787 matches
-
e, i, n, t, z, ș. a.). În acest alfabet au fost publicate și unele periodice literare de mare circulație în epocă („Curierul românesc” și „Albina românească”, apărute în 1829, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838, „Dacia literară”, 1840, „Propășirea”, 1844 ș. a.), fapt care a contribuit la pregătirea opiniei publice pentru primirea și adoptarea alfabetului latin. În această perioadă, s-au manifestat și poziții extreme în ambele sensuri: păstrarea alfabetului chirilic (Naum Râmniceanu), latinizarea excesivă (Aron Pumnul, A. T. Laurian
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
în vedere unificarea diferitelor naționalități" ce conviețuiau în provincie 927. Totodată, Ștefan Sturdza aprecia că "mari sunt avantagiele care se pot obține prin o bună organizare, dar cu atât mai mari și mai folositoare pentru întreaga România, prin desvălirea și propășirea ce vom ști să sădim la gurele Dunărei, acestu debușeu atât de prețios țărei noastre"928. Într-un raport datat 20 iulie 1880 și adresat ministrului de Interne de la acea dată929, referindu-se la necesitatea dezvoltării comerțului la Sulina, Ștefan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
referiri la textul dării de seamă prezentată, în ianuarie 1881, Consiliului Județean Constanța de către Remus Opreanu, prefectul județului 1343. În cuprinsul articolului jurnaliștii menționau că "am rămas uimiți de solicitudinea constantă și preveditore a prefectului de Constanța pentru binele și propășirea norodului pus sub administrația sa"1344. În opinia redacției publicației menționate "toate interesele generale a județului sunt discutate; apoi toate interesele plășilor în parte și a fie-căreia comune"1345. Se aprecia, de asemenea, faptul că în documentul prezentat de către prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fie-căreia comune"1345. Se aprecia, de asemenea, faptul că în documentul prezentat de către prefectul județului "poți trece în revistă cele mai mici neajunsuri, cele mai mici detalii a întinsei și complicatei țesături care compune mașina publică destinată a aduce propășirea unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în școlile din aceste localități se pot număra pe degete"1718. În opinia autorilor articolului menționat, "o școală secundară românească în Constanța, de orice fel ar fi ea deocamdată; comercială, de meserii ori reală e o trebuință mult simțită pentru propășirea culturei naționale"1719. În numărul din data de 27 septembrie 1892, săptămânalul Constanța avea să publice un articol referitor la catedrala ortodoxă din Constanța, edificiu aflat la acea dată în construcție. Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
izbim este lipsa unui element românesc din orașele și orășelele Dobrogei"1807. Publicația Santinela Dobrogei a apărut la Constanța în perioada 17 aprilie 1894 18 februarie 1896, fiind "organul proprietarilor români din județ și (...) nu urmărește altceva decât înfrățirea și propășirea tuturor românilor"1808. De altfel, într-un articol intitulat Informațiuni și inserat în numărul apărut la 24 aprilie 1894 se făcea precizarea că ""Santinela Dobrogei" nu va face politică militantă, dar va face politică de stat românesc"1809. În articolul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din stânga Dunării de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostașilor noștri de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel, vom putea da acestei provincii și porturilor ei de pe țărmul mării toată îngrijirea Noastră, spre a lor desvoltare și propășire. Mândrii, împreună cu țara întreagă, că am ridicat un monument care face fala neamului românesc și care va fi pururi îndemn puternic pentru urmașii Noștri spre a purcede tot mai departe pe calea muncei, a civilisațiunii și a măririi, am semnat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apărut la Tulcea primul număr al publicației Istrul 2152 ce s-a impus rapid ca "unul dintre cele mai importante ziare tulcene"2153, apărând în mod regulat în perioada 11 ianuarie 1898-22 februarie 1901. Publicația cuprindea articole "ce pledau pentru propășirea națională, economică și culturală a județului Tulcea"2154 și a Dobrogei, fiind considerată "organul de presă al prefectului Ioan Nenițescu"2155. În articolul intitulat Programul nostru, publicat pe prima pagină a primului număr al publicației, la 11 ianuarie 1898, jurnaliștii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
patria mamă"2156. Toate acestea s-au produs "pentru că nu am fost destul de energici spre a impune acelora ce s-au succedat la guvern modul nostru de a vedea și a-i sili să ne înzestreze cu instituțiile necesare pentru propășirea noastră"2157. În opinia jurnaliștilor tulceni, vina cea mai importantă aparținea "guvernelor ce s-au succedat în țară"2158 deoarece acestea "au neglijat cu desăvârșire această provincie, iar administrația locală, până mai deunăzi, n-a fost la înălțimea misiunii sale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atunci când regimul constituțional va lua ființă în această provincie"2403 precizând, în același timp, că delegații județului Tulcea ar trebui să arate "dorința poporului dobrogean de a suporta, ca frații din țară, aceeași soartă în lume, de a munci la propășirea generală spre gloria României"2404. În ediția din data de 3 decembrie 1900 a publicației Dobrogea a fost editat textul memoriului pe care delegația județului Tulcea l-a prezentat regelui Carol I ca urmare a vizitei în capitala țării. Referitor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spune cu siguranță când și prin ce împrejurare s-a fundat, întemeiat și mărit această politie; dacă ea a luat ființă prin porunca unui cârmuitor de gloate, sau prin trebuința de așezare a unor triburi pribege, dacă a răsărit din propășirea sau oploșirea unor indivizi, ori a unor familii răzlețite, la o răspântie de drum, la un mal de râu, pe un pisc de deal sau la un capăt de pădure, dintr-un cort un sat, dintr-un sat un oraș
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
9. Cetatea aceasta va fi pentru Mine o pricină de laudă și de slavă, printre toate neamurile pămîntului. Ele vor afla tot binele pe care li-l voi face, vor rămîne mirate și uimite de toată fericirea, și de toată propășirea pe care le-o voi da." 10. Așa vorbește Domnul: Se vor mai auzi iarăși în locul acesta despre care ziceți că este pustiu, că nu mai are oameni nici dobitoace, se vor mai auzi iarăși în cetățile lui Iuda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
încins, înainte ca tu să Mă cunoști. 6. Ca să se știe, de la răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul, și nu este altul. 7. Eu întocmesc lumina, și fac întunericul, Eu dau propășirea, și aduc restriștea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. 8. Să picure cerurile de sus și să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pămîntul, să dea din el mîntuirea, și să iasă totodată din el izbăvirea! Eu Domnul, fac aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
scumpe cu antimoniu și-ți voi da temelii de safir. 12. Îți voi face crestele zidurilor de rubin, porțile de pietre scumpe, și tot ocolul de nestemate. 13. Toți fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, și mare va fi propășirea fiilor tăi. 14. Vei fi întărită prin neprihănire. Izgonește neliniștea, căci n-ai nimic de temut, și spaima, căci nu se va apropia de tine. 15. Dacă se urzesc uneltiri, nu vin de la Mine; oricine se va uni împotriva ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
grijă față de cetățean, pe care o au zi de zi, ceas de ceas și clipă de clipă, guvernanții și parlamentarii simpaticei noastre puteri pedeliste. Dar se pare că meseriașele magiei, nu așteaptă legea să iasă, ci muncesc din greu pentru propășirea proprie. Ca exemplu iată ce anunț am găsit azi pe Internet: „Tămăduitoarea Sorina, Cea mai puternică tămăduitoare, deținătoarea tainelor magiei albe, sare în ajutorul dumneavoastră eliberându-vă de farmece, ajută în afaceri, în dragoste, dezleagă cununii, deschide cărțile de tarot
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
laolaltă cu celelalte guverne anterioare erau, în bloc, osândite cu o brutală sinceritate. XI. REVOLUȚIA DE LA 28 MAI 1926. Între cele două lovituri de stat încercate de armată, în aprilie și iulie, are loc la Coimbra și Congresul luso-spaniol pentru propășirea științelor, 16 iunie 1925. Profesorul Oliveira Salazar citește discursul inaugural la secția de Științe Sociale: "Statul non-confesional". Subiect întru totul delicat, mai ales pentru Portugalia din acei ani. Dar și "această problema dificilă, care este, poate, pentru state o problemă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cum îl încurajează Nuharoo să își neglijeze școala. I-a spus că: „există în istorie împărați care nu au petrecut nici măcar o zi în sala de clasă, dar care nu au avut nici o problemă în a-și duce țara la propășire“. Mă confrunt cu Nuharoo și îi subliniez pericolul ce poate apărea dacă Tung Chih nu este disciplinat. Îmi zice că exagerez: — Nu are decât cinci ani. Când ne vom întoarce la Peking și Tung Chih își va relua școala în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-o de la un capăt la altul, cu necurățiile lor. 12. Să nu dați deci pe fetele voastre după fiii lor, nici să nu luați pe fetele lor de neveste pentru fiii voștri, și să nu vă pese niciodată nici de propășirea lor, nici de bunăstarea lor În chipul acesta veți ajunge tari, veți mînca cele mai bune roade ale țării, și o veți lăsa pe veci moștenire fiilor voștri." 13. După tot ce mi s-a întîmplat din pricina faptelor rele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
o parte din răul pe care tu Însuți l-ai produs. Ai avea sentimentul, deloc de neglijat, că ești o părticică dintr-o comunitate umană care așteaptă de la tine nu numai să bați mingea pe maidan, ci și să contribui propășirea ei. În cadrul acestor ore În folosul comunității au fost incluse și prelegerile mele despre istoria așezării noastre - despre care v-am spus data trecută că sunt convins că e cea mai veche din lume. Cei care vor aduna În carnetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajunsese veteran și nu trezea prea multora chef de păruială: asta era pentru bibănașii din ciclul Întâi. De o lună, conducerea de partid și de stat a țării hotărâse ca el, militarul șofer, să muncească pe ogoarele patriei socialiste, spre propășirea materială și spirituală a Întregului popor. Se improvizase un soi de cazarmă În curtea cea mare a IAS-ului din sat. Camioanele care cărau recolta din fosta Baltă - de ani buni desecată - erau niște gioarse străvechi, care ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
e altă poveste și mă grăbesc să Închei paranteza, căci știi bine ce părere am despre puterile minții tale de a ține pasul cu mine...) nu se ostoise În urma eșecului. Avea, probabil, obsesia să lase ceva palpabil În urma lui, spre propășirea obștei. Nu se știa prea bine de ce, locul În care autobuzul oprea să descarce și să Încarce poporeni de la și către oraș fusese ales chiar Într-o curbă În unghi drept. Pe Întuneric, mai ales, s-au petrecut destule accidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu nici un chip: creștinismul și educația creștină. Dar dacă nu le-ar fi permis pe acestea două misionarilor, nici ei n-ar mai fi venit cu armele, cu medicamentele și cu celelalte minuni ale lor. Nobunaga era conștient de importanța propășirii diverselor culturi și aprobase ca, în Azuchi, să se înființeze o biserică și o școală. Acum, însă, când mlădițele pe care le lăsase să crească începeau să scoată muguri, era îngrijorat pentru viitorul acelor elevi. Își dădea seama că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
unii de alde Băsescu, împreună cu gașca sa de hoți, să se urce cât mai sus zi de zi și să se răhățească fără nici o reținere în capul tuturor românilor. În privința patriotului Ceaușescu, mort fără vină, la umbra propriilor idei de propășire a României, se pare că în acest an a început să se miște ceva, ceea ce demonstrează, că am început să coborâm puțin din copacul în care ne alungase fanariotul dâmbovițean ,(un fel de fiară fără suflet care are doar colți
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fără rușine și viclean. 24. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuși; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici și chiar pe poporul sfinților. 25. Din pricina propășirii lui și izbîndirii vicleniilor lui, inima i se va îngîmfa, va pierde pe mulți oameni care trăiau liniștiți, și se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mîini omenești. 26. Iar vedenia cu serile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
la fel și aproape toate lucrurile despre care noi învățam la școală ce bune sunt. Tata încuviința, dând din cap. Însă tata nu mai mergea la școală de mult, el nu putea ști că iubitul conducător stătuse la închisoare pentru propășirea noastră și că se ocupa zi de zi, personal, de recolta care se băga în cutiile de conserve. Neștiind cum stă treaba, tata se făcea roșu ca racul îndată ce-l auzea pe tovarășul. Când începea emisiunea politică, încremeneam toți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]