520 matches
-
fost elaborată lucrarea. 2.12. Anexele Acestea includ materiale care pot completa ideile și tezele din lucrare, la unele dintre acestea făcându-se referire (eventual, preluându-se unele citate) pe parcursul lucrării. De exemplu, lucrarea cu tema Presa românească sub zodia proletcultismului a avut, la capitolul „Anexe”, următoarele documente: • Anexa 1: articolul editorial din revista Presa noastră (anul I, nr. 1, martie 1956), cu titlul „Sarcinile presei din țara noastră În lumina documentelor celui de-al II-lea Congres al PMR”. • Anexa
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York, 1985. Andronescu, Șerban
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu redescoperirea scrierilor sale literare, care sunt reeditate - Poezii (1966), Trântorul (1967) -, nu însă fără remanieri uneori substanțiale. Chiar în aceste condiții, cele două volume sunt o revelație pentru tânăra generație, aflată în plin efort de a se rupe de proletcultism. Poezii vechi, pe care le rescrie, dar și altele noi îi sunt publicate în „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tomis”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Flacăra” ș.a. De sub tipar ies volumele Versuri (1971; reeditare a celui din 1966, completat cu
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele încep cu vlagă munca lor atât de dragă ce-și înalță rodul chiuind sub scânteile ce-ntr-una plouă frunțile ce se îmbracă-n rouă ca rotunde zâmbete
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care, deci, nu-l au (...). Pe aceeași linie se plasează Strungul de Ștefan Tita (muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
filiera Malencov, cuvintele cenușiu-monoton-plicticos au făcut carieră în comentariile critice ale anului 1953. Ele desemnau aspectele netipice, fiind opuse celor tipice, adică aspectelor vii, dramatice, veridice, eficient-formative din sfera artisticului. Așa cum, prin 1950 toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o practică greșită ce începea să se manifeste la unii poeți ai Almanahului literar, și care trebuie lichidată în germene. Este vorba de o practică greșită în lupta contra șabloanelor, cu un cuvânt - o practică greșită în ceea ce privește lupta împotriva rămășițelor proletcultismului din literatura noastră. Încercând să ducem lupta contra platitudinii și mediocrității șablonului și schemei, contra literaturii neconvingătoare, noi am căzut uneori în greșala de a căuta căi «aparte» în combaterea acestor deficiențe, izolându-ne de fapt, în mod primejdios, de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II, 26-34; Pop, Viață, 75-82; Popa, Ist. lit., I
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
concesii pe care autorul le face comandamentelor noului regim politic: acțiunea e plasată în mediu rural, personajele - unele, totuși, abil conturate - conlucrând la alfabetizarea și comunizarea celor mulți (există aici și pagini de un realism care ar putea rezista); poncifele proletcultismului devin însă determinante. Sub semnul lui Homer, romanul Cetatea de pe stânca verde (1959) demonstrează abilitatea lui A. de a percepe simpatetic neliniști și pasiuni adolescentine, punând în scenă revelațiile personajelor, studenți care lucrează pe un șantier arheologic. În N. Bălcescu
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
bine, ne îmbrăcam la mâna întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea în satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
moderniste, cei mai mari făcători de cuvinte în acest sens dîndu-i de pildă suprarealiștii întîrziați, sau chiar suprarealiștii propriu-ziși (în paranteză fie spus, din aceștia din urmă s-au recrutat în mod surprinzător cei mai radicali proletcultiști, ei găsind în proletcultism satisfacția ruperii de tradiție, pe care oricare alt curent le-o refuza). O categorie de făcători de cuvinte a fost desemnată prin denumirea de scriitori pășuniști, asta ineluzînd adică pe acel scriitor care stă înfipt cu ambele picioare în pășune
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de reacție la insuportabila presiune a istoriei. Este vorba, ca să fim mai preciși, despre lumea Basarabiei atât de dragi scriitorului însuși, surprinsă, cu dragoste și ironie, într-un moment de cumpănă, al trecerii dinspre ceea ce fuseseră libertatea și românitatea spre proletcultismul ce avea să se instaureze la unison pe ambele maluri ale Prutului, cu egală virulență. Focalizarea tematică odinioară atât de prezentă în narațiunea întinsă de tip Bildungsroman, cu evidente rădăcini în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister ai lui
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
plus teribilul (pe atunci) Racul, broasca și o știucă. Chiriac încântat deopotrivă de moog synthesiser-ul din Emerson, Lake and Palmer, de duetul Dylan-Cash, la Sing Sing, cu I Walk the Line și Girl from the North Country, ca și de proletcultismul lui John Lennon din Power to the People și A Working Class Hero Is Something To Be... Mircea Udrescu îl știe pe Cornel Chiriac (1942-1975) de la vârsta grădiniței. I-a fost coleg de școală primară și de liceu într-un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sinteze”, București, 1975 Micu, Dumitru, Modernismul românesc, vol. I, 1984, vol. II, 1985, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, I, București, 1976 Mihăilescu, Florin, De la proletcultism la postmodernism (o retrospectivă critică a ideologiei literare postbelice), Editura Pontica, Constanța, 2002 Mincu, Marin, „Introducere în avangarda literară românească”, studiu introductiv în volumul Avangarda literară românească, Editura Minerva, București, 1983 Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic II, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tablou mare, cu macarale și buldozere, cum se lucra pe șantiere până nu demult. Și tabloul acela, ce curios, îl pictase unul, Condrat Focan. Nu cred că ați auzit de el. Era în vogă acuma vreo treizeci-patruzeci de ani. Cu proletcultismul, dacă ați auzit de chestia asta. O licheluță, tipic proletcultistă. Curios că tabloul acela fusese la noi, la Județeană mult timp, până la evenimentele din decembrie. Avea comenzi grase Focan. Până și la Interne, că era în cârdășie cu colonelul Goncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nouă de ani. Pe întuneric, aura sa de splendoare se zărește, fără greutate, de la treizeci de pași... La treisprezece ani, își începe inițierea în regala artă a poeziei la Palatul Pionerilor, sub autoritatea unei poete oțelite sub zodia nefastă a Proletcultismului: Veronica Porumbacu. După două ședințe de încălzire, învățăcelul își ridiculizează maestra. La șaptesprezece ani, încasează cel mai teribil cap în gură pe care destinul putea să i-l dea: moartea lui tac-su. Din care sărmanul Cristian nu-și mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1955-1960) și membru (1960-1966) al Comitetului Central. Toma, Sorin (n. 1914) Născut la xe "București"București, În familia poetului și traducătorului A. Toma. Redactor-șef al ziarului Scânteia, organul de presă principal al Partidului Comunist (1947-1960). Va intra În istoria proletcultismului românesc printr-un atac brutal Împotriva lui Tudor Arghezi, Într-un articol intitulat „ Poezia putrefacției, putrefacția poeziei”, În urma căruia Arghezi va dispărea, pentru câțiva ani, din peisajul literar românesc. Încă din anii 70, Sorin Toma și-a exprimat regretul pentru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în esență, un antiromânism, stimulat, printre altele, de pornirile de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi confundate cu o relectură) au ceva din agresivitatea primitivă și sociologist-vulgară a proletcultismului, nutrindu-se, în esența lor intimă, și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu maculatoare: în acestea pulsează însăși cultura universală.” „Cum poate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
direcție consecventă în promovarea culturii autentice. Ea militează pentru înlocuirea modei social-realismului, pentru rezistență și libertate. Este receptivă la noile teme și curente. Spiritul ei critic susține anticomunismul literar din exil. Se opune temelor trasate de orizontul comunist, de aceea proletcultismul (caracterizat prin confuzie în valori și criterii) îi este adversar. Deși exilul se încheie după revoluția din 1989, Monica Lovinescu continuă activitatea până în 2006: emisiuni la Europa Liberă, articole în presa din România și colaborarea la Raportul Final. În țară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele grave ale modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de "complexul conștiinței sfâșiate"323 și ieșise pe scena istoriei la vedere. Odată tipărit, volumul nu a primit "bunul de difuzare", urmând să zacă în depozit și să fie dat la topire, ca în cei mai negri ani ai bolșevismului / proletcultismului. Au fost un blestem, dar și repere istorice, cele două centenare Eminescu din secolul al XX-lea: cel al nașterii, din 1950, și cel al morții, din 1989, unul marcând ascensiunea sardanapalică a bolșevismului în România, celălalt prăbușirea întregului sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
tehnica expresionistă, ca la Pituț, nu aduc imaginea copilăriei, ci poetul prin spărturi de flaut întruchipează cu nostalgii bacoviene chemările trecutului. "La un geam, bolnavă de suvenire/ o fată prin feriga de aur/ gingașă mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast. Rămâne în poezie un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un ținut fabulos, cuprins în formulă clasică, suprarealistă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui, cu vigoarea și suflul muncii, în peisajele crude ale unul pământ însorit, fecund, cu ierburi până la burta cailor, cum ar spune Ioan Alexandru, cu misterul începuturilor, cu durerea trecutului. Ion Gheorghe publică (în 1960) "Căile pământului", plătind un tribut proletcultismului specific generației și perioadei, dar în același timp reînviind universul tradiționalist. Într-un fel, poetul cântă pământul, la care adaugă ideea pietrelor de hotar, satul, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, originea țărănească, sentimentul iubirii (ușor coșbucian), realizează portrete, peisaje
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele grave ale modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]