105,847 matches
-
off the lights”, regia Ivana Mladenovic. Cu sprijinul ICR, regizorii celor trei filme vor participa la festival, unde vor avea ocazia să se întâlnească atât cu publicul iubitor de film documentar, în cadrul proiecțiilor, cât și cu regizori și jurnaliști de profil din Turcia și din alte țări, în cadrul sesiunilor de discuții organizate sub egida festivalului. ICR Istanbul va găzdui sesiunile ”Just talking”, sesiuni ce aduc față în fața regizori, jurnaliști și producători prezenți la festival. După succesul de care s-au bucurat
Festivalul Zilele documentarelor, la Istanbul [Corola-blog/BlogPost/93809_a_95101]
-
Marin Diaconu, cu texte de Radu Stanca (versuri, traduceri, teatru, eseuri, cronici) și note, respectiv 330 de pagini, apărut în anul 2012 la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, din București, a urmat în 2015 un altul: Radu Stanca: profil spiritual, cu o prefață de Eugen Simion, alcătuit de Anca Sîrghie împreună cu Marin Diaconu, la aceeași editură bucureșteană. Volumul de 720 de pagini conține biobibliografie, texte inedite editorial din opera scriitorului și omului de teatru activ la Sibiu la mijlocul veacului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
Invitațiile Eutherpei. Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site puteți citi zilnic cele mai noi informații din actualitatea teatrală, cronici de teatru, reportaje audio și video, interviuri cu personalități ale teatrului românesc, profiluri teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
de italiană la studenții americani. Era singura posibilitate de a învață italiana. Eu și sora mea știam deja engleza si am făcut astfel parcursul, invers pentru a învață italiana”. În luna septembrie 2002, Valeriu s-a înscris la liceul cu profil științific “Leonardo da Vinci” din Florența, pe care l-a absolvit în 2006. Din 2006 până în prezent, “ca oricare tânăr român sau italian”, a schimbat multe locuri de muncă, în încercarea de a găsi ceva stabil. “Am lucrat într-un
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
stare de necesitate”. Aceasta este valabil și pentru România de astăzi. Sunteți într-o „stare de necesitate” pentru America și pentru alianța occidentală. Au fost momente în istorie când cel mai sigur lucru pentru România a fost să păstreze un profil scăzut și să acționeze ca un stat mai mic (neînsemnat) decât în realitate.Acum nu ne aflăm într-unul din acele momente. Acesta este un moment în care românii trebuie să fie subiecte mai degrabă decât obiecte ale istoriei. Un
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu); Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal); Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015. Cu acest prilej, după cuvântul de deschidere amfitrioana i-a prezentat pe invitați. Muguraș Maria Petrescu a vorbit despre Lucian Blaga și ultima lui muză. Cartea a fost lansată mai întâi
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
dialogului în trepte Lucian Blaga și ultima lui muză a început la Salonul Hunedorean al Cărții de la Deva, din 9 octombrie a.c. Apoi, actrița Gabriela Neagu a recitat versuri din poezia blagiană inspirată de Elena Daniello. Vorbind despre Radu Stanca - profil spiritual, volum editat de Marin Diaconu și Anca Sîrghie (Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015), Dumitru Batâr a evocat personalitatea dramaturgului, aducând în prezent momente trăite de cei doi odinioară. Această carte vine ca o continuare a volumului
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
cercetările de specialitate, de pregătirea cadrelor și a condițiilor respective, de politica lingvistică la nivel statal, ci și despre organizarea unor întîlniri ale filologilor și scriitorilor cu cititorii, despre diferite serate lingvistico-literare în școli, la facultățile cu cele mai diverse profiluri, despre cenacluri, concursuri literare, spectacole și, nu în ultimă instanță, despre atitudinea atît a populației, cît și a autorităților de tot rangul față de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. La 31 august curent s-au împlinit 25 de ani de cînd
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
În acest an, marcarea oficială a debutului „LUNII PLANTARII ARBORILOR” va avea loc pe un șantier de împădurire, în raza Ocolului Silvic Snagov, din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la care sunt invitați să participe reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil și, desigur,reprezentanții mass-media.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94017_a_95309]
-
sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din păcate nu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
1966) la Soarele de apoi (2000). Nu putem decât să regretăm că alcătuitorii și traducătorii italieni ai recentei antologii nu au beneficiat de ultimul volum al poetei, Refluxul sensurilor (Editura Humanitas, 2004), care ar fi contribuit nu numai la completarea profilului spiritual al Anei Blandiana pentru cititorii italieni, dar mai ales la demonstrarea originalității sale în panorama poeziei europene de astăzi. Antologia ce poartă ca titlu interesanta alegere a traducătorilor, anume poemul Cândva arborii aveau ochi din volumul Octombrie, Noiembrie, Decembrie
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
traducerea unui eseu al poetei, intitulat semnificativ La poesia, tra silenzio e peccato, apoi o sensibilă confesiune a traducătoarei italiene (Verso una poesia povera) și scurtul dar esențialul studiu semnat de Bruno Mazzoni, cu modestie numit Nota, însoțit de un profil bio-bibliografic cu rol nu numai de prezentare, ci și de recuperare. Căci acesta mi se pare a fi meritul de excepție al antologiei italiene: relansarea pe piața occidentală și rediscutarea, în noul context axiologic al poeziei contemporane, a unei voci
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
s-au discutat mult în ultima vreme, eseistul a socotit că nu are a stărui asupra acestui capitol, dat fiind și anii lungului său exil, alții puteau fi mai informați. Pe Ilie Constantin l-a atras studiul substanței poetice, pe profile, a unei epoci scurte, dar care a înzestrat lirica română cu o serie de personalități și, în opinia sa, cu un set de remarcabile izbânzi. El însuși s-a situat printre fruntașii acelei generații - premiile scriitoricești primite stând dovadă. Prietenilor
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
romanele cavalerești și a "zeilor și eroilor în societatea indo-europeană", "deznodământul" aduce în prim-plan destinul povestirii (devenită protagonistă în rama unei alte povești-cadru!) în tulburi vremuri actuale. Ultimele două capitole, Mit și istorie și Avatarurile povestirii în contemporaneitate întregesc profilul povestirii. Exemplele ajung până în prezentul imediat, când autoarea, într-un simpatic interludiu autoficțional, egalizează timpul "povestit" (sic!) cu cel al povestirii: "La ora la care scriem rândurile de față rolul Ťmonstruluiť din filmele de acțiune mai sus amintite a fost
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
parte. La patriotismul național se adaugă unul restrîns local, regional, care dă naștere la fraze de genul acesteia: "Sunt dintr-o regiune la marginea mării și marea mi-a dat dorința de aventură, de călătorii, de exotic... de aceea...". Peisajul, profilul cultural al locului te explică în mod avantajos și tu, bineînțeles, vrei să păstrezi trăsăturile pe care ți le-a dat locul unde au trăit părinții, unde te-ai născut și, cel puțin, ai copilărit. Am auzit și în țară
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ruta lor, ispitele sunt aproape identice: predomină slăvirea omului tare, o idolatrie care contrastează izbitor cu luciditatea restului creației. Ezra Pound și Knut Hamsun se lasă copilărește fascinați de primitivitatea lui Hitler și, înălțând pilda lui, neagă rădăcinile propriei culturi. Profilul călărețului tânăr, sigur pe sine, neînfricat, Făt-frumos printre pigmeii lași și vicleni, circulă în publicistica lui Cioran și Eliade. Scârbiți în acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism, de toleranța față de alte neamuri și față de alte păreri, ei preferă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
Cluj în 2002 și, respectiv, 2004, poetul depășește cifra 15 a culegerilor sale de poeme, inaugurate în 1971, când Pierre Emmanuel îi întâmpina scrisul cu o prefață entuziastă. De atunci, Gérard Bayo și-a conturat, cu o discretă tenacitate, un profil imediat recognoscibil în peisajul liric actual al Franței. Dacă ar fi să-i găsim un reper în context, numele la care ar putea fi, eventual, raportat e Yves Bonnefoy, cu o similară miză pe simplitate și cu aproape renunțarea la
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
nu întotdeauna performanța și caracterul merg mînă în mînă. Au fost cazuri cînd ele au divorțat zgomotos și urît. Chiar grotesc uneori. Să înțeleg că te-ai transferat în sport? Știu că ai și o rubrică la un ziar de profil, așa e? Răspunsurile scurte sînt, în ordine, nu și da. E adevărat, cotizez săptămînal un articol în Gazeta Sporturilor și nu încetez să mă bucur. Poate că lumea se va dumiri că, în fond, gazetăria sportivă nu e nici sora
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
omenești despre care am vorbit. Este tiparul omenesc al turpitudinii, care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui cu al celeilalte parveniri - a plebeului cult”. Spre a fixa și mai exact profilul lui Ion al Glanetașului, expresie a ascensiunii materiale țărănești, însuflețit de o mare voință și energie, Vladimir Streinu simte nevoia să se raporteze la personaje ale lui Balzac, Zola și Reymont. Tipul opus (ca într-un diptic) este al eroului
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
și acesta îl reprezintă chiar cronica despre Craii de Curtea-Veche. Mateiu Caragiale i se înfățișează lui Vladimir Streinu, “ca cel mai bizar scriitor român”, individualizându-se prin “imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. Criticul surprinde cu finețe profilul original, singular în literatura română al eroilor (Pantazi și Pașadia) care “transportă într-un mediu social vătămat o anume subțirime, fiind adică desfrânați fără trivialitate și nesățioși de spurcăciune, fără a fi vulgari... măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
înțelepte etc. Tendința e dublă: de extindere a explorărilor (fie în natură, cu metamorfozele sale ciclice, fie asupra vieții cotidiene,desfășurate în preajmă), apoi de repetate forări în căutarea filonului liric avantajos. Narațiuni de factură impresionistă aduc în prim-plan profiluri și destine umane specifice cartierului (Sara, Emma) sau scene pătrunse de compasiune pentru existențele mărunte, întâlnite la „ateneul popular“. Vine și rândul descoperirii întâilor fiori ai dragostei, când ființa invadată de voluptate rămâne cumva fără apărare, amețită, învăluită în extazul
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
statut social “liberal”, în sensul meseriilor medievale, recunoașterea unei “bresle” cu secretele sale profesionale, ierarhiile ei, diferite de cele oficiale, în lumea socialismului omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o viziune modernistă, contemporană, insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor fără fond", contribuța lui E. Lovinescu la definirea profilului identitar românesc în epoca modernă apare astăzi, în condițile cu adevărat revoluțonare ale globalizării, cu atît mai importantă și mai semnificativă. Fără îndoială că fenomenologia istorică și culturală a perioadei interbelice, în care autorul nostru și-a elaborat studiul, diferă
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
-mi boicoteze mie succesul la femei, nu le poate auzi și, culmea intimității culturale, mîncăm chiar din aceeași farfurie. În timp ce domnul Manolescu ajustează articole și croiește pagini, în timp ce Masto prezidează imperial coloane, imagini și fonturi, eu privesc cu coada ochiului profilul Ioanei, decupat parcă direct din afișele cu Greta Garbo, și mi se pare că surprind în privirile ei mai mult decît sclipiri ale inteligenței și subtile voluptăți livrești. Aparent absentă atunci cînd discuțiile trenează, dar agilă ca o panteră cînd
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
un distih: "De la sfat privește grav/ Ochiul scurs al lui Octav!"); 4) eleva Milica, despre care se știa că se f... cu tractoriștii; 5) grațioasa cantonieră Sultănica, veșnic în uniformă C.F.R., cu fanionul galben în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă, fragilă, cochetă, cu formidabila ei replică dată administratorului Tătaru: "O să fac ce-mi spui, cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în birou, eram doar "directorul" spitalului, și i-am cerut să nu
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]