960 matches
-
sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronume, pronumele "dativ posesiv" și pronumele complement direct în acuzativ - vi-l demontez și vi-l împachetez (121), să ți-l ții să nu se-ncaiere (76), ți-i faci scurți (126), să nu mi-i uit (92) - în care proeminența discursivă a beneficiarului desemnat deictic/anaforic este amplificată de nonreferențialitatea cliticului acuzativ. Procedeul de focalizare a individului prin "dativ posesiv" s-a extins și la situații în care relația de posesie s-a abstractizat, iar individul și obiectul sunt puși
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
unei predicații implicite: mi-o băgat [articolul cu] evaziunea fiscală [pe care l-am scris eu] (121), mi-o băgat coloana aia [pe care am scris-o] (121), îți pune textul [cu care lucrezi] pe coloane (69). Astfel, individul-beneficiar capătă proeminență discursivă, iar relația sa cu obiectul trece în domeniul informațiilor contextuale implicite. 3.5. Sintagmele posesive În limba română, relația de posesie poate fi exprimată prin patru tipuri de structuri, cu grade diferite de gramaticalizare, prezentând câteva diferențe semantice și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Avram 1986: 168), persistența lor în uz se explică nu doar prin încărcătura afectivă, ci și prin participarea la mecanisme discursive. Contextul mai larg în care se produce acest tip de focalizare pune în evidență intenția vorbitorului de a da proeminență discursivă protagonistului, nu acțiunii: A: eram în brăila↓ sînt brăileancă↓ și ă# timpurile care le trăim acuma le-am trăit io atunci în brăIla. TOT așa cu criza asta financiară↓ cu LIPsuri multe. era cinci mii de lei un chil
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
însemnează că toți cei încadrați tre să se bucure de încrederea președintelui↑ (IVLRA: 153). 3.10. Cuantificarea totalizatoare Uneori adjectivele pronominale nehotărâte și negative își convertesc funcția de cuantificare într-o funcție discursivă de focalizare a unui nominal, care capătă proeminență discursivă prin totalizare, exagerare, hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
1819-1894, iar sus, numele THEODOR / CODRESCU (arcuit de o parte și de alta a chipului). În partea stânga pe bust, cu litere foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminențe. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlanda circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminențe că și cele ale aversului. Jos, între ghirlanda și cercul interior, este scris cu litere foarte mici numele firmei editoare SARAGA (și nu F. SARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ sau mai puțin reprezentativ pe care îl au față de conceptul definit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Cologravura poate fi imprimată cu ajutorul preselor de tipar sau prin procedee manuale. Forma plastică finală este de fapt o îmbinare a materialității de tip tridimensional cu repere grafice specifice bidimensionale. CATEGORIA GRAVURII ÎN SEC timbrul sec Procedeul se bazează pe proeminențele sau adâncimile plăcii gravate tradițional, după cum au fost realizate în tehnicile tiparului înalt sau ale celui adânc. Hârtia de gravură umectată, așternută pe placă și trecută prin presă va prelua amprentele înălțimilor și cavităților, realizând o stampă asemănătoare cu o
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
frecării) Este un procedeu bazat pe așternerea unei coli de hârtie pe suprafața cu reliefuri a unei plăci de gravură și frecarea acesteia cu un baton de grafit. Cerneala se mai poate așterne cu ajutorul unor tampoane sau al ruloului pe proeminențele reliefului percepute prin hârtie. Ar fi de remarcat că, în perspectivă istorică, această tehnică ar fi una dintre primele care au utilizat transpunerea pe hârtie a unor reliefuri gravate. 6. Tehnica monoprintului prin transpunerea printului computerizat Este o tehnică relativ
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
1940, vedeau în Franța prima putere a lumii. Cei care împărtășeau această concepție au ridicat puterea franceză, așa cum au simțit-o la sfârșitul primului război mondial, la rangul de calitate permanentă a țării, aparent imună la schimbarea istorică, uitând că proeminența acelei puteri în anii ’20 era rezultatul comparațiilor și că ar fi trebuit analizată în relație cu alte puteri pentru a-i aprecia calitatea în 1940. Dimpotrivă, atunci când slăbiciunea sa reală a fost dezvăluită ca urmare a înfrângerii militare, a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de acuzație suficient de generală pentru a include teoriile realiste (de exemplu, Walt, 1987; Snyder, 1988) va cuprinde și o mare parte a cercetărilor constructiviste contemporane. Multe critici ale realismului îl reduc la neorealism, lucru de înțeles, având în vedere proeminența operei lui Waltz (1979) din ultimele două decenii, dar și problematic, dacă ținem cont de faptul că lucrarea sa este o contestare directă a realismului clasic 4. Heikki Patomäki și Colin Wight (2000) argumentează că realismul politic este prea apropiat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
albă, umedă și caldă la atingere, cu vene mari, proeminente și albăstrii. Fața roză, floridă, cu reflexe aurii și calde, trăsături armonioase, exprimând bunăstarea și sănătatea, păr șaten sau brun, abundent, suplu, cu reflexe aurii, ochi albaștri cu tendință la proeminență și sclerotică foarte albă, privire dreaptă, nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat aliniați, arcadă palatină aproape pătrată, rotunjită spre unghiuri. Puls vioi, regulat, bine bătut
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
relativ înaltă, păr negru, abundent, cu reflexe albăstrii, ochi de culoare întunecată, negrii, strălucitori, înfundați în orbite, cu slerotică verzuie, privire fixă, pătrunzătoare și arzătoare, nas ascuțit, cu nări mobile, buze subțiri, dinții sunt mai mult lungi decât lați, prin proeminența caninilor. Puls rapid, dar mai puțin plin decât la limfatici și sanguini. Apetit violent, gură frecvent amară, stomac foarte contractil. Urină de culoare închisă. Transpirație rară. Caractere dinamice Mers activ, neliniștit, cu pumnii strânși. Gesturi accentuate și precise, mișcări bruște
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă în tuberculii atacați până la 8 luni, iar în pământ poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria pe vreme secetoasă, când pământul este aerisit, atacă tuberculii tineri. Cercul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
peste 100, în terenurile puternic infestate, după cum se precizează în lucrările prof. C. Sandu Ville. Semințele plantei din sol dau la germinare un filament subțire care vine în contact cu rădăcinile de floarea soarelui, se îngroașă ca un bulb cu proeminențe (conuri de pătrundere), ce intră și stabilesc contactul cu vasele conducătoare. La partea superioară a bulbului apare un mugure din care iese la suprafață tulpina floriferă, pe care se găsesc rudimente de frunză sub formă de solzi. Până la ieșirea la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primele stadii de dezvoltare, ciuperca nu mai formează pălăria cu picior, ci un corp îngroșat, pufos, de culoare cenușie sau roz, acoperit parțial cu un puf alb. Dacă atacul intervine mai târziu, apar pălării dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminențe și adâncituri pe suprafața lor și cu multe pete brune (fig. 140). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și nematozii duc sporii acestui patogen ce este adus în cultură odată cu substratul dezinfectat necorespunzător. Prevenire și combatere. Dezinfecția spațiilor de cultură se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
funcțional nu conține nicio trăsătură de gen. În această situație, limbile dispun de două posibilități: a) utilizarea unei forme nemarcate, așa cum se întâmplă în franceză, unde este utilizat masculinul; b) alegerea genului unuia dintre cele două nominale, pe baza unei proeminențe pragmatice sau semantice (vorbitorii au liberă alegere, fiind influențați de diverși factori contextuali), așa cum se întâmplă în română (vezi mai jos): (149) a. Un munte de femeie a fost transportată / *transportat cu ambulanța la spital. b. O bijuterie de automobil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbitorii ezită între acordul cu N1 și acordul cu N2; (iv) dacă N2 este inanimat, aprecierile subiecților sunt ezitante și nu par să favorizeze niciuna dintre posibilitățile de acord. Acordul este dictat de alegerea liberă a vorbitorilor, în funcție de gradul de proeminență semantico-pragmatică al celor două substantive 77. Conform lui Doetjes și Rooryck (2003), acordul sintagmelor calificative se face conform următoarelor principii: (i) N2 determină acordul dacă sintagma calitativă are o interpretare de tip superlativ sau de grad zero. Acest principiu este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu numai) trebuie făcută distincția între aceste valori semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului definit. În limba română, dublarea clitică este prezentă în contextul unui complement direct +specific (vezi Van Peteghem, 2003-2004), nu +definit. Se poate ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu poate fi subiect în prezența unui Agent, Instrument sau Forță naturală; Pacientul poate fi subiect numai dacă este singurul argument al unui verb sau când celelalte argumente au roluri mai joase în ierarhie. Există diferențe în înțelegerea noțiunii de proeminență și a relevanței ei pentru realizarea argumentelor. Ierarhiile trebuie considerate cu rezervă, pentru că o ierarhie nu este un construct universal și nu poate capta toate generalizările. Cel mai frecvent citate în bibliografie sunt cele două ierarhii propuse de Jane Grimshaw
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ierarhie nu este un construct universal și nu poate capta toate generalizările. Cel mai frecvent citate în bibliografie sunt cele două ierarhii propuse de Jane Grimshaw. În modelul lui Grimshaw (1990), structura argumentală este o reprezentare structurală a relației de proeminență dintre argumente; relația de proeminență este determinată de proprietățile tematice și aspectuale ale predicatului; nivelul rolurilor tematice nu este prezent în structura argumentală; conceptul de argument extern poate fi explicat în termenii de proeminență în structura argumentală: argumentul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]