant. Fără a uita de necesitatea schimbării atitudinilor și mentalităților în abordarea sistemului de justiție penală prin imprimarea unui predominant rol social și proactiv, ne exprimăm optimismul că analiza și cercetarea sistematică și riguroasă a domeniului va conduce la adoptarea și implementarea unei filosofii juridice orientate către efecte sociale. Bibliografie Abraham Pavel (coord.), Introducere în probațiune, Editura Național, București, 2001. Abraham Pavel (coord.), Poliția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
particularități în situația în care înțelegerea este indispensabilă pentru realizarea progresului. Transferul este considerat ca fiind prezent în majoritatea formelor învățării. Transferul este pozitiv atunci când influențează noile achiziții; în caz contrar este negativ, fenomenul purtând numele de inhibiție sau interferență proactivă; g) memorarea și uitarea - sunt asociate de regulă cu învățarea, întrucât particularitățile lor sunt în raport cu vârsta, materialul și metodele folosite, trezind interesul pedagogilor care dirijează acest proces. FAMILIE (< lat. familia, cf. it. famiglia, fr. famille) - Formă de comunitate umană întemeiată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale profesioniștilor implicați și ale benefi ciarului de a atinge prin activități,obiectivele fi xate de comun acord. Răspunderea privind implementarea planului individualizat de asistență și îngrijire revine responsabilului de caz desemnat de furnizor * Monitorizare Este o formă de "supraveghere" proactiva a implementării și constă în asigurarea implementării obiectivelor propuse și adaptarea planului individualizat de asistență și îngrijire nevoilor mereu în schimbare ale benefi ciarilor. Monitorizarea se face practic prin: vizite la domiciliu;telefoane / scrisori,consultații între agenții / organizații/ instituții. * Reevaluare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
dezvoltării, adaptării și schimbării umane este una de tip agent (agentic perspective): "A fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prin reguli și sancțiuni. La rândul lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai frustrantă și deci cea mai pertinentă în determinarea sindromului de burnout este investirea de resurse fără obținerea câștigurilor așteptate. Burnout-ul este asociat cu apariția sentimentelor de neajutorare, lipsa speranței și depresie. Soluția propusă de autori ar fi o atitudine proactivă, de preîntâmpinare a simptomatologiei patologice prin reconstruirea resurselor irosite. Ito și Brotheridge (2003) au folosit modelul conservării resurselor pentru a propune și a testa relațiile dintre resursele angajaților, strategiile lor de burnout și epuizarea emoțională. Analiza datelor colectate a arătat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care își încep slujba având orientări profesionale specifice. Fiecare persoană aduce cu sine obligații și resurse extra profesionale. Toți acești factori interacționează creând forme specifice de stres ce vor fi receptate în maniere individualizate: unii angajați vor avea o atitudine proactivă și vor căuta să vină în întâmpinarea situațiilor la care sunt expuși prin strategii de rezolvare activă a problemelor, în timp ce alții vor reacționa exprimând schimbări atitudinale negative. Cherniss consideră că burnout-ul este un proces ce se dezvoltă în timp și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și că scorurile extreme fie ele în orice limită a continuumului sunt semne de inadaptare. Locul controlului este în relație cu gestionarea problemelor de sănătate personale sau ale celor dragi precum și cu alegerea strategiilor de burnout. Internaliștii vor avea atitudini proactive, vor căuta persoane și informații care să îi ajute să influențeze situațiile în care se află după bunul plac. Se pare că locul controlului intern este asociat și cu personalitatea rezilientă ceea ce indică adecvarea crescută a limitei interne a constructului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Drucker, „să se orienteze către schimbare, atât ca oportunitate, cât și ca amenințare.”<footnote Ibidem, pp. 22-24. footnote> Schimbarea dintr-o organizație poate fi declanșată de numeroși factori, interni sau externi, literatura de specialitate făcând o distincție clară între schimbarea proactivă, pe de o parte, și schimbarea reactivă, pe de altă parte.<footnote Gabriela Georgevici, „Managementul schimbării, timpului și stresului”, p. 60, în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007e footnote> Devine evident că
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de prevenire, nu este valabil același lucru pentru Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite ale Americii, unde conceptul de preempțiune este dominant. Dacă prevenirea constă în a conduce o luptă pentru a evita riscul unui război ulterior, preempțiunea face referință la folosirea proactivă a forței de către statul american, care deține informații și are certitudinea că este pus în fața unui atac iminent 13. Referitor la cea de-a doua linie de dezbatere concepția holistă -, elementul fundamental constă în aplicarea modelului comprehensiv al strategiei europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
autorităților pentru reducerea impactului populației urbane - consumatoare de resurse și generatoare de acumulări entropice asupra mediului sunt variate, putând fi consemnate numeroase obiective care au caracter negentropic (caseta 15). Caseta 15. Obiective negentropice pentru sistemele social-economice - Satisfacerea nevoilor populației - Gestiunea proactivă a ratei creșterii demografice - Reducerea gradului de sărăcie și a disparităților de venit - Limitarea creșterii demografice - Consolidarea micii gospodării rurale în scopul reducerii migrației populației la orașe - Controlul poluării morale ca violență, hoție, corupție, însin gurare, analfabetism și promovarea respectării
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
locuri de muncă; - organizarea condițiilor ca acumulările entropice să fie minime; - asigurarea de condiții și acțiuni pentru punerea în evidență a negentropiei și operaționalizarea acesteia; - conservarea ecosistemelor naturale; - profitul maxim din exploatarea unor resurse naturale cu ajutorul investitorilor străini; - dominarea gândirii proactive la întocmirea planurilor de valorificare a resurselor naturale. „Buna guvernare” nu este ușor de realizat; J.K. Galbraith, în cartea sa Societatea perfectă. La ordinea zilei, binele omului o considera ca fiind cel mai greu de realizat din întreaga lume. Este
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
conțin resurse minerale; - detalierea programului complex, etapizat, de împroprietărire a oamenilor săraci cu teren arabil din proprietatea statului; - scheme tehnologice tip pentru filierele de valorificare a produselor agricole (anexa 2); - perspectivele demografice ale României următorilor 50-100 de ani și măsuri proactive; - identificarea și punerea în valoare a vocației naționale (identitate națională, structură economică, ecoeficiență); - reindustrializarea țării - o utopie? - soluții la criza alimentară și de energie - componente ale siguranței naționale. 4.5. Cultura populației Relația multimilenară om natură l-a făcut pe
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
footnote>. În termeni de management, interesul național exprimat clar și validat poate deveni obiectiv strategic și politică națională, acoperite de un cadru legislativ, de subsisteme de conducere a realizării obiectivelor strategiilor și de desfășurarea unui set de instrumente de realizare proactivă, inclusiv de tip lobby în fața instituțiilor internaționale, alianțelor cu țările vecine sau mai îndepărtate, acces la resurse și piețe potențiale. Spre deosebire de interesul național, interesul public se exprimă prin cetățenii care acționează prin mijloace specifice: contacte cu decidenții, grupuri de presiune
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
să fie o astfel de societate și, până atunci, fiecare dintre noi avem câte ceva de schimbat: politici, obișnuințe și mentalități. Vorbind despre politici, necesară este înlocuirea celor reactive, ce dau soluții la problemele apărute și au efecte negative, cu politici proactive, oferind soluții care să prevină din timp condițiile ce pot duce la amplificarea problemelor acute din societate. Viziunea asupra serviciilor și programelor sociale destinate persoanelor cu handicap trebuie să fie în strânsă legătură cu viața socială a persoanelor fără dizabilități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor legate de violență face necesare intervenții individualizate, intense; 5) valorizează formarea continuă, la locul de muncă, fiind conștienți că experiența singură nu este suficientă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3% dintre elevi pentru a justifica importante acțiuni de prevenire și ascultare a plângerilor elevilor. Poate că această situație bună a școlii elementare ar trebui să favorizeze o politică mai curajoasă de prevenire, care în Québec ar fi calificată drept "proactivă" (Royer, 2003), bazată pe programe precise (Fortin, 2003). Școala primară reușește să-i facă pe elevi să se simtă în siguranță și fericiți. Acest fapt se datorează, fără îndoială, învățătorilor și întregului personal inclusiv, cum am văzut, tinerilor "educatori de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este ceva suplimentar pe lângă meseria de dascăl, ci o parte a ei, chiar și mai ales când acesta n-o dorește. 7. Lipsa de formare este și un efect al politicilor publice, care adesea au fost mai mult reactive decât proactive și tentate, iar acum sunt convinse, pornind de la modelul depășit al "invaziei" violenței într-o școală asediată. Ce rost are o mai bună formare a cadrelor didactice pentru gestionarea clasei și a muncii în echipă, dacă întreaga problemă vine din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
capacitatea pe care o are agentul de a învăța din propria sa experiență (de exemplu, în (Russell, Norvig, 1995)). Flexibilitatea presupune, în esență, că agentul este: responsiv (deci percepe mediul și răspunde la timp la schimbările ce apar în el); proactiv (adică acțiunile sale nu reprezintă simple reacții la mediu, ci este capabil să exercite un comportament orientat către un anumit scop și să inițieze acțiuni care îl apropie de aceste scopuri); și social (deci agentul este capabil să interacționeze cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenților este, în prezent, destul de ramificată, utilizându-se criterii de clasificare diferite cum ar fi: proprietățile agenților, funcțiile realizate, numărul de agenți de diferite tipuri încorporați ș.a. În raport cu proprietățile pe care le au agenții, distingem (Brodshaw, 1997): agenți autonomi: agenți proactivi, orientați către un scop și acționând conform acestuia, fără să fie necesară intervenția utilizatorului, confirmarea și acordul acestuia; agenți adaptivi: agenți care se adaptează dinamic și învață despre și din mediul lor înconjurător. Deci acești agenți se adaptează la incertitudine
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
printr-o rețea intricată de interrelații și afectează ecosistemul social. Dar coevoluția înseamnă și responsabilitate, deoarece ecosistemul care este influențat și afectat va afecta și influența la rândul său celelalte entități din cadrul său. Această noțiune nu este similară cu răspunsul proactiv sau reactiv. Ea este ,,senzitivitatea” la acțiuni și privește atât schimbările mediului cât și posibilele consecințe ale acțiunilor. Privită din această perspectivă, coevoluția are loc atunci când entitățile legate între ele se schimbă în același timp. Coevoluția afectează deci atât indivizii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de structurare, alocare și utilizare a resurselor pentru atingerea obiectivelor stabilite. 3. Coordonarea și antrenarea. Este procesul de inspirare, motivare și coordonare a oamenilor pentru atingerea obiectivelor. 4. Controlul. Este procesul de monitorizare a realizării obiectivelor vizând adoptarea unor acțiuni proactive sau corective cu caracter de reglare sistemică. Managementul calității are la bază familia de standarde ISO 9000 care au fost elaborate luându se În considerare opt principii. Aceste opt principii de management au fost definite de grupul de lucru al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sistematică si inovatoare (cultură a competenței științifice și tehnologice, competenței organizaționale și a competenței cetățenești); o cultură a Învățării permanente și inovatoare; o cultură de dialog intercultural și interconfesional; o cultură a dezvoltării personale și morale; o cultură a atitudinii proactive și participării; o cultură a dezvoltării personale; o cultură a integrării În diversitate si a globalizării, În condiții de respect al identității și de reciprocitate. Ca proces, misiunea se formulează și rafinează În etape succesive de consultare a cadrelor didactice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
necesar să se evalueze În profunzime interesul și disponibilitatea de implicare a universității În efortul de transformare organizațională (educație și Învățământ, cercetare, servicii suport). Aceasta presupune o dorință reală de transformare din partea unor leaderi curajoși, capabili să aibă un comportament proactiv la mediul extern și care să dovedească dedicare și implicare În procesul de schimbare. • În acest cadru, trebuie să se aibă În vedere și crearea capacității de autofinanțare, care poate stimula introducerea noii strategii, În organizații care până nu de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
aleatori, cum ar fi: natura sarcinii studentului, care diferă și ea foarte mult de la o disciplină la alta, cât și În cadrul aceleiași discipline; riscul de conflict și de interferență Între secțiuni succesive. Există, În același timp, problema obișnuită a inhibiției proactive și retroactive - informația nouă Împiedicând amintirea a ceea ce s-a petrecut imediat Înainte sau după - și problema deosebită care se pune atunci când subiectele tratate succesiv cer diferite scheme sau secvențe de Însușire a cunoștințelor. Aceste probleme pot fi atenuate de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]