1,253 matches
-
favorabilă. Trebuie însă menționate companiile cronic perdante în ultimii trei ani, care sunt companiile Mechel (Brăila și Târgoviște),Arcelor Mittal Galați, Rompetrol Rafinare Constantă, Oltchim Râmnicu Vâlcea. Aceste companii determina ponderea relativ mare a cifrei de afaceri a liderilor cu profitabilitate defavorabilă (24,08%). Șapte din cele opt companii lider au capital majoritar străin, reprezentând 96,32% din cifră de afaceri a liderilor celor opt regiuni. O singură companie are profitabilitate generală defavorabilă, Rompetrol Rafinare Constantă. Prezenta companiei Nokia ca lider
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
ponderea relativ mare a cifrei de afaceri a liderilor cu profitabilitate defavorabilă (24,08%). Șapte din cele opt companii lider au capital majoritar străin, reprezentând 96,32% din cifră de afaceri a liderilor celor opt regiuni. O singură companie are profitabilitate generală defavorabilă, Rompetrol Rafinare Constantă. Prezenta companiei Nokia ca lider se explică prin faptul că anul de referință a fost 2011, ăn de lichidare a companiei din România. Cinci din cele opt companii-lider regionale sunt din industria prelucrătoare, acoperind 58
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
îmbrăcăminte Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 754,66 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Județul este dominat de două companii din fabricarea substanțelor și a produselor chimice, Oltchim și Uzinele Sodice Govora, cu profitabilitate defavorabilă, prezentând un risc social important din cauza numărului relativ mare de salariați. Ele acoperă, împreună, 32% din cifră de afaceri a decilei de putere Activitatea de comerț acoperă 27,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Semnificative sunt
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 1.779,87 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Județul este dominat de două companii din fabricarea substanțelor și a produselor chimice, Oltchim și Uzinele Sodice Govora, cu profitabilitate defavorabilă, prezentând un risc social important din cauza numărului relativ mare de salariați. Ele acoperă, împreună, 32% din cifră de afaceri a decilei de putere Activitatea de comerț acoperă 27,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Semnificative sunt
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
În concepția lucrării noastre, sensul și obiectivele primordiale ale investițiilor străine directe în țara-gazdă trebuie subordonate realizării dezvoltării economice durabile a acesteia pe pilonii economic, social și de mediu. Astfel, în cadrul pilonului economic, obiectivul major ar fi creșterea eficienței și profitabilității. În ceea ce privește pilonul social, menționăm obiectivele creșterii bunăstării, echității și justiției sociale și, nu în ultimul rând, al incluziunii<footnote De altfel, Strategia UE-2020 are ca principal obiectiv realizarea unei economii și societăți inteligente (smart), durabile (green) și incluzive. footnote> și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
funcționare (Df) a obiectivului investițional, este redată în graficul 1.1. Dacă se vor obține cash flow-uri actualizate mai mari decât capitalurile investite, proiectul de investiții este considerat mai eficient, aplicându-se principiul maximizării (Stancu, 2007, p. 534). Indicele de profitabilitate reprezintă mărimea raportului dintre valoarea netă actualizată totală (VNAT) și investițiile totale actualizate (It), care generează acel volum de valoare netă actualizată totală. Acest indicator se folosește în cazul în care variantele de proiect investiționale diferă prin efortul depus și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
16,14 ori în țările în curs de dezvoltare și de 208,41 ori în țările în tranziție, ceea ce sugerează, pe de o parte, slaba dezvoltare a acestui sector în economiile de tranziție, dar și atractivitatea deosebită a sectorului pentru profitabilitatea capitalului străin, pe de altă parte. Chiar dacă țările în curs de dezvoltare și cele în tranziție au înregistrat dinamici deosebit de înalte în perioada 1990-2010, este de reținut că cea mai mare pondere în total ISD o deține în prezent grupa
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ISD în valoarea totală a investițiilor, mai modestă până în anul 2000 și mai accentuată după anul 2001, când România a început negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, a demarat marile privatizări din sistemul bancar, utilități și industrie, a oferit condiții de profitabilitate deosebită pentru investitorii străini. Datele din tabelul 3.11 evidențiază următoarele aspecte: ISD au manifestat o tendință de creștere în totalul investițiilor, la nivelul economiei naționale, în anii 2009 și 2010, adică exact în anii în care impactul negativ al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de control, de peste 50%. Din topul 100 al celor mai valoroase companii, am selectat societăți din domeniile<footnote http://www.zf.ro/wikizf/wikizf-indexul companiilor-8981284 footnote> energie, comerț, auto, telecomunicații, industrie, construcții și petrol (anexa 8), pentru care am calculat profitabilitatea și productivitatea muncii (tabelul 3.13). În perioada de precriză, 2007-2008, companiile cu profitabilitatea cea mai ridicată au fost următoarele: Lafarge Ciment (România) SA (42,54%), Carpatcement Holding SA (32,27%), Orange România SA (32,17%), Vodafone România SA (24
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
societăți din domeniile<footnote http://www.zf.ro/wikizf/wikizf-indexul companiilor-8981284 footnote> energie, comerț, auto, telecomunicații, industrie, construcții și petrol (anexa 8), pentru care am calculat profitabilitatea și productivitatea muncii (tabelul 3.13). În perioada de precriză, 2007-2008, companiile cu profitabilitatea cea mai ridicată au fost următoarele: Lafarge Ciment (România) SA (42,54%), Carpatcement Holding SA (32,27%), Orange România SA (32,17%), Vodafone România SA (24,38%), Linde Gaz România SRL (19,01%) și Alro SA (16,94%). În perioada
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
SA (32,27%), Orange România SA (32,17%), Vodafone România SA (24,38%), Linde Gaz România SRL (19,01%) și Alro SA (16,94%). În perioada crizei, 2009-2012, Lafarge Ciment (România) SA ocupă tot locul I, cu cea mai mare profitabilitate (27,38%), urmată de Pirelli Tyres România SRL (23,79%), Carpatcement Holding SA (23,78%), Enel Distribuție Muntenia SA (20,85%), Orange România SA (20,29%) și Holzindustrie Schweighofer SRL (18,08%). De regulă, nivelul profitabilității în întreprinderile cu ISD
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu cea mai mare profitabilitate (27,38%), urmată de Pirelli Tyres România SRL (23,79%), Carpatcement Holding SA (23,78%), Enel Distribuție Muntenia SA (20,85%), Orange România SA (20,29%) și Holzindustrie Schweighofer SRL (18,08%). De regulă, nivelul profitabilității în întreprinderile cu ISD este cu mult mai mare, comparativ cu cel al întreprinderilor autohtone, chiar dacă există o serie de factori care acționează în sensul diminuării profitabilității atât pentru o categorie, cât și pentru cealaltă. Potrivit aprecierii unor instituții de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
România SA (20,29%) și Holzindustrie Schweighofer SRL (18,08%). De regulă, nivelul profitabilității în întreprinderile cu ISD este cu mult mai mare, comparativ cu cel al întreprinderilor autohtone, chiar dacă există o serie de factori care acționează în sensul diminuării profitabilității atât pentru o categorie, cât și pentru cealaltă. Potrivit aprecierii unor instituții de specialitate, economia subterană în România își are ca principală sursă întreprinderile care dețin cea mai mare pondere în ocupare și capital, ceea ce, ipso facto, conduce la întreprinderile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
categorii de întreprinderi, în acest sens, Curtea de Conturi și ANAF evidențiind în cercetările pe care le fac o serie de metode mai mult sau mai puțin identificabile prin care întreprinderile își pot „ascunde” profitul. În opinia noastră, considerăm că profitabilitatea mai mare a întreprinderilor cu ISD din sectorul nonbancar este generată de nivelul superior al tehnologiilor, cât și de managementul și expertiza mai bune ale acestora. Sunt întreprinderi cu ISD care au mărit numărul de angajați, și altele, care au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
bancar au fost pozitive, dar modeste, astfel că, la sfârșitul anului 2010, profitul a fost mai redus comparativ cu anul 2009. Anul 2011 a fost al doilea an consecutiv cu un rezultat agregat negativ. În sistemul bancar, principalii indicatori de profitabilitate (ROA<footnote Rata rentabilității economice. footnote> și ROE<footnote Rata rentabilității financiare. footnote>) au înregistrat valori negative, iar în primul trimestru al anului 2012 instituțiile de credit nu au realizat profit. 3.1.4. Structura investițiilor străine directe în funcție de țara
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exporturilor în România și cerințele dezvoltării durabile Impactul investițiilor străine directe asupra competitivității exporturilor României rămâne una dintre cele mai complexe probleme a cărei analiză aprofundată necesită măsurarea corectă atât a influenței volumului, structurii și dinamicii acestora, cât și a profitabilității și distribuției câștigurilor reinvestite și repatriate ale firmelor cu capital străin, precum și a aspectelor legate de prețurile de transfer (Zaman et al., 2011, p. 3). Analiza comerțului exterior al întreprinderilor cu ISD din România, în perioada de preși postaderare, ne
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de regulă sunt hotărâte de firma mamă. Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza indicatorului ROE, a fost de 12,1% și 8,5% față de 5,1% în țările UE 15 dezvoltate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sectorul nebancar, cât și în cel bancar, tendința investitorilor străini de a-și recupera cheltuielile într-un termen cât mai scurt, în anumite cazuri recurgând la metoda de „a da tunuri”, astfel încât să poată oricând, ulterior, după o perioadă de profitabilitate ridicată, să părăsească țara respectivă pentru un plasament investițional mai bun în altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România, sporul de PIB, de regulă, s-a realizat pe seama unei dinamici mai mari a sporului de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce impune măsuri complexe, specifice economiei de piață pentru sporirea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
expatrierii profitului, generală pentru toate investițiile străine directe, capătă specificitate care necesită o atenție deosebită. De reținut este și faptul că investițiile străine directe, ca pondere într-o economie națională, ating un rol-limită sau un anumit prag, în funcție de marja de profitabilitate, după care se pot transfera în altă economie națională, unde posibilitățile de profit sunt mai mari (vezi investițiile de tip lohn din România, care în prezent au fost într-o anumită măsură realocate în alte țări în curs de dezvoltare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tehnologii eficiente și, pe cât posibil, la nivelul celor mai eficiente tehnologii observate la firmele cu domeniu de activitate similar sau asemănător. Este nevoie astfel de o activitate permanentă de informare cu privire la: concurenți; producția proprie; nivelul prețurilor pe piața produselor firmei; profitabilitatea cantităților de produse realizate pe baza tehnologiei curente; costul factorilor de producție; posibilitățile de investiție etc. Toate acestea implică existența unui subsistem dedicat acestor activități, a unor instrumente corespunzătoare de analiză și a unui grup de oameni care se ocupă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și a prețului acestora; obținere a factorilor de producție și de sincronizare a acestora în timp și spațiu cu activitatea de producție; obținere a fondurilor necesare pentru procurarea cantităților de factori de producție necesare desfășurării producției; furnizare de informații privind profitabilitatea factorilor de producție utilizați către subsistemul prețuri-cost-profitabilitate etc. Aceste activități, împreună cu oamenii în sarcina cărora se află efectuarea lor și instrumentarul aferent, pot fi grupate în subsistemul asigurării cu factori de producție. \n În fine, nu ne putem imagina activitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
se poate considera că, indiferent de dimensiunea firmei și domeniul său de activitate, orice firmă are cel puțin următoarele cinci subsisteme: I) subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS); II) subsistemul de producție (tehnologic) (SPT); III) subsistemul prețuri - cost - profitabilitate (SPCP); IV) subsistemul asigurării cu factori de producție (inputuri) (SAFP); V) subsistemul financiar (SF). 1.4. Mecanismele de reglare și autoreglare ale întreprinderii Vom face, în continuare, o scurtă prezentare a funcțiilor îndeplinite de fiecare subsistem, a scopurilor și obiectivelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de producție și subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate (SPCP). Pe parcursul desfășurării diferitelor procese de producție SPCP primește fluxuri de informații privind desfășurarea acesteia (consumuri tehnologice, forță de muncă utilizată, consum energetic etc.) care vor fi utilizate pentru determinarea prețului de producție și a profitabilității asociate fiecărui produs realizat. În funcție de această profitabilitate, subsistemul de producție își adaptează funcționarea astfel încât să realizeze în cantități cât mai mari produsele profitabile și să reducă sau chiar să elimine produsele cu pierderi (prin corecții ale programelor de producție). Prețurile
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
desfășurării diferitelor procese de producție SPCP primește fluxuri de informații privind desfășurarea acesteia (consumuri tehnologice, forță de muncă utilizată, consum energetic etc.) care vor fi utilizate pentru determinarea prețului de producție și a profitabilității asociate fiecărui produs realizat. În funcție de această profitabilitate, subsistemul de producție își adaptează funcționarea astfel încât să realizeze în cantități cât mai mari produsele profitabile și să reducă sau chiar să elimine produsele cu pierderi (prin corecții ale programelor de producție). Prețurile de producție calculate la nivelul SPCP sunt
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]