632 matches
-
dezvoltării. Iar nu numai după schemele sociale date la un moment dat, deși sunt mai solicitate acum, pentru perspectiva socio-profesională, ca în cazul competențelor, ci să fie transdisciplinare. Atunci pot fi incluse în procesul complex al evaluării și aspecte metodologice, proiective, criteriale (Roegiers, 2004 b, pp. 27-37, 69-70, 92-94): • ce anume resurse să se evalueze la sfârșitul școlii, necesare integrării ulterioare și să condiționeze reușita elevului, • ce criterii să intre în baremul de corectare, • cum să se construiască probele, • cum corespund
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș la comanda Ministerului Agriculturii. Munca de creație nu am considerat-o ruptă de activitatea pe care o desfășor la catedră de aproape treizeci de ani. Am predat mai multe discipline:Desen tehnic și proiectiv,Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Studiul compoziției pentru sculptură, Tehnici de transpunere a sculpturii, Restaurarea sculpturii, Decorativă generală și Anatomie artistică. Am coordonat practica de vară a studenților, organizând tabere de creație la Iași, Tg. Neamț, Suceava, Gura Humorului
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
încadrat în învățământ ca profesor, la Liceul C. Negruzzi din Iași; 1962 Se transferă la Institutul Pedagogic Facultatea de Arte Plastice, din cadrul Universității “A.I. Cuza” din Iași. Aici a pregătit generații de studenți predând mai multe discipline: Desen tehnic și proiectiv, Tehnici de transpunere a sculpturii, Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Anatomie artistică, Studiul compoziției pentru sculptură, Restaurarea sculpturii și Decorativă generală 1963 Expoziție interregională 1964 În colaborare cu artiștii plastici Corneliu Ionescu, Francisc Bartok a realizat o lucrare în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
mare de informații prin intermediul mass-media, geografia își propune să ordoneze și să esențializeze aceste informații într-o structură coerentă, de la nivelul întregului planetar până la elementele semnificative, vizibile, cunoscute din orizontul local. Curriculum trebuie acceptat drept elementul central în orice demers proiectiv, aceasta însă, nu trebuie înțeleasă și adaptată drept ”tabla de materii” obligatorie pentru profesor. Atingerea întregului nivel taxonomic al competențelor se realizează prin intermediul conținuturilor, raportate direct la competențele transversale/europene. Având în vedere acest aspect, trebuie să subliniem importanța rolului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
din perioada actuală: necesitatea schimbării radicale și modernizarea Învățământului, prin formarea continuă a personalului didactic, Îmbunătățirea infrastructurii, informatizarea rapidă a tuturor treptelor de Învățământ dar și schimbarea mentalității și comportamentului elevilor, părinților, profesorilor, managerilor, schimbarea și planificarea micro și macro proiectivă din Întreg sistemul de Învățământ. CARIERA MANAGERIALĂ ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ „Dacă te sperii și abandonezi lupta, ești un Învins, Dacă perseverezi și nu reușești, cel puțin ai gustat deliciile luptei și te-ai pregătit pentru următoarea bătălie. Dacă ai
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
muncă". Ursula Șchiopu (coordonator În Dicționar de psihologie, Editura Babel, Bucerești, 1997, p.270, precizează că ergonomia este un domeniu multidisciplinar, tratat uneori Într-o optică prea Îngustă, alteori prea largă.În literatura de specialitate sunt utilizați termeni ca: "e. proiectivă" (cuprinde studii multidisciplinare privind proiectarea diferitelor mașini și procede tehnologice; "e. corectivă" (cuprinde studii necesare amliorării utilajelor și tehnologiilor existente; "e. de teren"; "e. de laborator", etc. Scopul ergonomiei este optimizarea activității; de a face mai confortabilă munca, de a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
o reconstrucție alinătoare. Rațiunea, constituentă tuturor artelor, mediază, ocrotește și propune non-capitularea. La Paul Valéry, bunăoară, "azurul e lacrimă" (Vae), dar de partea poetului (cerebral) e "Gândul-știință" (Orphée). Un alt mediteranean, Odysseas Elytis ("Nobel" grec, 1979), avansează ideea unui umanism proiectiv, coagulant, reconfortând o lume în care experiența generală și viziunea solitară se ridică deasupra traumelor; de la "un anumit nivel de plenitudine", poezia nu e "nici optimistă nici pesimistă", ea sugerând mai degrabă "o a treia stare a spiritului în care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atotputernic pe talazuri marine, se înalță în empireu și în Muzică, și, desprins de concret, năzuiește spre antimaterie, spre astral și diafan. "Trăiesc în numele păsărilor, / dar mai ales în numele zborului" (A șaptea elegie). Aspectele cumulative, tangibile, au ca pandant reacții proiective. În optică stănesciană, Țara e un aliaj de "real" și "vis", tărâm protector exercitând nu doar un magnetism afectiv: "Țară tânără, țară bătrână, / țară materie, țară idee" (Treapta de real și de vis). Disjuncții, antimituri, stări de spirit contrastante se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rodește" (fată). „Copiii sunt cei care aduc fericirea în viața de familie. Nu se poate concepe o familie fericită fără copii" (fată). Prin întrebarea: „Ce părere ai despre îndatoririle gospodărești ale membrilor cuplului familial?", care se constituie ca o probă proiectivă, am urmărit să punem în evidență modul cum sunt înțelese îndatoririle gospodărești în familiile din care provin elevii și care servesc drept model pentru viitoarea lor viață de familie. Așa cum susține Cornelia Dimitriu, Familia se compune dintr-un număr mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate de anxietate caracterizează adesea trecutul acestor adolescenți deprimați sau anxio-depresivi. CHARLES - TERAPEUTUL DEPRESIEI MATERNE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită a fi aprofundată mai mult. Într-adevăr, acești ultimi adolescenți fac parte dintre aceia care, în fața pierderii stării de bine anterioare dezvoltă reacții de apărare de natură proiectivă mai degrabă decât una de elaborare internă: „dacă mă simt rău asta se întâmplă deoarece există ceva în exterior care încearcă să-mi dăuneze, să-mi facă rău”. Este vorba deci de o proiecție a obiectelor rele persecutante în exterior
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
existența unor afecte depresive și a unor reprezentări ale obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este adesea dominată de polul pulsional, a doua de polul defensiv și următoarele de calitatea investiției interactive dintre adolescent și terapeut. Această evaluare este esențială pentru diversele prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare permite aprecierea precoce a dificultății „necesarei separări” dintre adolescent și părinți, atât în ceea ce privește părinții reali cât și imaginile parentale. Când funcționarea proiectivă pare să domine interacțiunile familiale, abordarea terapeutică devine foarte complexă. De exemplu, atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare permite aprecierea precoce a dificultății „necesarei separări” dintre adolescent și părinți, atât în ceea ce privește părinții reali cât și imaginile parentale. Când funcționarea proiectivă pare să domine interacțiunile familiale, abordarea terapeutică devine foarte complexă. De exemplu, atunci când funcționarea proiectivă familială predomină, prescrierea unui tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ultimă direcție de evaluare permite aprecierea precoce a dificultății „necesarei separări” dintre adolescent și părinți, atât în ceea ce privește părinții reali cât și imaginile parentale. Când funcționarea proiectivă pare să domine interacțiunile familiale, abordarea terapeutică devine foarte complexă. De exemplu, atunci când funcționarea proiectivă familială predomină, prescrierea unui tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept consecință o accentuare a simptoamelor sale. De asemenea, abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept consecință o accentuare a simptoamelor sale. De asemenea, abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau imposibilă prin exacerbarea atitudinilor proiective ale unuia sau altuia dintre membrii familiei. Aceste consultații preliminare constituie o metodă terapeutică în sine atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt investite pozitiv, această investiție provoacă o deplasare a organizării conflictuale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
interes pentru gândurile lor, pentru reveriile lor, pentru visele lor, doresc să înțeleagă cauza gândurilor lor și a stărilor lor afective. Alții, din contra, sunt fără încetare în căutarea unui obiect, a unei cauze externe, într-o atitudine dacă nu proiectivă, cel puțin externalizantă care îi împiedică să manifeste și cel mai mic interes față de universul lor reprezentațional intern; - o anxietate, o stare de disconfort destul de importantă pentru a face adolescentul să sufere și o recunoaștere a acestei anxietăți, a acestei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în ceea ce privește funcționarea psihică specifică a fiecărui membru al familiei pare a fi de dorit și cu atât mai necesară cu cât adolescentul este tânăr. Într-adevăr, adolescentului îi este cu atât mai greu să se detașeze de o funcționare familială proiectivă și de o intricare sau o dezordine a funcționărilor psihice individuale cu cât el este tânăr și depinde în mod obiectiv de părinții săi. Dacă o astfel de funcționare pare a prevala în cadrul interacțiunilor familiale, atunci trebuie să propunem fie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind o proiecție a maturilor, o aspirație la care trebuie să se ajungă. Este un „pachet” de însușiri ce alcătuiesc o conduită care nu există încă, dar se speră că va fi. La nivelul acestui model se ipostaziază o funcție proiectivă și predictivă. 4. Specificarea prin performanțe. A performa înseamnă a concretiza atributele unei competențe. Performanța este o competență concretizată, întruchipată, devenită act. Se-nțelege că o competență întrece valoric o performanță vizibilă. Dar aceasta din urmă este reală. Prin raportare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
expiră. Bineînțeles aceste abordări sunt în același timp tehnici de relaxare și de întărire a eului. Există trei principii generale în abordările pentru întărirea eului (Phillips și Frederick, 1005, p. 83Ă: sugestia directă facilitată de heterohipnoză sau auto-hipnoză; întărirea eului proiectivă/ evocativă; abordările Ericksoniene. Sugestia directă și auto-hipnoza Hartland folosea întărirea eului cu pacienții care erau pe lista de așteptare pentru tratament hipnoanalitic. Sugestiile lui erau autoritare, directive, orientate spre viitor și suportive. Scopul lui Hartland a fost acela de creștere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a eliminării anxietăților și problemelor zilnice prin aruncarea lor într-un coș de gunoi imaginar (Phillips și Frederick, 1995, p.84Ă. O prefață excelentă la pregătirea pentru schimbări viitoare poate fi o trecere în revistă a achizițiilor trecute. Întăriea eului proiectivă/ evocativă Experiențele trecute pozitive Metodele de întărire a eului sunt desemnate să evoce material inconștient care este relevant pentru problemele pacientului, astfel încât să activeze resursele interioare relevante. Această abordare subliniază faptul că, deși trecutul pacientului poate conține probleme necunoscute, el
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
tratamentul unei paciente bulimice (vezi capitolul 8Ă și poate fi de asemenea foarte utilă pentru gestionarea durerii și luarea deciziilor. Orientări viitoare Multe din abordările pentru întărirea eului descrise mai sus conțin o orientare directă către viitor. Oricum, tehnica evocativă/ proiectivă de întărire a eului prin progresie de vârstă își are rădăcinile în interesul arătat de Erickson pentru experimentarea cu utilizaea percepției timpului în cursul transei pentru a-și ajuta pacienții să descopere și să își realizeze scopurile care pot fi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelegere a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște calități care conturează o asceză riguroasă și dezvăluie o etică exigentă. Excesele la masă sau în pat, abuzurile de tot felul, pasiunile libidinale sunt tot atâtea mici plăceri vinovate și imediate care vor fi plătite mâine, mai târziu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ușor să spui că Lucrețiu e nebun! 2 Persistența anatemelor. În ciuda - ori din cauza? - absenței detaliilor biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: ici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]