7,041 matches
-
a fost uimirea ca după conferința pe care am susținut-o la universitate să fiu abordat de mai mulți studenți americani care, în românește, voiau să afle cât mai multe lucruri despre țara care în mintea lor - și prin harul profesoarei lor - căpătase dimensiuni mitice. într-o vreme când bătălia pentru fonduri se dă, în domeniul educației, cu baioneta în poziție de atac, profesoara din Bloomington a reușit imposibilul: a convins conducerea Universității Indiana să instituie burse pentru studenții americani care
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
românește, voiau să afle cât mai multe lucruri despre țara care în mintea lor - și prin harul profesoarei lor - căpătase dimensiuni mitice. într-o vreme când bătălia pentru fonduri se dă, în domeniul educației, cu baioneta în poziție de atac, profesoara din Bloomington a reușit imposibilul: a convins conducerea Universității Indiana să instituie burse pentru studenții americani care doresc să studieze în România. Deși președintele Constantinescu însuși s-a arătat entuziasmat de proiect, promițând să facă din el un parteneriat, deși
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
mare cantitate de timp, explicația liminară fiind, desigur, atracția ce-am resimțit pentru ființa operei lor, o consumare nu doar profesională". Iată date suficiente pentru a dovedi că autorul volumului Ultime explorări critice (alcătuit prin grija doamnei Zorina Regman, distinsă profesoară, mult devotată, o viață, literelor românești) a fost un fruct exemplar al satului nostru, în nuanța sa ardeleană, deși s-a ignorat ca atare, voindu-se (mic bovarism!) un "cerchist", pur și simplu, adică întru totul "emancipat" sub raportul "actului
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
Stoiciu o caută unde n-are cum fi. Sau, mai exact, unde n-ar putea fi, dacă dna Andronescu nu venea cu fatidicul număr trei. Dl Stoiciu profită de un subiect care-i este străin ca să dea cuvîntul unei doamne profesoare, supărată foarte că manualul dsale n-a intrat printre cele trei. E regretabil, desigur, dar dl Stoiciu trebuie să știe că primii care au contestat public hotărîrea M.E.C. au fost doi din cei trei autori aprobați. Mă așteptam de la poetul
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
trebuie să știe că primii care au contestat public hotărîrea M.E.C. au fost doi din cei trei autori aprobați. Mă așteptam de la poetul pe care-l prețuiesc să facă această precizare, în ce mă privește, înainte de a încredința tiparului dejecțiile profesoarei cu pricina. Cu o totală lipsă de politețe, doamna vorbește despre frustrările dlui E. Simion care ar fi pus la cale toată cabala ca să i se vîndă manualul propriu. E o nemernicie! Și ca să acopere urmele rușinoasei afaceri, dl Simion
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
Și ca să acopere urmele rușinoasei afaceri, dl Simion ar fi sugerat M.E.C. să fie acceptate încă două manuale, acelea coordonate de dl Liviu Papadima (pentru ca directoarea de la Humanitas, soția coordonatorului, să nu facă scandal!) și de mine (devenit pentru amabila profesoară, abilul Niki, în stare să-l răsplătească pe unul din colaboratori cu un post universitar și folosindu-se de alți doi "profesori cam inculți"). Nu mă preocupă opiniile doamnei cu pricina nici cît negru sub unghie. Dar felul în care
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
Așteptam de vreo zece-cincisprezece minute bune. Ceilalți ce se aflau în urma noastră la coadă trecuseră cu toții dincolo. Numai pe noi ne lăsaseră să așteptăm. Într-o germană de școală, cum recitam la liceu, la Brașov, poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei, Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă. Acesta interveni numaidecât, adresându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
aceștia prea rar își amintesc de cei care au făcut ca talentul lor să înflorească. Cu atât mai meritoriu este un gest de gratitudine. Sub această impresie am ascultat un concert cameral organizat în Sala mică a Filarmonicii în onoarea profesoarei Josette Hârsu, la împlinirea a 80 de ani - pe care nu-i ghicești privindu-i mica făptură neschimbată de-a lungul timpului. A fost inițiat de fostele ei eleve, oarecum împotriva voinței sărbătoritei care, în modestia ei proverbială, n-ar
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
doi oaspeți din Statele Unite, violonistul Valentin Hârsu, fiul sărbătoritei, și flautista Darima Alexandru, și ea o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de introducere, pianista Delia Pavlovici a împărtășit publicului - numeros - sentimentul din care a izvorât acest moment, subliniind locul profesoarei în conștiința și inima celor care au studiat pianul la clasa ei. Educată în disciplina severă a "școlii Florica Musicescu" a predat învățăceilor în cultul acestor concepții despre făurirea tehnicii pianistice, despre frumusețea ideală a sunetului, despre poetica pianului, șlefuindu
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
Petrescu. Sigur, partea cea mai vie a numărului o reprezintă reluarea lucrărilor colocviului, dominat de inteligența sclipitoare a filosofului italian Gianni Vattimo, la care au participat, alături de directorul Institutului Goethe și respectiv, al revistei Secolul 21, profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
fostul guvernator al Basarabiei între 1916 și 1919, Irina, soția lui Manolescu-Strunga, soția lui Titel Petrescu, a lui George Brătianu, a lui Vasilescu-Colorado (cel executat la Canal), Sanda Tătărescu-Negroponte și alte infractoare primejdioase pentru regimul comunist. Amintirile Dorinei Potârcă (1907-1997), profesoară de franceză la București, ar putea fi coroborate cu ale Oanei Orlea din I-ați boarfele și pleacă!, trecută și ea prin aceleași locuri, chiar dacă nu ca fiică a lui Bâzu Cantacuzino. * Academia Română pe urmele Uniunii Scriitorilor: trei dintre premiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Țene de la Cluj și Florin Bratu din Suceava. Nu cunoaștem motivul exact al primei excluderi. În ce-l privește pe Florin Bratu, în teza sa de doctorat, susținută cu Al. Călinescu la Iași, el a plagiat o teză a unei profesoare din Franța, de la o universitate unde Florin Bratu a fost la un lectorat. Teza, știută lui Fl. Bratu, deși nepublicată, a fost reluată aproape pe de-a-ntregul după dactilograma din biblioteca universității. A mai fost exclus Viorel Mirea din Turnu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
goliciune care nu mai e aceea a copilăriei și unul dintre băieți își pierde brusc interesul pentru joc în timp ce altul își amintește prima lui experiență puberală, într-un pasaj cenzurat în prima ediție: "Nu colegii apărură însă de după tufișuri, ci profesoara de matematică. Ea se uită în jur, la nici zece metri de el și începu să se dezbrace. Nu-l observase. își scoase întîi bluza, o bluză verde, trăgînduși-o peste cap și dezvelindu-și sînii. Semănau cu două coifuri culcate
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
peste cap și dezvelindu-și sînii. Semănau cu două coifuri culcate, cum văzuse el într-o vizită la Muzeul Județean de Istorie, și aveau și ei vîrfuri ascuțite, mai închise la culoare, ca niște țepușe. El nu mișca, ținîndu-și respirația. Profesoara se aplecă și atunci coifurile se răsturnară și ele cu țepușa în jos, scoase dintr-o sacoșă costumul de plajă, reveni la verticală, își puse sutienul, adunîn-du-și cu o mînă sînii și aducîndu-i oarecum pe aceeași direcție, în față, deoarece
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
va mai exista - să fim siguri de asta. Trasformată cu cinism în douăzeci și două de milioane de anexe ale burții, această populație disperată își va lua lumea în cap, uitând și de Traian, și de Decebal, și de Iliescu. Profesoarei universitare Andronescu i se va fi părând normal să aibă un salar egal cu cel al unui felcer. Mie mi se pare anormal. (De fapt, cred că nu i s-a părut nici dumneaei: altminteri, n-ar fi dat fuguța
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
murind repede, încă în faza instrucției, neavînd parte de lungii ani de detenție de care au avut, din nenorocire, parte ceilalți din acel teribil proces. D-na Sanda Golopenția, distinsa fiică a împricinatului, lingvistă eminentă stabilită în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
doar începutul unui drum într-un spațiu care atenuează granița între ficțiune și realitate și în care fericirea și durerea, viața și moartea, binele și răul își trăiesc acut îmbinarea. Spectacolul pe care l-am văzut se numește Atac la profesoară, o adaptare a regizoarei Diana Maria Mihailopol după cunoscuta piesă Șantaj a Ludmilei Razumovskaia. Anul trecut, Virginia Itta Marcu a primit Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter, iar tînărul regizor Claudiu Goga Premiul pentru debut și pentru
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Daldry, director și regizor la Royal Court Theatre, și-a propus la debutul în cinema să ne resensibilizeze prin intermediul unui ambițios băiețel. Acest puști va ajunge dintr-un oraș minier pe scena Baletului Royal din Londra și datorită unei tenace profesoare, nominalizata Julia Walter, cîndva protagonistă în Educating Rita. În "seria lecțiilor de viață hollywoodiene, robinsoniada Naufragiatului Tom Hanks n-a mai înregistrat succesul lui Forrest Gump, în ciuda eforturilor lui Robert Zemeckis de a aglutina meditații metafizice de ultimă oră. Într-
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
fizice și mentale, Valeria Seciu - profesor Bearing este absolut transfigurată, pătrunsă abia acum real de sensul metafizic al eseurilor despre Divinitate și devoțiune, de prezența experiențelor fundamentale pe care Sonetele sacre le pun sub lupă. Descompunerea textuală și metatextuală a profesoarei devine acum, parcă, purtătoare de semnificații grele. Ea însăși descoperă, dintr-o altă și surprinzătoare perspectivă, conotații ce i-au rămas ascunse. Terapia prin poezie pare singura salvatoare și înălțătoare. Cealaltă medicală, eșuează. Acest personaj condus perfect de Valeria Seciu
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Pană. Iarăși personajul numărul doi din text este doctorul Jason Posner, interpretat de Ovidiu Niculescu. Din păcate, în aceeași cheie mai sus prezentată. Un cercetător cu mari ambiții și fără scrupule, care face teste cobai chiar și pe fosta lui profesoară presupune totuși un tip mai special, marcat de meserie și de știință. Accentuarea unui coté de "băiat de cartier" mi se pare o îngroșare supărătoare. Ovidiu Niculescu își ratează personajul tocmai din această pricină, din această alunecare exagerată, pe care
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
această pricină, din această alunecare exagerată, pe care o acceptă. Nu cred că n-ar fi putut face personajul în altă cheie, mai spirirtuală, în care să existe o umbră de fior măcar cînd îi face examenul ginecologic fostei lui profesoare. Umilința este jucată doar de Valeria Seciu fără să provoace vreo reacție, pandant în tînărul și ambițiosul doctor-cercetător. La fel, ceea ce atît de prețios se numește aici, ca și în alte prea multe spectacole, mișcare scenică - îi aparține Mălinei Andrei
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
o pondere surprinzătoare. Sub aspectul frivolității, doar Suzy are reale pulsiuni afective, umane, deși participă și ea, fie ca executant, al un experiment detestabil, deși științific, coordonat de dr. Harvey Kelekian (Gheorghe Visu). Bine aleasă Monica Mihăescu în rolul unei profesoare mult prea didactică, prețioasă, exterioară, depășită din toate punctele de vedere. E limpede că prezența Valeriei Seciu și performanța ei cu totul remarcabilă estompează mult din erorile sau imperfecțiunile planului doi și trei. Pare că și travaliul și imaginația Cătălinei
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
timp de aproape un secol, al fostelor regiuni ale fostului imperiu habsburgic cu Vechiul Regat le-a împrumutat complet acele trăsături definitorii ale balcanismului. Toate aceste chestiuni și multe altele foarte importante le studiază, în cartea ei Balcanii și balcanismul, profesoara americană de origine bulgară Maria Todorova, relativ recent tradusă în românește de Editura Humanitas. E un studiu atotcuprinzător și sistematic care pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
apărut, aproape în același timp, două cărți importante despre latinismele din limbile romanice: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (Editura Academiei, 2004) și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]