388 matches
-
evident; poate profesorul umanist despre care vorbeam, el însuși o varietate de burghez, așa cum vedem în romanele realiste ale lui Rebreanu. Burghezii au fost cei care au mers la teatru și au cerut fie adaptări ale unor piese franțuzești, fie producțiuni originale ale teatrului național. Burghezii au intrat în galeriile de artă și au achiziționat tablouri pe care le-au agățat, cu mândrie de proprietar, prin casele și vilele lor. Burghezii au citit cărțile scriitorilor noștri și, în multe rânduri, le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
caractere (condiționîndu-se) condiționate reciproc prin simț, cuget și voință și (dezvoltîndu-se) dezvoltate unul prin altul - poezia dramatică (lasă a se întrevede) dă a înțelege (hinweisen) o ultimă a sa realizare la care contribuie așa să zic toate artele, adică la (producțiunea) reprezentarea dramatică. Tot ce (propune) poezia dramatică în relief devine prin reprizantare o liberă imagine rotunzită (rondă) si prin astă imagine se ridică la realitate sensibilă. Artea dramatică schimbă (verwandelt) așadar formele spirituale concrete (geistig-concret) a poeziei dramatice în carne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar fi născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a făcut epocă mai mult pe aceea că a lucrat contra patosului sec a vechei școale franceze prin producțiunea sa ațintită totdeuna la o naturalitate nobilă. Precum a adus Lessing ca poet și cu deosebire ca critic căderea dramei franceze și a acestei direcțiuni (Richtting) întregi, tot astfel a întemeiat Eckhof ca actor ruptura cu modul de (reprezentațiune) joc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce în ce ciudatul obicei de-a renunța la ce e mai principal daca nu mai sunt binișor naturale toate accesoriile până la cele mai ne-nsemnate"; compară II. p. 24 - relativ la reprezentațiunea Iuliei. {EminescuOpXIV 243} legiată, care e mânat la producțiune prin o putere ne-nlăturată și care e pus sub legea acestei somațiuni interne. Pentru că el e cel mai mult dotat, de-aceea el și dă mai mult decum poate aștepta sau pretinde publicul, căci el descopere lumi până aci necunoscute
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezent. O pauză lungă în gustarea a ce e escelent într-o speție a artei dramatice se-nțelege că aduce cu sine o altfel de dispozițiune (Stimmung) sau un simț mai (strîmțat) scrintit; cum am zice, cu care publicul primește producțiunele prezentului. Pretențiunile se lărgesc abia cu o aparițiune însemnată, care arată în toată (goliciunea) sărăcia lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 287} cunoaște această pozițiune a sa și de-aceea și simte îndatorirea de-a întrebuința o îngrijire deosebită în privința acestei părți a artei sale; într-asta publicul nu i-ar ierta neciodată o negligență. Cu toată mediocritatea întîmplătoare a producțiunilor, mai toți membrii împlinesc totuși această datorie impusă pregnant de cătră public, dătoria de-a fi curați de orce pronunție jenantă, nenațională. Într-asta privință e între actorii francezi o cultură formală și tehnică nemărginit mai întinsă decât la noi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a depărta, afară de lipsele ce se dovedesc că aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dovedesc că aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de acestea e muzica ca manevrare a unui instrument; aceasta se află afară de personalitate și nu se naște sunetul propriu, ci unul străin, și scopul nu-i * de-a descoperi o frumuseța personală, ci una artistică. Se poate ca și producțiunea muzicală pe instrument ca să rezume mișcarea frumoasă a propriei vieți interne, însă cum că este mai mult opera chemărei pentru arte decât a culturei asta se vede deja din împrejurarea cum că, afară de dispozițiunea sufletască, {EminescuOpXIV 924} mai e nevoie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cuceriri, Bajazid I Ilderim (Fulgerul), care căuta să răzbune în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și își apropria totodată cu puterea toate părțile câte constituise odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
I Ilderim (Fulgerul), care căuta să răzbune în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și își apropria totodată cu puterea toate părțile câte constituise odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis, mai riguros și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis, mai riguros și mai absolut. Cuvântul se aplică în economia politică la acea ramură particulară a științei care are de obiect crearea valorilor, considerată separat de distribuirea și de consumarea lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu poate fi aplicat decât la opera din care rezultă un produs de-o valoare superioară sau cel puțin egală cu valoarea serviciilor de tot soiul pe cari. le-a absorbit operațiunea. Numai obținîndu-se această balanță se poate vorbi de producțiune adevărată. În ipoteza inversă ar fi destrucțiune, adecă valoarea produsă s-ar găsi inferioară sumei valorilor ce-au trebuit consumate pentru a o obține și aceasta-i atât de adevărat încît, dac-am voi să repetăm de câteva ori aceeași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfârși prin a distruge suma întreagă a valorilor pe cari le-ntrebuințasem de la-nceput pentru a-ncerca lucrul și că material ar deveni imposibil de-a le reface. Deci nu mai e îndoială că-n economia politică ceea ce se numește producțiune, singurul soi de operațiune susceptibil de-a fi calificat de productiv, nu ar fi decât acela care, în rezultat și după încheierea socotelei, dă o sumă de valori superioară sau cel puțin egală cu aceea a cărei jertfă au exigat-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu care s-au plătit toate lucrurile; este cea din urmă și cea mai reală măsurătoare după care se poate prețui și compara valoarea ei. Mac Culloch "munca e singurul izvor al avuției" - nici apă, nici frunze, nici piei, nici o producțiune spontană a naturii nu are valoare afară de valoarea muncii care s-a întrebuințat la câștigarea ei. Se poate însă ca unul sau mai mulți indivizi să-și aproprieze puterile naturii sau să și le aroge cu excluderea oricărui altuia, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se pierde pentru totdeuna. Oriunde unde nu există comerț înăuntru și omul e silit a atârna de-un negoț străin, nouă din zece părți ale muncii fizice și intelectuale a comunității se irosesc. Munca consistă în aplicarea facultăților omului la producțiune. J. D. Say o definește astfel: "Acțiunea stăruitoare la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar important a cerceta natura acestui agent indispensabil, în ce condiții poate fi pus în serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar important a cerceta natura acestui agent indispensabil, în ce condiții poate fi pus în serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă. Fiece industrie cere din partea muncitorului punerea în acțiune a unor facultăți particulare. Lucrătorul cu mâna și hamalul (portefaix) nu dezvoltă, lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și artistul. Aceștia nu se servesc decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de bumbac de ex. lucrătorul torcător sau țesător nu are să desfășure aceleași facultăți ca mecanicul, contramaistrul sau directorul. Într-o armată soldatul nu are a dezvolta aceleași facultăți ca generalul etc. Într-un cuvânt, munca își are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reclamă concursul forței musculare si a forței intelectuale a omului s-a modificat progresiv și că cea din urmă a ajuns a se substitui aproape cu totul celei dentăi. Obținem același rezultat studiind acțiunea progresului intelectual în celelalte ramuri ale producțiunii și ajungem la concluzia importantă că industria modernă cere în proporție mai mică decât cea din primele veacuri ale lumii intervenția puterii musculare a omului, dar că reclamă, din contra, ba încă într-un grad mai mare concursul facultăților intelectuale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezvoltă decât putere musculară, e în josul scării salariilor, pentru că întreținerea necesară lucrului cu mâna se reduce la puțin lucru. Când, din contra, e vorba de concursul facultăților intelectuale ale lucrătorului cheltuielile de întreținere necesare acestuia, în alte cuvinte cheltuielile de producțiune ale muncii sale, se ridică mult mai sus. [Î]i trebuie o alimentare mai rafinată, o întreținere mai completă; altfel facultățile ce le pune-n lucrare nu vor întîrzia a se stinge. Inegalitatea între munca musculară și cea intelectuală se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui are trebuință. Nu realitatea funcțiunii o contest, a fost foarte util semnalată și foarte exact definită. J. B. Say..., ridicând valoarea unui product prin transportul dintr-un loc în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transformarea sau transportarea ei se poate spori cu folos; dar nu mai înainte. În cazul Angliei suma de muncă întrebuințată pentru transformarea materiei brute se-nmulțește în raport direct cu împuținarea necesității acestui soi de muncă, iar suma întrebuințată la producțiunea brută se-mpuținează în acelaș raport în care se-nmulțește mașinăria pentru transformarea și prefacerea produselor brute. De aceea se sporește din ce în ce numărul oamenilor ce trebuiesc hrăniți și-mbrăcați și scade pe de altă parte numărul persoanelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
materiilor brute, pe când trei părți sânt sau cu totul neocupate, sau ocupate cu operarea schimbărilor de loc, formă ori posesiune a aceloraș obiecte, urmează cu necesitate că partea cea mai mare a lucrurilor produse e înghițită în calea de la locul producțiunii la locul consumațiunii. Cum că așa este ne-o spune o însemnată revistă engleză ("North British Review", November, 1852), care spune cititorilor că numărul negustorilor de detaliu și de precupeți e cu totul afară de orice proporție cu trebuințele societății sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]