466 matches
-
anchetă la domiciliu. A doua rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu - calculul reprezentativității nu este un motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondajele de opinie - și cu deosebire cele politice, cu mare prizăla public, dar și sensibile prin aceea că, în preajma alegerilor, nu se poate ignora caracterul lor predictiv, fiind deci până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se poată calcula în mod corect reprezentativitatea. Cu toate acestea, și eșantionarea pe cote își are adepții săi, chiar și în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult despre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens l-a avut programul „Barometrului de opinie” de la mijlocul anilor ’90, susținut și finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie a impus niște standarde institutelor de sondaj care au participat la licitație, inclusiv cel al eșantionului probabilistic. În același sens au mers și cerințele diverșilor beneficiari externi, pentru care firmele românești de sondaj au lucrat mult în ultima vreme. Procedura cotelor funcționează deosebit de eficient și în ancheta telefonică, tot mai des folosită azi, așa cum am mai spus
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
suferit o modificare fundamentală” (p. 69). Noi credem, totuși, că lucrurile s-au modificat profund, în sensul apropierii a două metode, inițial despărțite prin statutul lor față de posibilitatea aplicării legilor teoriei probabilității: eșantionarea pe cote (neprobabilistică) și eșantionarea prin stratificare (probabilistică). 3.6. Eșantioane fixe (panel)tc "3.6. Eșantioane fixe (panel)" E vorba aici nu de o procedură specială de alegere a unui eșantion, ci de o modalitate deosebită de „exploatare” a unui eșantion odată ales, indiferent prin ce tip
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă, dar nu are la îndemână un cadru de eșantionare demn de încredere pentru a putea alege un eșantion după toate regulile probabilistice. Așa se face că, în practica sondajelor, sunt foarte rare cazurile când se poate spune fără teama de a greși că eșantionul este aleator și deci când calculele de reprezentativitate au o întemeiere statistico-matematică riguroasă. Acest lucru nu împiedică însă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
individul cu numărul 18. Acesta va fi primul ales în eșantion; următorul va fi cel cu numărul 68, apoi cel cu numărul 118 ș.a.m.d. O primă observație vizează caracterul cvasialeatoriu al procedurii. Într-adevăr, procedeul nu este strict probabilistic deoarece, odată cu alegerea primului individ, toți indivizii din eșantion sunt deja aleși. Altfel spus, persoanele cu numerele 68, 118, 168, 218, ... vor avea probabilitatea 1 de a intra în eșantion, iar celelalte, probabilitatea 0. Această situație nu are însă consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de bază. Pentru aceasta, vom introduce, în primul paragraf, unele noțiuni elementare de statistică, în speță modul de calcul și semnificația unor indicatori principali. 1. Câteva noțiuni elementare de statisticătc "1
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x o caracteristică de tip cantitativ, definită pe o populație de volum N, a cărei valoare medie urmărim s-o estimăm prin studierea unui eșantion de volum n. Extrăgând un eșantion oarecare, vom obține o medie , în general diferită
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cazul cercetărilor concrete, mai ales pentru cei care aplică mecanic niște formule fără să le înțelegă sensul. Iatăcâteva aspecte ce pot lămuri mai bine caracteristicile erorii de eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc.), de vreme ce o serie de indivizi ai populației sunt a priori excluși, sunt excluși de către operatori sau se autoexclud, ei fiind înlocuiți cu persoane în general mai accesibile. Nu avem la îndemână informații privind incidența tuturor factorilor care afectează caracterul probabilistic al eșantionului în cercetările curente de la noi, dar acțiunea lor este mai mult decât relevantă, dat fiind că numai datorită imposibilității de abordare a subiecților operatorii fac uz de liste suplimentare, care aduc alți subiecți, ce vor reprezenta până la 30-50
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
30-50% din efectivul eșantionului final investigat. Prin urmare, exceptând situațiile foarte simple, când populația e perfect circumscrisă și indivizii perfect identificabili, constatările privind calitatea unui eșantion sunt întemeiate pe supoziția că toate deformările intervenite nu i-au afectat caracterul pur probabilistic. Ceea ce, evident, nimeni nu poate garanta. A doua idee privește caracterul probabil (și nu cert) al marjei de eroare. Cum am văzut, orice interval am lua în jurul valorii determinate prin eșantion, valoarea din populație e conținută de acesta cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realitate: (i) Nu putem preciza o margine a erorii unei cercetări, căci nu putem calcula decât erorile de eșantionare. (ii) Dar nici acestea nu se pot calcula în cazul sondajelor de opinie, căci eșantioanele lor se abat evident de la normele probabilistice. (iii) Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de eroare, probabilistic calculată, stă sub semnul incertitudinii, neputând fi deci garantată de nimeni. 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondajtc "5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj" Oricât de bine pregătit și realizat ar fi un sondaj, nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Criminalitatea informatica-factor de risc major pentru ordinea publica și siguranța națională, București, 2011. Cosmin M., Giurea Laurentiu, Survivabilitatea sistemului informatic, Sesiunea Științifică Internațională " Afaceri interne și justiția în procesul integrării europene și globalizării, București, 2009. Daneshkhah A. R., Uncertainty in Probabilistic Risk Assessment: A review, published at University of Sheffield, http://www.sheffield.ac.uk/content/1/c6/03/09/33/risk.pdf, 9 August 2004. DeMarzo P. M., Ilan Kremer, Andrzej Skrzypacz, Bidding with Securities: Auctions and Security Design, Source: The
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
nevoie de o cravată. Sau, dacă ești la safari nu e tocmai indicat să inviți și un rinocer la masa de prânz etc. Previziunile sunt dificile, mai ales cînd e vorba de viitor. Decît să folosești prognoze greșite și măsuri probabilistice eronate, e mai bine să te bazezi pe intuiție și pe bun simț (dacă există). În 2005, în cuvîntarea ocazio nată de primirea premiului Nobel pentru economie, Jeffrey Sachs, artizanul celebrei "terapii de șoc", decreta ritos că astăzi crizele economice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
teoriei statistice că metoda rădăcinii pătrate conferă fiecărui alegător din lume o influență egală în ceea ce privește luarea unei hotărâri într-o adunare mondială. La rândul lor, Felsenthal și Machover (1998) au mai demonstrat că puterea unui cetățean este egală dacă indicele probabilistic Banzhaf care corespunde delegatului său este proporțional cu rădăcina pătrată a numărului de alegători participanți la adunarea lui. Graficul 8.1. Puterea în Consiliu conform regulilor de la Nisa și ale Constituției Sursă: Adaptat după Bilbao Arrese (2004). Graficul 8.1
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cunoștințele anterioare, să-și reîmprospăteze regulile cunoscute, anumite deprinderi intelectuale, care pot fi implicate În rezolvările date. Modul particular În care va fi atacată problema este redat tocmai de această strategie cognitivă (Dumitru, 2000, p. 61), care sebazează pe raționamentul probabilistic, pe anticiparea evenimentelor, a consecințelor actului decisiv, pe reflecție, ceea ce presupune procesare de informație și decizie, ori pe reflexe, adică pe automatisme, pe deprinderi formate. Fără o disponibilitatea unor astfel de achiziții În momentul Încercării de rezolvare a problemei este
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asumă roluri care le permit participarea la competiție. De fiecare dată jucătorii sunt puși În situația să aleagă Între mai multe maniere posibile de joc, să apeleze la strategii diferite, să determine soluții optimale, respectând, bineînțeles, regulile jocului (ca practică probabilistică a unor viitoare situații reale) care presupun respectarea unor norme sociale. Jucătorul A alege În funcție de alegerea corespunzătoare a jucătorului B și invers, fiecare străduindu-se să-și impună soluția cea mai bună. - Jocul de decizie - la lecția: „Prima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corecție" sau "al așezării în perspectivă". Naratorul lui Poe are obsesia obiectivității și face orice pentru a o atinge. Citit atent, întregul roman nu reprezintă altceva decît un gigantic proces al autoco-rectării, un mecanism al determinismului matematic și al calculului probabilistic. Pym vrea veridicitate cu orice preț și, de aceea, dialată evenimențialul sub lupa microscopului, pînă la revelarea nervurilor invizibile, cu care faptele sînt legate în motivația lor cea mai obscură. El este pregătit pentru surprizele percepției, conștiința sa autocorectoare fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
prin care îi întreba pe proprietari dacă ar accepta chinezi ca și clienți. Marea majoritate a răspunsurilor au fost “nu”. Astfel, apărea o mare discrepanță între ceea ce ei au făcut efectiv și ceea ce au declarat că ar face. alături de caracterul probabilistic al relației atitudine-comportament și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. Relațiile de convergență relevă faptul că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie o forță motivațională și direcțională care generează un comportament specific. În această calitate ea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în acest caz este vorba despre un rezultat nedorit al procesului de socializare și educație a individului care determină anumite comportamente deviante sau antisociale. Într-o exprimare sintetică, putem spune că relația dintre atitudini și comportament este una de tip probabilistic. „Numai cu o anumită probabilitate putem deduce un comportament dintr-o atitudine și invers” (Radu, 1994ă. Atitudinea, în calitatea ei de factor motivațional, cu rol de energizare și direcționare, determină comportamentul, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul determină modificarea atitudinilor prin
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]