737 matches
-
excursul nostru semiotic, divizat într-o semiotică generală sau teorie globală a semnelor și o semiotică descriptivă sau regională. 1.4. Semiotică generală/vs/semiotici regionale În ciuda dificultăților metodologice și a absenței consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse arii: de la patternul stimul/răspuns în viața plantelor (fitosemiotica), la interacțiunea animalelor sau semiotica operei, circului, mass-media și la diverse grade de generalitate: semiotică teoretică și semiotică aplicată; semiotică descriptivă, experimentală și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și în această problemă, făcând din acest roman un document al epocii respective. Lumea "dă buzna", "se așează la cozi", pentru că "se dă" ceva greu de găsit altminteri. Circulă zvonuri, nimeni nu știe niciodată cu precizie ce se dă, se proliferează un cult al secretului prin care oamenii sunt ținuți sub control. Neștiința este simptomatică. Nimeni nu știe ce urmează să se dea la magazin, așa cum nimeni nu știe nici că se obișnuiește să fie luați oameni de pe stradă sau din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dezvoltare tehnică pentru Africa. UE este văzută de către Uniunea Africană și instituțiile sale ca sursă de inspirație și un model de succes de integrare transnațională și regională, organismele UA, cum ar fi PAP, fiind create după modelul instituțiilor UE210. PAP proliferează un număr de principii care ghidează și politica de cooperare a UE. Acestea includ angajamentul de a construi democrația, drepturile omului, precum și promovarea bunei guvernări și a statului de drept. Acest lucru a crescut sprijinul UE pentru PAP. Această idee
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
valorile care au strălucit și s-au impus de-a lungul timpului, în arealul cultural-artistic național și european, care au servit ca modele și ca deschizători de drumuri. În locul valorilor autentice se încearcă promovarea unor licurici și pigmei care au proliferat în nebuloasa și nesfârșita tranziție și care con tinu ă să polueze și să devalorizeze literatura post-decembristă. Popoarele care au dat omenirii genii creatoar e de valoare universală se mândresc cu ele, le prețuiesc p ână la sanctificare, le lansează
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lor de cultură, prioritar, din spațiile transfrontaliere loc uite de români. Acesta a fost scopul lui inițial care l-a făcut și-l face în continuare distinct în contextul tuturor celorlalte saloane, târguri, festivaluri. Important este că Ideea Salonului a proliferat, așa încât, alături de familia - matcă, care a gândit încă de la prima ediție desfășurarea lui în duplex Iași - Chișinău (Salonul de Carte Românească, devenit Salonul Internațional de Carte, de când limba română este din nou impusă drept tabu de oficialități - august-septembrie, în cadrul Sărbătorii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru avatarurile utilizatorilor roluri similare cu cele din spațiul real. Comunitățile virtuale, așa cum se prezintă la ora actuală, oferă oportunități teoretic nelimitate pentru aplicații în domenii extrem de variate ale existenței umane: 1. Consiliere și psihoterapie. Serviciile de consiliere online au proliferat datorită oportunităților pe care le oferă în ceea ce privește disponibilitatea, anonimatul și confidențialitatea, precum și pluralitatea specialiștilor accesibili. În acest sens, grupurile de suport online reprezintă o alternativă facilă și accesibilă, cu program non-stop, la serviciile terapeutice față în față. Astfel, în acest
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spectatori. După mine, e o măsură obiectivă a lucrurilor. S. A.: Cunoaștem reacțiile unor administratori culturali paneuropeni sau ale unor guverne occidentale care au încercat să stăvilească acest fenomen prin introducerea unor cote obligatorii de film european. Rezultatul este că a proliferat, poate pentru că a fost mai lesne și mai ieftin de produs, reality show-ul, tot o invenție americană, sau tot felul de talk-show-uri care se fac în limba națională, dar sunt imitate după cele făcute de americani. V. N.: Nici
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și propune, de fapt, lucrarea nu este să reanalizeze clasicismul francez aceasta a constituit deja obiectul a numeroase studii -, ci să urmărească efectele acestuia, să îl raporteze la ramificațiile sale ulterioare. Perfecțiunea e perenă, dar nu fecundă. Ea nu poate prolifera decât epigoni"1 afirma Edgar Papu. Este acesta și cazul direcțiilor ce s-au hrănit din substanța clasicismului francez al secolului al XVII-lea, succedându-i? Sunt acestea doar simple prelungiri ale unui model ilustru? La aceste întrebări fundamentale va
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
toate resursele literare ale timpului sau altfel privit, părea să fi creat la standarde atât de înalte încât a făcut aproape imposibilă atingerea acestora. Edgar Papu afirma, în acest sens, că "perfecțiunea este perenă, dar nu fecundă. Ea nu poate prolifera decât epigoni."115 Sentința pare dură prin absolutizare însă autorul român nu este singurul care gândește în acest fel, Paul Hazard și Henri Peyre afirmând același lucru, termenul folosit de aceștia din urmă fiind însă cel de pseudo-clasicism. Astfel, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
când i se acorda "ordinul Bath și rangul de Cavaler al Marii Cruci", care putea să-l despartă definitiv de Ordinul Stelei Roșii în cinci colțuri. El a interpretat gestul ca pe o flatare de felul omagiilor găunoase din țară, proliferate prin activiști, poeți, artiști, recitatori și filosofi. În loc să răspundă bărbătește ofertei președintelui american, a crezut că e de ajuns s-o decoreze pe regină cu "Steaua Republicii Socialiste România, clasa I". Poporul român a văzut corect importanța vizitelor în America
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
veacuri uitate,/ poart-o semnătură făpturile toate..." La autorul Nebănuitelor trepte cuvinte-vedete, cuvinte-semnale, cuvinte investite cu "sarcină mitică", gata să opereze emblematic, acreditează ideea (plasată într-un aforism) că "toate lucrurile" sunt misterioase, unele fără corespondențe în limbaj. Păienjenișul indispune, îndoielile proliferează, tensiunea frizează disperarea: Unde și când găsi-voi singurul cuvânt/ în cercul nopții să te-ncânt?..." Însă nu de singurul cuvânt e vorba aici, ci de cuvântul eminamente propriu, atotcuprinzător, suprapus limbajului tocit, așezat ori copleșit de ambiguități. Ceea ce așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
straniul trandafir" (la Baudelaire "laleaua neagră") ia chip din "craniul pur" al grădinarului înecat. Renunțînd la parabolă, în Omul cu compasul Doinaș vorbește în nume propriu, mișcat de "rotirea stelelor în spațiu: medalie de foc și magic Cerc". Sub cer proliferează însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de armonii", e neputincios: "Ci-n mijlocul declinului lumesc / eu stau și-aștept..." Reacții de alt gen (în Pseudokyneghetikos) se înscriu într-un cod energizant prezumțios: Când fiarele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului, pot fi semnalate la unii dintre contemporani, nu lipsiți de har. Nu o dată, totuși, valurile de enumerări insignifiante cad în gol; redundanța, ticurile, manierismul proliferează. Cu Epica magna, Nichita făcea un pas îndărăt. Intervenise oboseala. Frapează autopastișarea, un anumit funambulism, o vizibilă diluție! În Laus Ptolemaei, trecerea de la concepte la poezie eșuează în prozaic și retorisme. În Necuvintele, câteva solilocvii pe teme existențiale, de genul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Lupta ochiului cu privirea, Lupta cu vulturul, Lupta cu cinci elemente terestre, evocând Lupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de "tu" ori plângând un Luptător căzând; altă dată iată-l meditând După luptă. Câteva repere, altele decât "lupta", proliferează: ochii, muzica, iarna, piatra, copacul și celelalte. Zeci de texte au același titlu: Cântec. Un poem cu totul remarcabil, Mutarea în lup, este motiv de solidarizare cu "sfânta maică Putna"; cu Țara: "Mă mut în lup / sfântă maică Putna (...) // De
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mie de limbi despre Dânsa" despre cea etern neștiută. Naratorul din Marșul spre stele comunicând în "șaptezeci de mii de limbi, astăzi moarte de mult și uitate pe veci", pribegește de "o mie de ani" prin "o mie de locuri". Proliferează calificativul mare, echivalent al ne-mai-întâlnitului, de unde o frenezie vizuală explozivă. E modul poetului de a reproiecta lucrurile la scară fantastică. Într-o astfel de orchestrare simbolică, lumea devine una cosa mentale; vizionarul practică un limbaj de simultaneități unificând realul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
înțesate cu franțuzisme, și se bârfeau reciproc la întâlnirile cu alte surate. Cred că are dreptate amicul meu... Azi nu mai are nimeni nici vreme, nici chef pentru astfel de dulcegării lingvistice. Nesfârșita și obsedanta tranziție românească a generat și proliferează un limbaj de tinichea, cu atacuri violente și demolatoare, cu expresii dure, lipsite de sensibilitate și umanism. Într-o luptă pentru existență caracteristică junglei, principiul care pe care tinde să se generalizeze în toate sferele activității sociale. Înving cei cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pildă, au investit mult în ultimele două decenii în portofolii tehnologice anti-acces și de interdicție sau excludere regională, care afectează capacitatea SUA de putere expediționară globală și asta o recunosc chiar foști înalți oficiali ai Pentagonului și nu numai. Au proliferat rețelele dense de sisteme anti-navă, anti-aeriene și anti-satelit, plus bombardiere cu rază lungă de acțiune, submarine și mijloace de război electronic, ceea ce face proiecția puterii americane foarte dificilă, chiar în condițiile creării unor forțe de super-reacție rapidă. De pildă, Sevastopolul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sunt, în bună măsură, aceleași. Cei mai slabi și-au construit demult "satele Potemkin" menite a induce în eroare adversarul. Se impun noi lideri la toate nivelurile, lideri ce vor lansa și implementa marile idei pen-tru secolul al XXI-lea. Proliferează noi tipuri de naționalism și de protecționism. În aceste condiții, cine va mai susține procesul de globalizare? Globalizarea presupune credința în ideea că puterea globală este folosită în mod responsabil, pentru a aduce preponderent beneficii comune, și nu pentru anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a cadrelor spațio-temporale ale consumului, se afirmă noi comportamente marcate de exigența de eficacitate și de rapiditate, de preocuparea obsesivă de a câștiga timp. În timp ce majoritatea consumatorilor vor să petreacă mai puțin timp la cumpărături, casele rapide și distribuitoarele automate proliferează. Pentru a nu pierde timp, tot mai mulți francezi își fac cumpărăturile la ora prânzului și preferă magazinele din spațiile de transport (gară, metrou, aeroport, stații de alimentare cu carburanți). Fast-food-urile au o clientelă tot mai numeroasă. Industriile agroalimentare propun
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în ultima clipă și a rezervărilor târzii crește: este vremea așteptării zero, a lui „ce vreau, când vreau și unde vreau”, turbo-consumatorul pretinzând să obțină totul, imediat, în orice zi, în orice moment. În vreme ce ofertele și cererile în timp real proliferează, homo consumans devine alergic la cea mai mică întârziere, devorat cum este de timpul comprimat, de instantaneitate și de urgență 30. Înverșunarea în a comprima timpul a fost interpretată ca unul dintre semnele instaurării unei noi condiții temporale a omului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor îl condamnă pe consumator să trăiască într-o perpetuă stare de lipsă, să-și vadă liniștea și adevăratele bucurii cedând locul unei nemulțumiri cronice. Închis în universul lucrurilor, încercând o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-i lipsească pe copii de reguli, de cadrul ordonat și regulat necesar structurării lor psihice. Rezultă de aici o puternică insecuritate psihologică, personalitățile vulnerabile nemaidispunând de disciplina interioară, de schemele structurale care permiteau altădată înfruntarea dificultăților vieții. În acest context, proliferează individualități dezorientate, fragile, marcate de „slăbirea identificărilor” și de absența rezistenței interioare. În vreme ce copilul tinde să-și piardă capacitatea de a învinge frustrările, adultul e din ce în ce mai puțin pregătit să înfrunte conflictele, să suporte reversul existenței și șocul circumstanțelor. La baza
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiectivă, cu nenumărate „invitații la călătorie”. Deschizând viitorul și opțiunile, societățile noastre reoxigenează prezentul trăit, posibilitățile de a fi pus în mișcare cresc, ca și cele de a face un nou salt înainte, de „a-ți reface viața”. Deși insatisfacțiile proliferează, ocaziile de a te elibera de ele sunt mai frecvente. Faza III nu garantează un viitor luminos, dar oamenii pot fi mobilizați mai frecvent ca odinioară de niște țeluri, de niște proiecte apte să redea optimismul, să relanseze credința în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
au intrat în era reflexivității și a responsabilității individuale 19. Este totuși și momentul în care fac ravagii bulimiile și alte anarhii alimentare. Pe de o parte, silueta, sănătatea și echilibrul alimentar sunt promovate ca valori primordiale; de cealaltă parte, proliferează compulsiile și frenezia neoconsumatorului. Dar nimic din toate acestea nu seamănă cu bucuria dionisiacă. Dimpotrivă. Excesele la masă erau de origine colectivă, ale contemporanilor noștri sunt individuale; cândva erau festive, acum sunt nevrotice; ele constituiau o figură a fericirii colective
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
simptome și tulburări specifice bolilor. Se conturează acum nu o nouă bucurie de a trăi, ci intoleranța la durere, patologizarea crescândă a persoanei, supraconsumul de medicamente, extrema sensibilizare la problemele de sănătate. Preocuparea pentru extaze senzoriale? În locul ei vedem cum proliferează obsesia bolii și a bătrâneții, gesturile specifice îngrijirilor pentru sănătate, formă și longevitate. Locul petrecerilor a fost luat de gestionarea adecvată a capitalului corporal, conservarea sănătății, îmbătrânirea „în stare bună”: vigilența lui homo sanitas le-a venit de hac nesăbuințelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]