9,624 matches
-
critici literari germani afirmau în termeni favorabili că Richard Wagner este un scriitor cu "temă" într-o perioadă în care destui scriitori par a duce lipsă de teme. Aș adăuga și constatarea, poate mai puțin măgulitoare din perspectiva "literarității" dar productivă în plan reflexiv - că din cînd în cînd Wagner uzează cu abilitate și de "teze". în cazul de față, teza ar fi demonstarea mitului occidental al multiculturalității, pornind de la povestea de dragoste a două ființe finalmente "incompatibile". Demistificarea utopiei multiculturaliste
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
unei reintegrări discrete și temporare, recentul Maseur orb se îndepărtează de pretextele descoperitorului, instalându-se comod pe poziția întemeietorului. Instalarea, sedimentarea, statorinicirea sunt mai rodnice decât orice promenadă la bordul unei mașini scumpe. Iar experiențele acumulării, mai adânci și mai productive decât cele ale comparației și examinării fugitive. Maseurul orb e, așa cum văd eu lucrurile, cel mai bun dintre romanele lui Cătălin Dorian Florescu. Fără a le surclasa pe primele două, ci pur și simplu marginali-zându-le și transformându-le în eboșe
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
din Memento mori". Cu toate că - oare de ce? - "marele poet nu-l va reține (...) pe Asachi în Epigonii săi". Mișcarea criticului pe scala istorică e foarte degajată: "Asachi ilustrează o paradigmă clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la Doina Sălăjan și Luca Dumitrescu și, în genere, la toți formaliștii și
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
a fondului forestier, indiferent de deținători, de păstrarea, cultivarea și punerea în valoare a pădurilor, de realizarea întocmai a prevederilor Programului național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier. Articolul 8 Pentru realizarea unei repartiții teritoriale corespunzătoare a pădurilor, asigurarea potențialului productiv și păstrarea echilibrului ecologic, se interzic pe o perioadă de 10 ani tăierile de produse principale în zonele prevăzute în anexa nr. 1. În zonele prevăzute la alin. 1 se vor executa tăieri numai în cadrul lucrărilor de conservare și îngrijire
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
in benzi în arborete pure de molid, salcîm, plopi euramericani, salcie selecționată, arborete puternic afectate de doborîturi de vînt, rupturi produse de zăpadă, cu fenomene de uscare prematură, precum și în cazurile cînd se fac lucrări de refacere-substituire în arborete slab productive care nu se pot reface sub adăpostul arborilor, stabilite ca atare prin amenajamentele silvice. Articolul 16 La recoltarea și colectarea lemnului se vor folosi numai tehnologii prin care se evita degradarea solului, distrugerea semințișului și vătămarea arborilor rămași pe picior
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
a dat din coadă și apoi a lins mâna care stăpânea Programul, iar Bunul Dumnezeu nu l-a lăsat de izbeliște. Omul a-nceput să scrie cronici literare. Și după scurtă vreme munca lui s-a transformat într-un program productiv. O armată întreagă de scriitori s-au aliniat în fața ușii lui, cu brațele pline de cărți, pe care cronicarul, care citise toată biblioteca din Ștefan cel Mare, avea puterea, nu neapărat să le facă celebre, cât să-și creeze o
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
decisivă. Nici nu știu dacă a avut vreodată. Profesioniști ai romanului. Suferim de o carență semnificativă: nu avem suficient de mulți profesioniști ai romanului. Literatura română a mizat în roman, în privința construcției narative, pe trei direcții. Prima și cea mai productivă a fost a romanului-povestire, strălucit exemplificată de Mihail Sadoveanu. Este rezultatul unei mentalități tradiționaliste sau autohtoniste. Naratorul se situează, cu o relativă inocență, într-un raport democratic cu celelalte personaje. Narațiunea are o fluență temporală omogenă, declanșând cel mai adesea
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
decât romanul-povestire și romanul-nuvelă? Pentru că ereditatea acestora din urmă a fost mai puternică. A venit vremea pentru profesioniștii romanului și eu cred că avem scriitorii pe care să mizăm. Manierisme fără prolificitate? Am un of: scriitorii noștri tineri nu sunt productivi. Nu contează motivul (fie că nu scriu, fie că nu reușesc să publice cât scriu). Manierismele se văd - dacă există - abia de la al treilea volum. Un tânăr scriitor cu primul volum promite, cu al doilea confirmă și la al treilea
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
în maiou și în chiloți de culoare neagră... În orele toride ale amiezii, închipuind scene tandre și obscene" D.P.: Mere, fluturi, țipete de copii excitați de înserare... Era, este vara anotimpul dvs. predilect pentru creație? La fel, vă simțiți mai productiv ziua? E.B.: Observ că mi-au priit vacanțele de vară și toamnele prelungite, interminabile, singuratice... Scriam mai ales dimineața, cînd aveam o limpezime și-o viteză a percepțiilor mărită, exacerbată de fiece amănunt ce-mi lărgea ochiul și-mi surescita
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
fi mărturisit entuziasmul pentru Amitirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu nu a comentat jurnalul lui Maiorescu, dar scriitorul (admirator al lui Jules Renard și prieten cu unii dintre contemporanii care scriau jurnale intime) a ținut seamă în mod cert de modelul productiv pe care îl oferea acesta; începînd cu generația lui Camil Petrescu se poate vorbi de o conștiință a tradiției acestei specii sau, cel puțin, despre (re)întemeierea ei în secolul nostru. De altfel, titlul jurnalului trebuie pus în legătură cu însemnările zilnice
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
adoptă Camil Petrescu, fixînd, totodată, orientarea textului care înregistrează "mizeria dialectică" dintre a (nu) fi "norocos" și a dispune de sine cu superioritatea resemnării loiale. Așadar, doar "note zilnice"; titlul e încă o dată semnificativ pentru ceea ce Nicolae Manolescu numește "modelul productiv" al jurnalelor din secolul XIX "pînă la scriitorii interbelici" (Cealaltă față a stilisticii în România literară, 3, 24 noiembrie 1988): productiv, aș adăuga, nu atît prin dorința de a reproduce o experiență deja încheiată, ci de a se distanța de
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
cu superioritatea resemnării loiale. Așadar, doar "note zilnice"; titlul e încă o dată semnificativ pentru ceea ce Nicolae Manolescu numește "modelul productiv" al jurnalelor din secolul XIX "pînă la scriitorii interbelici" (Cealaltă față a stilisticii în România literară, 3, 24 noiembrie 1988): productiv, aș adăuga, nu atît prin dorința de a reproduce o experiență deja încheiată, ci de a se distanța de ea: "însemnările" sînt simple note iar "intimitatea" lor e ceea ce se vede din trăirile ființei pe suprafața reflectorizantă a "zilei", a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
față de modelul speciei, constituit prin C. A. Rosetti și Titu Maiorescu, în secolul XIX: semn sigur al descoperirii unei tradiții, al conștientizării ei și, implicit, al unor tensiuni interne care dezvăluie procesele de cristalizare (prin diferențiere, prin raportare la "modelul productiv") a modalității jurnalului intim în literatura noastră. Tema care structurează Notele zilnice ale lui Camil Petrescu este ceea ce aș numi omul în conflict cu lumea și cu sine; consemnînd, ca și în cazul lui Rebreanu, doar "întîmplările rele", jurnalul este
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
România începutului de secol XX lucrurile stăteau altfel: cei mai mulți țărani nu se ocupau decât foarte puțin de pământul lor, când nu lucrau pământul de pe marile proprietăți. Mai mult, adesea proprietatea personală a țăranului îl împiedica să presteze o muncă mai productivă: muncindu-și propriul pământ, beneficiile obținute erau minime, încât prefera chiar să scape de el și să îl arendeze. Un alt efect al instituțiilor existente privește comportamente mai generale ale actorilor. Gherea intră și el în discuția foarte veche după
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
noii legislații și organizării școlare a făcut ca învățământul public să nu mai fie unul pur teoretic, iar pentru aceasta a introdus învățământul practic agricol pe lângă lucrul manual care fusese deja introdus. Prin acestea se urmărea îmbinarea instrucțiunii cu munci productive, înarmarea tineretului nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, urmată apoi de încadrarea adolescenților în societate, conform cerințelor țării. În 1900, în județul Gorj funcționau 147 școli primare rurale.Noul revizor numit Alexandru Stefulescu încearcă să îmbunătățească învățământul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu în urma căreia majoritatea țăranilor și-au mărit proprietatea iar în 1899, cu ajutorul unor prieteni au pus bazele unei
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
PREFAță Lucrarea “Rase autohtone de ovine și caprine”, elaborată de Conf. univ. dr. Constantin Pascal, poate fi considerată una de referință deoarece răspunde unor deziderate actuale, cel puțin din două considerente: reactualizarea performanțelor productive în raport de gradul de ameliorare a raselor; caracterizarea morfoproductivă a unor noi populații de ovine, cu perspective de formare a unor rase locale noi. Strădaniile autorului s-au finalizat în elaborarea unei lucrări de mare extindere, reprezentând rodul unei
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
formelor inițiale, din care au derivat actualele rase și populații de ovine, este utilă atât pentru procesul de ameliorare prin selecție, cât și pentru crearea de rase noi, mai rezistente la condițiile de mediu, mai precoce și cu un potențial productiv superior. Această cunoaștere este impusă și de faptul că și în prezent unele forme sălbatice care au stat la originea raselor actuale se găsesc în mediul lor natural în care s-au format. Tipuri inițiale de ovine În ceea ce privește originea formelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Merinosul, s-au răspândit în foarte multe țări situate în diverse regiuni ale globului. Fiind duse în alte zone și supuse altor condiții de mediu, creștere și întreținere, aceste oi au stat la baza formării altor rase, mai valoroase, mai productive. La începutul sec. al XIX-lea, odată cu declanșarea revoluției industriale în Europa, au sporit considerabil posibilitățile de prelucrare a lânii în industria textilă. Acest fapt a atras după sine o cerere din ce în ce mai mare de lână spre a fi prelucrată. Din
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rase uitilizate la încrucișări, timp de mai multe generații, cu oi țurcană și mai puțin cu țigaie și Stogoșă, au contribuit la formarea Merinosului transilvănean. Acesta la rândul său a participat în mare măsură la formarea unei noi rase, mai productivă, denumită Merinos de Palas. ținând cont de toate aceste aspecte, putem preciza faptul că ovinele Merinos au devenit foarte rapid un tip universal de oaie care împreună cu metișii acestora reprezintă în prezent peste 50 % din efectivul mondial aparținând acestei specii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
se află și în prezent în creștere și exploatare. Ambele se caracterizează, la fel ca și celelalte tipuri formate în condiții naturale, prin unele însușiri biologice superioare, cum ar fi: rezistență organică, rusticitate și agilitate, însă dispun de un potențial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influența directă a diverșilor factori, la care s-a adăugat și intervenția directă a omului apar rase noi de ovine, mai productive. Acestea se caracterizează prin însușiri superioare primelor tipuri, fiind mai prolifice, mai productive
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cum ar fi: rezistență organică, rusticitate și agilitate, însă dispun de un potențial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influența directă a diverșilor factori, la care s-a adăugat și intervenția directă a omului apar rase noi de ovine, mai productive. Acestea se caracterizează prin însușiri superioare primelor tipuri, fiind mai prolifice, mai productive și având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selecții riguroase și îmbunătățirea condițiilor de întreținere s-au format rase specializate pentru toate producțiile
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
productiv relativ redus. Mai târziu, sub influența directă a diverșilor factori, la care s-a adăugat și intervenția directă a omului apar rase noi de ovine, mai productive. Acestea se caracterizează prin însușiri superioare primelor tipuri, fiind mai prolifice, mai productive și având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selecții riguroase și îmbunătățirea condițiilor de întreținere s-au format rase specializate pentru toate producțiile obținute de la ovine, dar și multe altele cu aptitudini mixte. Oile crescute actualmente
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selecții riguroase și îmbunătățirea condițiilor de întreținere s-au format rase specializate pentru toate producțiile obținute de la ovine, dar și multe altele cu aptitudini mixte. Oile crescute actualmente în România sunt extrem de heterogene în ceea ce privește nivelul productiv, excepție făcând cele din rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune producătoare de carne și lână fină, motiv pentru care, în viitor, se impune ca efectivele autohtone să facă obiectul unor acțiuni susținute de selecție și ameliorare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sunt recunoscute ca fiind bune producătoare de carne și lână fină, motiv pentru care, în viitor, se impune ca efectivele autohtone să facă obiectul unor acțiuni susținute de selecție și ameliorare în vederea îmbunătățirii producției de carne și lapte. Ridicarea potențialului productiv se poate realiza, după caz, fie prin selecția indivizilor de rasă curată, fie prin practicarea încrucișărilor industriale și de ameliorare cu alte rase existente în prezent în țara noastră, precum și cu altele vizate pentru a fi importate în acest scop
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]