424 matches
-
dreptei credințe, în Ortodoxia, Anul XV (1988), Nr. 2, p. 110. footnote>. Hristos Și-a arătat iubirea Sa pentru noi nu numai prin pătimirile și moartea pe cruce, dar și prin Înviere, Înălțarea la cer, trimiterea Duhului Sfânt și prin pronia Sa care este evidentă din priveliștea tuturor celor pe care le vedem. După Înălțarea Sa la ceruri, Hristos nu ne lasă singuri, ci se dăruiește întreg pentru fiecare în parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
am arătat și aceasta -, sau mai bine zis nu numai atât, cu mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre acestea și îndemnându-te să nu te oprești la imagini, ci să le depășești prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și să iasă teafăr din peșteri. Cele câteva zeci de peșteri pe care - niciodată singur, întotdeauna însoțit de echipă - Pavel Törek le-a explorat și-au lăsat amintirile specifice în memoria speologului. Deși nu s-a luat la trântă cu Pronia cerească, a existat un moment în viața lui când a simțit că i se scurge sufletul printre degete. „La începutul anilor ’80 colindam prin peștera Cloșani. Rămăsesem singur, când mi s-a stins lampa. Ce fac acum? , întuneric total în jurul
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
col. 932D. footnote>. Nu lucrarea se cunoaște din ființă, ci ființa se cunoaște din lucrare. Dar se cunoaște că este, nu însă și ce este. De aceea și Dumnezeu se cunoaște, după teologi că este, nu din ființă, ci din pronia Sa. Deci lucrarea se deosebește de ființă și prin aceasta, anume că lucrarea este ceea ce face cunoscut, iar ființa, ceea ce se cunoaște prin lucrare că este<footnote Idem, 150 de capete..., cap. 141, în Filocalia ..., vol. VII, p. 511. footnote
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
posibilitatea să crească în comuniunea cu Dumnezeu până la asemănarea lor cu Creatorul. Al doilea sens ni-l dă Cuviosul Nichita Stithatul. El zice că Dumnezeu, știind dinainte despre căderea protopărinților noștri, a făcut lumea pentru urmașii lor ca parte a Proniei divine. Omul, chiar după pierderea raiului, avea astfel posibilitatea să cunoască pe Dumnezeu prin contemplația naturală a celor create. Deci toată zidirea acestei lumi văzute și simțite [...] s-a făcut ca un rai mai mare tuturor oamenilor, înainte de cel pregătit
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
el singur calea binelui. Porunca dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul ca parte a Proniei divine. Porunca nu este valabilă doar pentru primii oameni, ci și pentru urmașii acestora, prin urmare, păcatul lui Adam este protototipul unui păcat ce se va repeta și mai târziu, chiar dacă sub forme diferite: [...] Dumnezeu a dat omului poruncă, zicând
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl bârfesc în fel și chip, subminându-i mândria și minimizându-i calitățile, este numai și numai pentru că, mai totdeauna, omul bun e luat drept prost. Fiind recunoscători proniei cerești pentru harul investit în țara lor, erau teribil de credincioși. Și atât de mare le era credința încât se povestește că odată în timpul unor inundații ce s-au abătut peste acele locuri, Gheorghe, un țăran pravoslavnic, nu voia să
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
primite cu evidentă simpatie de colegii de breaslă. Profesorul Martin Pop aprecia lirica sa, definindu-l „un veritabil creator de satiră și umor”. Răspunsul celui vizat a fost prompt și la obiect: „Căci toți am fost dotați cu har,/De pronia «cerească»,/Așa e un veterinar/ În viața omenească”. I s-au alăturat cu aplomb aforismele profesorului dr. Stupariu: „Viața omului este frământare perpetuă între binecuvântare și blestem”, „Orbului spiritual nu-i folosește la nimic bastonul alb”, sau „țepele” adresate de
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
egală măsură, așa cum am precizat, daruri aduse Domnului de către celebratorul Său și reflexele grației dumnezeiești așternute asupra acestor daruri, capabile a le asimila sieși, a le consubstanția. Osîrdia scrierii frumoase, formă de ritual sui-generis, devine o cale de apropiere de Pronia cerească. Textul poetului continuă textul liturgic, cu îndreptățirea unui numitor comun de ordin mistic: "Doamne, caligrafiez printre celibatari, printre ibiși împăiați, pentru că sînt în exil. Scriu despre aromele sfinților. întinzîndu-mă după o cheie, răstorn călimara. Doamne, scriu cu litere de
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
e condiția preliminară a filosofiei. Așa cum în teologie providența e premisa obligatorie, tot astfel în filosofie sensul e fermentul fără de care o teorie nu poate fi legată. Unde nu e sens nu e legare a gîndurilor, după cum unde nu e pronie nu e coerență a faptelor. Împingînd nuanța spre o simplificare drastică, sensul e echivalentul secularizat al prevederii divine: presupui o coerență inițială și apoi treci în revistă toate cazurile vacante de ea. La final te vei alege cu o cazuistică
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice", de mai tîrziu. De inspirație hegeliană, acest concept misticoid e o "găselniță" marxistă, - care justifică, absolvă, inocentează orice crimă. Ipostaziată excesiv și acționînd teleologic, aidoma divinei Pronii, Istoria (cu un "I" majuscul) ține cu clasa muncitoare și avangarda ei, partidul, Partidul (cu "P" mare): unic, omnipotent și infailibil. Se înțelege de la sine că NU trebuie să fii Stalin, pentru ca, mare căpetenie a unui astfel de partid, să
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
Pentru câteva clipe, privirile celor doi se încrucișează precum săbiile într-un duel, unul se uită cu asprime și mustrare, triumfător, celălalt privește cu năduf și răutate, înfrânt“. S-ar putea glosa, desigur, că necăjiții de la început sunt ajutați de pronie, în spiritul ardelenesc, moralizator, vizibil încă de la Slavici. Ipoteza prinde putere dacă evaluăm și proza intitulată Bator, unde năpăstuitei Fefeleaga i se adaugă șansa de a-și recupera calul bătrân și orb de la cumpărătorul inițial, care, impresionat de suferința femeii
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
adevărul învățăturii și sfințenia legii. Sub umbrirea harului divin, Apostolii au câștigat biruințe fără seamăn, mucenicii au înfruntat vrăjmășia ucigătoare a urii, iar sfinții au săvârșit minuni ce uimesc pe omul tuturor zilelor. Toate acestea au fost cu putință, fiindcă pronia sau „mâna lui Dumnezeu“ era prezentă în lume. Dar lumea, cu voința ei, s-a cufundat în adâncul păcatului, de unde a trebuit să fie scoasă și omul să fie ridicat pe culmile sfințeniei. S-a întâmplat și aici un miracol
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
va dobîndi vreodată încrederea poporului german într-o măsură egală cu mine. Nu va exista, probabil, niciodată în viitor un om cu aceeași autoritate ca a mea."11 Ceaușescu, la rîndul său, „se credea alesul, omul de stat chemat de pronia cerească, de istorie, de fatalitatea legică a lumii, să fie marele combatant în lupta cu ceea ce considera a fi răul principal în omenire la momentul dat"12. Nu o dată, în forul suprem al partidului, își mustra sever acoliții pentru lipsa
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat Gheorghe Calciu Dumitreasa TUDOR NEDELCEA Pronia cerească mi-a trimis în calea vieții, în diferite etape, câteva personalități care aveau să-mi determine cariera și experiența teologică. Aveam din familie o decentă și minimă educație ortodoxă, o icoană în casă la care mama se închina seara
Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
fără să i se forțeze mâna și să fie consiliat chiar de preotul din Vărăști) că soluția supraviețuirii este adaptarea la noua istorie (ideologie, putere politică), deși alte personaje (copii, cunoscuți sau rude) exclud adaptarea, sperând în propria inteligență, în pronia cerească sau în ,Venirea americanilor" mai puțin într-o opoziție fățișă, solidară, de proporții. Episoade sporadice, da, au fost, ca, de pildă, faptele de arme ale unor luptători din Munții Muscelului, ajunși și prin sudul țării. Importantă rămâne însă strădania
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
său, el însuși dorindu-se un „unicat”, așa cum Dumnezeu e Unicul. Creată fiind după chipul și asemănarea Domnului, creatura de tip aparte care e scriitorul nu primește, prin acest atribut personal către care tinde și care-i încunună strădania, reflexul Proniei? Creația literară nu imită, grație impulsului său cosmogonic, Creația lumii? Pe de altă parte, arta, ca și religia, nu operează oare cu materia cea mai sensibilă a ființei noastre care este emoția? Disprețuită, relegată de excesul pozitivist al prezentului, această
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
n-a dat vreo relație concretă asupra acestui episod). Să se înțeleagă oare că Ilderim Rebreanu regretă faptul de a fi ratat Liviu Rebreanu o carieră militară, mai de vază, în Armata Imperială? Cred că dimpotrivă, trebuie să fim recunoscători proniei care i-a deturnat astfel destinul tânărului Liviu Rebreanu, către scris în limba română, pentru că altfel, mai mult ca sigur, publicând în limba maghiară ar fi putut deveni un important prozator, într-o altă cultură (alături de Moritz Zsigmond, să zicem
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
produse de industria și agricultura autohtone. Știu că vi se pare absurd. Prea ne-am obișnuit cu calitatea și confortul produselor venite din Occident. Prea ni se pare de la sine înțeles că acelea sunt lucruri firești, servite pe tavă în numele proniei cerești. Ei bine, nu sunt. Pentru a ajunge la acest nivel, în Occident s-a muncit pe brânci, s-au dus războaie și au avut loc confruntări sociale sângeroase. Ura contra occidentalilor este, astăzi, reflexul geloziei unor popoare și civilizații
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
și ține pe jar pretendenții. O tristă experiență îl avertizează pe alegătorul nostru că deîndată ce noul primar își va lua postul în primire va deveni invizibil, intangibil, inabordabil, Dalai Lama în cercul de consilieri separator de vulg. Credincios în Pronie, necredincios în minuni, alegătorul nu-și face iluzii, nu se înhamă la speranțe. Unul din trei se va prezenta la vot în orașe, unul din doi la sate în primul tur, poate încă mai puțini în cel de-al doilea
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
Show. Inamicul... atinge la un moment dat acel frison existențial al zădărniciei întîlnit și pe puntea înclinată a Titanicului lui James Cameron (reluat în difuzare) unde soarta e cea care dictează. La terestrul Tony Scott teroarea e iscata nu de pronia divină, ci de un înalt funcționar, aparent apatic (în spatele ochelarilor ascunzîndu-si ferocitatea Jon Voight), care dorește să lucreze "curat" și mobilizează ditamai satelitul planetar să-l urmărească pe erou, avocatul hăituit pentru că deține fără să știe proba video a unui
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
are îndeobște aerul de-a înregistra un basm al groazei, rostit "de o străină gură"? Parte a degringoladei generale, conștiința i se apără prin nerecunoaștere, prin lepădare de sine. Eul nu-și mai dorește identitatea, retrăgîndu-se în regnurile inferioare, implorînd pronia cerească să-i accepte regresiunea: După o noapte de dragoste/ străveche! Ah, idol/ subpămîntean al tămăduirii, n-ai nici o soluție pentru/ mine? Cu ajutorul buruienilor morții măcar:/ dă-mi inimă de copac și trup mineral, dă-mi suflet de fiară/ sălbatică
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
prin intermediul unor ediții și studii confidențiale, insuficient receptate, trebuiau reluate. Și, mai ales, trebuiau puse în legătură cu proza sa edită, împreună cu care alcătuiesc deja o operă notabilă, cel puțin în raport cu scurtul interval de creație care i-a fost îngăduit autorului de către Pronie. În fine, ediția critică integrală era necesară și pentru că edițiile parțiale (cea din 1965, îngrijită de Cornel Regman, și cea din 1976, alcătuită de Nicolae Florescu) apăruseră cu mult timp în urmă. Meritorii și importante, ambele, pentru consolidarea poziției lui
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
în timpul torturilor felurite la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]