700 matches
-
câteva palide excepții, tot ce s-a publicat, ca memorialistică în domeniul acesta, a apărut după 1989. Astfel, câteva scrieri excepționale au putut ajunge la marele public. Unele cu întârziere de câteva zeci de ani este cazul cărții lui Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului. Altele, cum ar fi jurnalul lui Ion Dobran, memoriile lui Sorin Tulea, Mihail Pavlovschi, ori cartea de amintiri a lui Tudor Greceanu, publicată postum, au constituit tot atâtea evenimente pentru istoriografia aviației. Față de tot ce era
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
am întâlnit de mai multe ori pe profesorul Nicolae Boțan ,un slujitor de mare valoare al Școlii de la Iași , un nobil al acționărilor, electrice, inițiatorul Conferinței Naționale de Acționări Electrice, care „ funcționează și azi”. Prin profesorul Nicolae Boțan și profesorul Profir Degeratu, mentorul nostru într ale acționărilor s-a creat o punte profesională între Școala de la Iași și Școala de la Craiova. Școala de la Iași are valoare prin absolvenții ei pe care eu i-am văzut la lucru ca profesori ingineri electromecanici
VALENŢELE ŞCOLII DE LA IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]
-
lui Constantin Negruzzi, Cezar Ivănescu, Valeriu Anania, Alexandru Vona, Max Bănuș, Shaul Carmel, Gheorghe Asachi, Lucian Blaga, George Mărgărit, Arșavir Acterian, Aurel Dumitrașcu, Aurel Dragoș Munteanu, Marin Sorescu, Barbu Brezianu, Ioan Alexandru, Monica Lovinescu, Alexandru Pintescu, Vintilă Horia, Veturia Goga, Profira Sadoveanu, Mircea Eliade, Andrei Vartic... Pliantul-supliment, Biblioteca revistei Convorbiri literare, continuă să prezinte, număr de număr, cîte un poet cu un grupaj consistent de poeme, însoțit și de o fișă biobibliografică. Zilele revistei "Convorbiri literare" au ajuns în acest an
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-mă de tot ce atârnă și întuneca, m-am dus să văd numai cu duhul...” (M. Sadoveanu) · Date biografice: Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani; tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de răzeși din Verșeni. Urmează cursurile școlii primare în Pașcani, gimnaziul la Fălticeni, iar liceul la Iași; după aceea studiază dreptul la București. Debutează în revistă “Dracu” din București cu schița Domnișoara M. din Fălticeni (1897), sub
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
în ce să mai credem, când vedem că pentru nepoții noștri perspectivele le sunt atât de întunecate ? Dau drept pildă o însemnare făcută de același numit ministru, după o inspecție făcută la 7 aprilie 1918, la școala din Coropceni Vaslui : „Profira Neștianu, cu 3 clase profesiona le, ține loc bărbatului ei, mobilizat... Școala are tavanul spart într-o clasă, iar în alta era cămara învățătoarei - porumb, o cloșcă clocind”... Deci, era greu, dar era speranță, copiii mergeau la școală, învățătoarea suplinitoare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mult pentru că erau multe de făcut. După ce s-a mai încălzit, ne-am mutat cu zugrăvăria în sala mare din clădirea uzinei teatrului, încăpere special făcută pentru a se lucra decoruri. Lângă această sală, în câteva odăițe, locuia familia actorului Profir, destul de numeroasă, cinci, șase persoane. Și domnul și doamna actori, amândoi oameni durdulii, domnul chiar gras, oameni foarte buni gospodari, parcă nici nu ar fi fost artiști, gândeam eu atunci. Nu după mult timp, meșterul meu, văzând că mă pricep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
tot felul de interioare, de castele, de tavane, de închisori. Tot felul de copaci și frunzărie, de ceruri mai așa și mai altfel, când cu nori, când cu lună. Toate le făceam cu plăcere și seriozitate, având deseori spectatori familia Profir care-mi aprecia hărnicia și priceperea, dar ceea ce mă încălzea la lucru și-mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
făceam cu plăcere și seriozitate, având deseori spectatori familia Profir care-mi aprecia hărnicia și priceperea, dar ceea ce mă încălzea la lucru și-mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei Profir și Agata cu ochi și părul negru. Am lucrat mult și greu aproape toată vara. În oraș bântuia tifosul. Într-o dimineață, am plecat de acasă ceva mai obosit și ziua a fost grea, meșterul a observat că am ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
că trebuie să facem o vizită lui M. Sadoveanu. Trimite un om să anunțe, primim răspuns că suntem așteptați și într-o seară de august pe la ora șase suntem primiți de familia Sadoveanu. Scriitorul, doamna și copiii, Lia, Miti și Profira, care erau mai mărișori. Scriitorul, om voluminos și cu înfățișare impunătoare aproape rece, cu privirea severă. Cucoana Catincuța, bunătatea personificată, copii demni, Lia cam de vârsta mea, 16-17 ani, cu ochii frumoși, albaștri. Vizita noastră a durat două sau trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu strungăreață, scăldați de o salivă abundentă... Înjurau chiștoacele de țigări „Plugare“, lățite în câte un scuipat gros, măturându-le, ca să fie pietrișul curat în fața haltei prin care treceau doar marfare și, arareori, trenuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
odaie spațioasă, centrală, deși mai existau câteva camere goale, cu paturi largi, umplute cu perne...), îndemnând-o ca pe-o iapă devotată: „Hai, Liza, hai Lizanca mea, hai...“ și urma un lanț împodobit de nerușinări dulci și necunoscute mie încă... Profira, originală, avea un blestem de pomină, când o scoteam din sărite: „Căca-ți-ai plămânii tăi să-ți caci, vrăjmașule!“. Am fost șocat prima dată. Apoi, înduplecată, iarna, mi-a povestit că a avut un frate bolnav de tuberculoză, frate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
-ai plămânii tăi să-ți caci, vrăjmașule!“. Am fost șocat prima dată. Apoi, înduplecată, iarna, mi-a povestit că a avut un frate bolnav de tuberculoză, frate mai mic, care o ura, murind încet, ciudat... Și-a căcat plămâni, zicea Profira, holbând ochii verzui, îngrozindu-mă... cu asemenea final... Culmea e că pe mama, învățătoare, cu bucle castanii, dureros de feminină, îndrăgostită de cineva de la oraș, ei, pe mama, am auzit-o tot o dată înjurând o cloșcă ce-o ciupea de câte ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
întâmpla în primăvara anului 1864, când el trebuia să vorbească despre „Societatea modernă”. Să-l urmărim pe Iacob Negruzzi: „El veni în duminica hotărâtă la Universitate, unde se adunase lume peste măsură de multă, printre care se găsea și domnișoara Profira Beldiman, cu care era tocmai să se logodească și cu care s-a și însurat puțin timp după aceea. Bine pregătit, precum ni s-a zis, Rosetti era tocmai să înceapă, când...după ce se dădu în dosul mesei care reprezenta
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Ioan, RUSU, Const.-Liviu. Iașii între legendă și istorie. Iași, Editura Institutul European, 1996; Prin Iașii de odinioară. Iași, Editura Cronica, 1995. RUSU, Olga, RUSU, Const.-Liviu, VASILIU, Lucian, VASILIU, Iolanda. IAȘI, orașul din inimă. Iași, Editura Polirom, 1999. SADOVEANU, Profira. Destăinuiri. București, Editura Eminescu, 1989. SEVASTOS, Mihail. Amintiri de la "Viața Românească". 1956, reeditare 1966. SIMIRAD, Const. Iașul în lume. Corespondență selectivă. Iași, Editura Junimea, 2014. SION, George. Suvenire contemporane. București, ESPLA, 1956. ȘUȚU, Rudolf. Iașii de odinioară. Iași, Editura Viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
J., 245 ROZNOVANU-ROSETTI, 48, 71 RUSSO, Alecu, 55 RUSU, Const.-Liviu, 19, 156, 259 RUSU, Liviu, 62 RUSU, Olga, 19, 259 RUZZO, Daniel, 197 S SAADI, 60 SADOVEANU, Mihail, 19, 25, 64, 71, 72, 81, 115, 154, 254, 257 SADOVEANU, Profira, 259 SAVA, Costache, 154 SAVA, Ion, 160 SAVIN, Smucilă vel Ban, 159 SCHELLEY, P. B., 112 SCHILLER, Fr., 198, 233 SCHOPENHAUER, Ar., 57, 58, 60, 62 SCHUBERT, Fr., 190 SCOBIOALĂ, A., 104 SEBASTIAN, M., 200 SEBONDUS, R., 5 SEMIRAMIDA, regină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
SUPT A/CEASTĂ / PIATRA ODIHNESCU / ROBII LUI DUMNEZEU / SAVA SOȚIE LUI ANA / S-AU SĂVÂRȘIT DIN VIAȚĂ LA ANU / 1852. ION VASI/LI MIHAI / PETRE PA/RASCHIVA / SĂVÂRȘI/ȚI DIN VIA/ȚĂ LA ANUL / 1865 / DECEVRI 5. † / MORȚ(I) / PETRU PROFIRA / DUMITRU DUMI/TRU IOANA PETR/ACHE COSTACHE / MARANDA NE/CULAI PROFIRA / TUDURACHE MA/NOLACHE 1875 / IANUAR 17 / VII / NECULAI / MONAHU / ȘI / CATINCA. IS † HS / AICIA ODIH/NEȘTE ROBII / LUI DZEU / MIHALACHI / MERAUIC ȘI / SOȚIA SA SO/LIAMA NECO/LAI SEVUC
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ANA / S-AU SĂVÂRȘIT DIN VIAȚĂ LA ANU / 1852. ION VASI/LI MIHAI / PETRE PA/RASCHIVA / SĂVÂRȘI/ȚI DIN VIA/ȚĂ LA ANUL / 1865 / DECEVRI 5. † / MORȚ(I) / PETRU PROFIRA / DUMITRU DUMI/TRU IOANA PETR/ACHE COSTACHE / MARANDA NE/CULAI PROFIRA / TUDURACHE MA/NOLACHE 1875 / IANUAR 17 / VII / NECULAI / MONAHU / ȘI / CATINCA. IS † HS / AICIA ODIH/NEȘTE ROBII / LUI DZEU / MIHALACHI / MERAUIC ȘI / SOȚIA SA SO/LIAMA NECO/LAI SEVUC / ȘI SOȚIA SA / MARIA MART(IE) / 25. 1880. VII / PETRACHI / MORARIU
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să credem tot ce spun oamenii, dar iarăși nu trebuie să credem că ei spun totul fără nici un temei...". În timpul unei călătorii în "inima Carpaților" (1929), Sadoveanu avusese revelația dramei din Baltagul publicat anul următor. Însoțitoare a prozatorului, fiica sa, Profira, avea să dezvăluie momentul declanșator, revelație ținând de vocile naturii; a fost o drumeție aparent-inițiativă! Au ajuns la Dorna; de-acolo pe pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar culturii poporului nostru. Se citește cu bucurie și emoție, este un document literar important dar și arătarea părții creatoare a autorului, care te duce până În preajma tragediei antice. Acesta este un dar. Familia Lovineștilor creată În special de Doamna Profira, Hecuba! Se duc spre pieire oameni de valoare numai pentru că Își Îndeplinesc destinul creator, și pentru aceasta trebuiește „plată”! M-a impresionat marea Dv. putere de muncă, lipsa aceasta la mulți creatori de-ai noștri, i-a făcut să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-l ca atare, dragă d-le Dimitriu! Îl aștept pe d. M. Șerban să se Întoarcă din vilegiatura sa și eu să revin la Buftea, ca să mă pot ocupa și de rugămintea ce mi-a făcut. D-nelor Dr. Nica și Profira Sadoveanu le-am scris de mult și leam rugat să trimită la Flt. material documentar. D-na Dr. Nica e zdrobită, prin moartea mamei sale și nu mi-a răspuns nici la condoleanțe; iar d-na Profira S. n-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dr. Nica și Profira Sadoveanu le-am scris de mult și leam rugat să trimită la Flt. material documentar. D-na Dr. Nica e zdrobită, prin moartea mamei sale și nu mi-a răspuns nici la condoleanțe; iar d-na Profira S. n-a reacționat la cererea mea Încă. Am folosit prilejul, că mi-a trimis ultima ei lucrare „Planeta părăsită” cu o foarte călduroasă dedicație, ca să-i fac rugămintea În legătură cu „Muzeul de lit.”; dar, până azi, n-a răspuns. „Monografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
manuscrisul de la marele Gafița de la Baia și să-l trimitem „Junimei”. Îi scriu azi și d-nei Ungureanu. Te felicit pentru marile succese, pe care le ai la „Galerie” și sper să nu-ți ruinezi sănătatea pentru ea. Cred că rana Profirei Sadoveanu să nu fie mușcătură de câine turbat. Ar fi groaznic! Mi-ar plăcea să-mi scrie copiii Doinei Bucur, la care am ținut și am apreciat-o ca artistă (vioara) și poetă! Am să-i scriu rabinului-șef Rosen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
poartă șoșoni; servitorul se înșală, a lămurit, științificește, domnișoara de la telefon. Cu toate acestea e posibil ca d-rul să fi schimbat; așa ceva nu se întâmplă prea rar profesorilor și medicilor de boli nervoase. Astăzi, înaintea amiezii, am vizitat cu copiii (Profira, Costake, Teodora, Paul), muzeul Toma Stelian. G. Oprescu îmi dăduse, la Academie, catalogul foarte bine întocmit al muzeului și-i făgăduisem că mă voi duce să văd și eu ce a făcut. Într-adevăr a realizat o frumoasă organizare. Toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]